BusinessMagazin

Tag: Pariu

  • Pariul de milioane de dolari, câştigător. Cloud-ul cucereşte tot mai multe companii

    Când subsidiara locală a companiei americane IBM semna în anul 2010 un contract cu Petrom pentru a prelua pentru 10 ani administrