BusinessMagazin

Tag: participanti

  • Miting al angajaţilor Dacia Renault, miercuri, la Mioveni. Sindicatele anunţă 10.000 de participanţi

     Potrivit unui comunicat de presă transmis, marţi, de Blocul Naţional Sindical (BNS), mitingul se va desfăşura între orele 13.00 şi 14.30, pe platoul Casei de Cultură din Mioveni.

    Conform sursei citate, prin această formă de protest sindicaliştii vor să atragă atenţia asupra necesităţii investiţiilor în infrastructura de transport, respectiv asupra finalizării cât mai rapide a lucrărilor la autostrada Piteşti – Sibiu.

    Reprezentanţii BNS, care îi reprezintă pe angajaţii companiilor Dacia Renault şi Ford Craiova, având membri de sindicat şi în societăţile care produc componente şi subansamble auto, afirmă că autostrada Piteşti-Sibiu este vitală pentru ca aceste două platforme industriale să îşi menţină un nivel competitiv pe piaţă şi să asigure stabilitatea locurilor de muncă a peste 150.000 de oameni.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Unde or fi funcţionarii guvernamentali?

    Maure a fost întrebat despre chestiuni serioase, legate de infrastructura din România, de autostrăzi şi culoare europene, de competitivitate, despre taxe, despre birocraţie şi despre educaţie. „Unde or fi funcţionarii guvernamentali?”, m-am întrebat. Unde au fost funcţionarii guvernamentali la oricare din cele aproape 40 de ediţii ale Meet the CEO, întâlniri cu cei mai importanţi reprezentanţi ai mediului de afaceri, şefii celor mai mari companii din România. Unde au fost consilierii economici ai prim-ministrului sau de la Preşedinţie, de ce nu vin la astfel de manifestări directorii de direcţii din ministere.

    Cei care trebuie să relaţioneze cu mediul de afaceri, să conceapă strategii şi politici de susţinere a economiei şi care ar putea obţine informaţii folositoare, idei născute nu din întâlniri formale, în care politeţea îngroapă businessul, ci din astfel de manifestări, vii, deschise, unde se spun lucrurilor pe nume. Avem de-a face cu o fractură deschisă între politic şi mediul de afaceri, nu spun o noutate, dar, ciudat, aceasta mi se pare a se adânci, în loc să se repare. Aceasta într-o Românie care – indiferent de raportările pompoase de creşteri de PIB – mi se pare a bate pasul pe loc.

    Funcţionarii trebuie să înţeleagă ceea ce mulţi din mediul privat au priceput, că nu prea mai poţi fi angajat de la 7 la 16, după care închizi uşa şi laşi grijile pe/sub birou. Sau, mă rog, poţi fi şi aşa, dar cred că oricine procedează aşa nu va avea carieră, ci doar loc de muncă. Inşi cu locuri de muncă care promit autostrăzi, dezvoltare sau prosperitate, dar care nu depăşesc interesul propriului buzunar sau blegeala propriului dezinteres. Altfel, se socotesc predestinaţi să conducă, imuni la prostiile pe care le fac, convinşi de veşnicia fiinţei lor – vedem manifestările acestor credinţe chiar în aceste zile, de intensă agitaţie politică.

    Un domn pe nume Hilaire Belloc, născut în Franţa, dar stabilit în Marea Britanie, scria la începutul veacului trecut o carte care se cheamă The Servile State, lipsită de formule economice, dar despre economie. Cartea prevestea reapariţia sclaviei, într-o formă modificată, în lumea modernă: statul slugarnic este societatea în care un grup de inşi este constrâns de construcţia legislativă şi socială să muncească pentru beneficiul unui alt grup social. Servilismul lui Belloc este o normă impusă de legislaţie; există, în societatea slugarnică, posibilitatea să refuzi această condiţie, dar cel ce procedează aşa este ostracizat. Nu este economie de piaţă, economia de piaţă se bazează pe liber arbitru, cerere şi ofertă, justiţie şi corectitudine, determinare şi compasiune.

    Nu este nici comunism, unde nimeni nu-şi pune întrebări şi există supercentralism, extraplanificare şi fericire impusă. Acum gândiţi-vă cinci minute la situaţia reală a acestei naţii. Avem un grup nu prea mare de plătitori de taxe şi impozite, care susţin cea mai mare parte a bugetului de stat. Bugetul de stat este distribuit altui grup; avem aşadar plătitori de taxe şi beneficiari de taxe, fiecare grup în stare netă. Nici unul, nici celălalt nu sunt vinovate pentru starea creată, sunt victime ale sistemului. Ce iese?

    Ca să îndulcim pilula, luăm doze mici de mall sau de Facebook şi credem că suntem grozavi. Un tablou al unui scoţian pe nume John Phillip, intitulat „The Dying contrabandista„ (1858), povestea unui ins care a crezut că îşi poate păcăli soarta. Dar nu a fost aşa.

  • In 2013 ING crescut cu 7% portofoliului de contracte noi pe segmentul de asigurări de viaţă

    Pe segmentul de asigurări de viaţă, ING a plătit clienţilor beneficii în valoare de 121,7 milioane de lei pentru evenimente asigurate şi contracte ajunse la maturitate.

    – Valoarea activelor financiare în administrare a ajuns la nivelul de 2,5 miliarde de lei la sfârşitul anului 2013, în creştere cu 8% faţă de 2012.

    – Portofoliul de asigurări încheiate în 2013 a fost cu peste 7% mai mare faţă de cel realizat în anul precedent, 73% din numărul total de poliţe subscrise în acest interval fiind de tip tradiţional.

    – în aceeaşi perioadă, volumul de prime brute subscrise s-a ridicat la 559,6 milioane de lei, înregistrând o creştere de 2,8% faţă de 2012 (544,5 milioane de lei).

    – La finalul anului, ponderea contractelor de tip tradiţional în totalul portofoliului în vigoare era de 49%, în creştere cu două puncte procentuale comparativ cu 2012.

    – în 2013, ING Asigurări de Viaţă a plătit clienţilor beneficii pentru evenimente asigurate şi contracte ajunse la maturitate de 121,7 milioane de lei, cu 27,3% mai mult faţă de 2012. Aproape 78% din această sumă, respectiv 95,6 milioane de lei, reprezintă beneficii plătite pentru contracte ajunse la maturitate.

    – Marja de solvabilitate disponibilă a ING Asigurări de Viaţă este de 1,25 faţă de nivelul minim cerut de lege de 1, iar coeficientul de lichiditate este de 4,6 comparativ cu nivelul minim cerut (1).

    Pe segmentul de pensii facultative, 63% dintre persoanele care au încheiat o pensie facultativă în 2013 au ales fondurile din administrarea ING.

    – Cele două fonduri facultative din administrarea ING – ING Activ şi ING Optim – însumau 131.647(1) de participanţi la sfârşitul anului 2013, cu peste 11% mai mulţi faţă de anul precedent (sursa: ASF). Astfel, aproape 63% dintre clienţii care au încheiat o pensie facultativă în 2013 au ales unul dintre cele două fonduri din administrarea ING.

    – Valoarea activelor nete aferente celor două fonduri ale ING era de 388,03(1) milioane de lei la finalul lunii decembrie 2013, în creştere cu aproape 39% faţă de 2012. Astfel, la data respectivă ING Asigurări de Viaţă deţinea pe piaţa Pilonului III o cotă cumulată, în funcţie de active, de 46,8%(1) (sursa: ASF).

    – în ceea ce priveşte sumele alocate de participanţi pentru fondurile de pensii facultative, contribuţia medie la fondul ING Activ în 2013 a fost de 88,62 lei (comparativ cu 86,5 lei în 2012), iar pentru ING Optim de 97,9 lei (faţă de 91 lei în 2012).

    – De la lansare (2007) şi până la finalul anului 2013 fondul ING Activ, fond din categoria celor cu grad de risc dinamic, a obţinut un randament mediu anualizat de 8,92%(1), iar ING Optim, fond din categoria celor cu grad de risc echilibrat, un randament mediu anualizat de 9,87%(1) – comparativ cu media anualizată a tuturor fondurilor din piaţă de 8,27% (sursa: calcule ING/APAPR pe baza statisticilor ASF).

    Administrator fond: ING Pensii SAFPAP – www.asigurari-pensii.ing.ro

    Depozitar: BRD Groupe Societe Generale S.A

    Marius Popescu, director general ING Asigurări de Viaţă: ”Am încheiat anul 2013 cu rezultate pozitive atât pe segmentul de asigurări de viaţă, cât şi pe cel de pensii private facultative. Portofoliul de asigurări noi încheiate anul trecut a fost cu 7% mai mare faţă de cel realizat în 2012 şi, pe fondul interesului pentru produsele tradiţionale, volumul de prime brute subscrise s-a majorat cu circa 3%. Privim ca semnale pozitive scăderea cu 6%, comparativ cu anul trecut, a numărului de contracte care s-au încheiat înaintea termenului stabilit iniţial şi încrederea cu care ne investesc clienţii ale căror contracte ajung la maturitate. Concret, 12% dintre persoanele ale căror contracte au ajuns la maturitate în ultimele trei luni din an* au ales să-şi achiziţioneze produsul de asigurare NEXT. Produsul de asigurare special conceput pentru segmentul feminin a fost foarte bine primit şi, în doar cinci luni de la lansare, aproximativ 1.000 de femei şi-au cumpărat asigurarea UNA de la ING.

    Pe segmentul de pensii facultative, am încheiat anul cu o creştere de 11% a numărului de participanţi şi o majorare de 40% a activelor nete administrate. Demersurile pe care am continuat să le întreprindem şi în 2013 pentru informarea clienţilor individuali şi a angajatorilor au generat evoluţii pozitive atât în privinţa resurselor alocate economisirii pentru fondurile de pensii, cât şi a recunoaşterii pe o scară tot mai largă a P3 ca beneficiu extra-salarial atractiv. Remarcăm, în acest context, că pe parcursul anului 2013 s-a dublat ponderea contractelor în cadrul cărora contribuie, împreună, angajaţi şi angajatorii lor”.

    Profitul brut estimat al ING Asigurări de Viaţă în 2013 este de 12,1 milioane lei.

    în anul 2013 ING Asigurări de Viaţă a obţinut un profit brut estimat de 12,1 milioane lei, comparativ cu 29 milioane lei în 2012.

    Rezultatul obţinut este superior celui bugetat şi reflectă investiţiile realizate pentru lansarea de noi produse (UNA de la ING şi NEXT), pentru programele de formare şi dezvoltare a forţei de vânzare (Sales Force Academy) şi pentru continuarea proiectelor în vederea alinierii la noile standarde de raportare în domeniul asigurărilor (Solvency II).

    Pe segmentul de pensii obligatorii activele administrate de ING au crescut cu 43% în 2013.

    – La sfârşitul lui 2013, Fondul de Pensii Administrat Privat ING deţinea active nete de 5,24(1) miliarde de lei, în creştere cu 43% faţă de nivelul înregistrat la finele lui 2012. Astfel, cota de piaţă a ING Pensii la sfârşitul lui 2013, în funcţie de active, era de circa 37,6%(1) (sursa: ASF) din piaţa pensiilor private obligatorii.

    – La aceeaşi dată, ING avea 1.781.170(1) participanţi în Pilonul II, dintre care 97% au plătit cel puţin o contribuţie de la începutul colectării în sistem (sursa: ASF).

    – Contribuţia medie netă pe participant la Fondul de Pensii Administrat Privat ING a fost de 80,6 lei, comparativ cu 66,1 lei în 2012.

    – De la înfiinţare (mai 2008) şi până la finalul anului 2013 fondul de pensii obligatorii al ING a obţinut o performanţă anualizată de 12,03%(1), comparativ cu media anualizată a tuturor fondurilor din piaţă de 11,51% (sursa: calcule ING, pe baza statisticilor ASF).

    Administrator fond: ING Pensii SAFPAP

    Depozitar: BRD Groupe Societe Generale S.A                 

    Raluca Tintoiu, director general ING Pensii Societate de Administrare a unui Fond de Pensii Administrat privat: ”{i în 2013 am reuşit să obţinem în beneficiul participanţilor noştri rezultate foarte bune, care contribuie la sporirea economiilor lor pentru pensia viitoare. |n acelaşi timp credem în potenţialul economiei româneşti şi suntem preocupaţi să investim banii românilor, pe care îi avem în grijă, în economia locală, contribuind astfel la stimularea creşterii economice şi dezvoltarea pieţei locale de capital. în acest sens, participarea ING Pensii la privatizările realizate de Stat prin piaţa de capital pentru companii precum Romgaz, Nuclearelectrica, Transgaz şi Transelectrica în 2013 s-a concretizat în investiţii de 223 milioane de lei.”

  • Cine a vorbit, la Davos, despre lumea de după criză: Prea mulţi bărbaţi, prea în vârstă, prea mulţi occidentali

    Tema-umbrelă a reuniunii: un fel de „lumea după criză„. Stabilitatea pieţelor financiare, revenirea economică, impactul progresului tehnologic asupra societăţii. Inegalitatea distribuţiei averii şi-a făcut de asemenea loc printre temele de dezbatere de la Davos, mai ales având în vedere potenţialele tensiuni şi mişcări sociale neplăcute apărute după criza financiară globală, care a zguduit încrederea în politicieni, bancheri şi liderii din mediul de afaceri.

    PESTE 100 DE ŢĂRI ŞI MAI MULT DE 1.000 DE COMPANII ŞI DE ORGANIZAŢII AU FOST REPREZENTATE ÎN ACEST AN LA REUNIUNEA DE LA DAVOS, POTRIVIT FINANCIAL TIMES. Mai mult de jumătate dintre participanţi au provenit din Europa de Vest şi din America de Nord, urmate de Asia cu aproape un sfert. Est-europenii au reprezentat mai puţin de 3% dintre oamenii importanţi de la Davos. Statele Unite, Marea Britanie, Germania, India şi Elveţia au fost singurele ţări cu peste 100 de participanţi.

    Cea mai mare delegaţie din partea unei bănci a aparţinut Goldman Sachs, care a avut nu mai puţin de opt reprezentanţi la Davos, urmată de Citi şi HSBC, cu câte şapte, JPMorgan, Lazard, Morgan Stanley şi Standard Chartered, cu şase, respectiv Bank of America, Itaú Unibanco, UBS şi Zurich Insurance Group cu delegaţii de câte cinci persoane.

    Cea mai numeroasă delegaţie de oficiali guvernamentali a venit din Statele Unite, cu 21 de participanţi, urmată de Elveţia, cu 20, Rusia şi Africa de Sud câte 12, India, Japonia şi Nigeria câte 9, Emiratele Arabe Unite şi Marea Britanie, 8, Mexicul 7, Brazilia, Indonezia şi Ucraina câte 6. Davos a atras în acest an 48 de preşedinţi şi premieri din 46 de ţări. Totodată, 20 de bănci centrale au fost reprezentate la reuniune. Doar 15% dintre participanţi, sau 1 din 7, au fost femei, proporţie dublată atunci când vine vorba despre cei şapte copreşedinţi ai reuniunii, printre care se regăsesc Marissa Mayer, SUA, CEO al Yahoo, şi Judith Rodin, SUA, preşedintele Fundaţiei Rockefeller.

    IN POFIDA SUMELOR URIAŞE CARE SE ÎNVÂRT ÎN SILICON VALLEY, ÎNTR-O INDUSTRIE CU O MEDIE DE VÂRSTĂ RELATIV REDUSĂ, CATEGORIA DEMOGRAFICĂ A TINERILOR SUB 30 DE ANI A FOST DE ASEMENEA REPREZENTATĂ TIMID, CU DOAR 39 DIN PESTE 2.500 DE INVITAŢI. Cel mai tânăr invitat de la Davos a fost Umar Anwar Jahangir,
    21 de ani, din Pakistan, student la medicină şi fondator al organizaţiei Bahria Medics.
    Ca de fiecare dată în ultimii ani, reuniunea Forumului Economic Mondial de la Davos a încercat să genereze o aură de deschidere, de liber acces la informaţie.

    O armată de reporteri şi de camere video au transmis în întreaga lume de la eveniment. Discuţiile au fost însă guvernate ca de obicei de aşa-numita Regulă Chatham House. 

  • Peste 22.000 de români au certificat de revoluţionar. 16.000 dintre ei nu primesc însă indemnizaţie

     În prezent, sunt aproximativ 22.000-23.000 de deţinători de certificate de revoluţionar, dintre care aproximativ 16.000 de luptători remarcaţi prin fapte deosebite, aproximativ 2.200 de luptători răniţi, circa 600-650 de luptători reţinuţi, 150-200 de răniţi şi reţinuţi, 2.000 de urmaşi ai eroilor martiri şi alţi 150-200 de participanţi, acesta din urmă fiind doar un titlu onorific, a precizat, pentru MEDIAFAX, Gheorghe Grosu, referent la Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor.

    Toate aceste categorii, cu excepţia participanţilor, au beneficiat de indemnizaţie lunară, potrivit Legii 341/2004 – Legea recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989, precum şi faţă de persoanele care şi-au jertfit viaţa sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cea mai bună licitaţie a anului în România: o rată de adjudecare de 97% şi vânzări de 1,2 milioane de euro

    Evenimentul a fost organizat de casa de licitaţie Artmark în seara de 18 decembrie  la Ateneul Român în prezenţa a peste 600 de participanţi în sală şi online. Prin serviciul Artmark Live, la licitaţie s-au înscris 110 participanţi online.
    Cele mai valoroase opere adjudecate în cadrul Licitaţiei de Iarnă au fost cele patru tablouri din Tezaurul Patrimoniului Naţional: „Tufănele galbene”, o operă tipică maestrului Ştefan Luchian (170.000 de euro), „Tahitiană”, un portret exotic şi senzual semnat Nicolae Tonitza (110.000 de euro, peste valoarea maximă estimată), „Natură statică cu ceas şi ceaşcă de cafea” de Theodor Pallady (50.000 de euro) şi „Bărci la Veneţia” de Nicolae Dărăscu (42.500 de euro, peste aşteptările maxime ale Casei).


    Pentru prima oară, o sculptură a fost cel mai disputat lot al unei licitaţii: opera în bronz aurit „Pierrot”, a lui Frederic Storck, un exemplar rarisim din perioada muncheneză a sculptorului, a fost adjudecată la suma de 12.000 de euro, de peste trei ori valoarea maximă estimată (un record absolut al artistului pe piaţa românească de artă), după 27 de paşi de licitare.
    Printre recordurile de autor ale Licitaţiei de Iarnă s-au numărat: Eugen Voinescu (a cărui operă, „Furtună pe mare”, s-a ridicat la valoarea de 8.000 de euro), Ana-Ruxandra Ilfoveanu (4.250 de euro pentru „Japonezul şi vârtelniţa timpului”), Oscar Han (4.250 de euro pentru sculptura „Sărutul”), Nicolae Stoica (3.000 de euro pentru „Străduţă din Capri”), Honoriu Creţulescu (3.000 de euro pentru „Flori de măr”), Spiridon Georgescu (2.500 de euro pentru „Ţăran învârtind o ţigară”), Nisi (Anisia) Torosian-Stătescu (2.000 de euro pentru „Micul genovez”), Elena Tacian Baludima (2.000 de euro pentru „Colţ de mânăstire”) etc.

     

  • Giganţi în domeniul Internetului l-au îndemnat pe Obama la mai multă “transparenţă” pe tema NSA

     Google, Microsoft, Yahoo!, Facebook, Twitter, Netflix, LinkedIn, Comcast, AT&T, unele dintre cele mai puternice firme în domeniile informatic şi web, au efectuat marţi o vizită la Casa Albă, unde au participat la o reuniune care a durat aproximativ trei ore, potrivit unuia dintre participanţi.

    Această persoană a declarat pentru AFP, sub protecţia anonimatului, că Obama şi vicepreşedintele Joe Biden au vorbit timp de două ore cu interlocutorii lor despre NSA şi controversatul program de spionaj global PRISM. “Participanţii au argumentat în favoarea transparenţei”, potrivit sursei.

    Într-un scurt comunicat comun, firmele au anunţat că au “discutat în mod direct cu preşedintele despre principiile (lor) cu privire la supravegherea guvernamentală (…) şi (l-)au îndemnat să acţioneze în vederea avansării rapide a unei reforme”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • SONDAJ: România va adera la zona euro, probabil, în 2021. Cel mai optimist orizont este 2018

     Conform opiniilor exprimate de participanţii la un sondaj intern AAFBR, România ar putea adopta moneda euro cel mai devreme în anul 2018, însă cei mai mulţi participanţi la sondaj consideră că anul intrării României în Zona Euro va fi 2021.

    Diminuarea decalajelor de dezvoltare dintre România şi ţările Zonei Euro reprezintă o provocare majoră în anii următori, în opinia multor analişti participanţi la sondaj.

    Pentru 2014 analiştii văd o posibilă încetinire a creşterii economice la 2%, faţă de o valoare estimată de 2,4% pentru anul în curs. Opiniile privind evoluţia de anul viitor variază însă destul de mult, cu un interval cuprins între 1,5% şi 3%.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Atmosfera, relaţia cu şeful şi siguranţa locului de muncă, mai importante decât salariul

    Cercetarea a fost realizată prin chestionarea a 400 de tineri cu vârste între 20 şi 30 de ani, cu studii superioare absolvite sau în curs, majoritatea cu experienţă de muncă. Circa 43% dintre participanţii la acest studiu aveau un loc de muncă în momentul desfăşurării cercetării şi, dintre aceştia, aproape două treimi declară că locul de muncă deţinut în acel moment corespundea pregătirii lor de bază. Cu toate acestea, doar 38% dintre aceste persoane se declarau mulţumite de locul de muncă, 85% dintre ele spunând că vor să îşi schimbe jobul în cel mult doi ani.

    Atunci când vor să îşi schimbe locul de muncă bucureştenii apelează la site-urile de recrutare, 91% dintre cei intervievaţi declarând că au folosit până în prezent acest gen de portaluri. Participarea la târgurile de cariere a devenit a doua cea mai utilizată metodă de către bucureştenii care vor să-şi schimbe locul de muncă, conform declaraţiilor respondenţilor, însă nu trebuie uitat faptul că acest studiu s-a desfăşurat tocmai în cadrul unui astfel de târg. Pe locul trei în topul surselor de informare privind oportunităţile de joburi sunt ziarele şi revistele (58%).

    Târgul de Cariere Bucureşti va avea loc în 22 şi 23 noiembrie la World Trade Center, iar înscrierile pentru companii rămân deschise până în 19 noiembrie. Printre companiile care şi-au anunţat deja participarea la eveniment se numără Unicredit Business Integrated Solutions, Alten, APT, Genpact, Misys, Terapia Ranbaxy, Xerox, Piraeus Bank, Grawe, Wipro Technologies, ING şi Route 66.

    Oferta evenimentului cuprinde 2000 de locuri de muncă, dar şi programe de internship şi oportunităţi în domeniul educaţiei. De asemenea, organizatorii oferă participanţilor şansa de a participa la o multitudine de workshop-uri şi conferinţe pe teme profesionale, precum şi posibilitatea de a beneficia gratuit de sesiuni de consultanţă unu-la-unu în carieră, în compania unor consilieri specializaţi.
    Înainte să ajungă în Capitală, Târgul de Cariere a mai avut în această toamnă ediţii în Cluj,  Iaşi, Braşov, Sibiu, Oradea, Arad, Baia Mare, Tîrgu Mureş şi Timişoara.

    Fapte, compania organizatoare a Târgului de Cariere, a fost fondată la Cluj în 2006 şi mai organizează festivalurile Photo Romania şi Jazz in the Park.

     

  • Cum vor fi PLĂTITE pensiile private. Care sunt opţiunile participanţilor la fondurile de pensii private

     Modalităţile de plată se regăsesc într-un nou proiect de lege întocmit de Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, care va reglementa plata pensiilor private pentru cei care contribuie în prezent la fondurile de pensii private obligatorii (Pilonul II) şi facultative (Pilonul III).

    În prezent, peste 6,2 milioane de persoane contribuie la aceste fonduri.

    În cazul Pilonului II, sumele acumulate în contul individual al fiecărui participant vor începe să fie încasate la data ieşirii la pensie din sistemul de stat (Pilonul I).

    În prezent, vârsta de pensionare este de 59 de ani şi 8 luni pentru femei şi de 64 de ani şi 8 luni pentru bărbaţi. Până în 2030, vârsta de pensionare va ajunge la 63 de ani pentru femei şi 65 de ani în cazul bărbaţilor.

    La Pilonul III, plata pensiei se va face după ce participantul la un fond de profil a împlinit 60 de ani şi a efectuat un stagiu minim de cotizare de şapte ani şi şase luni.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro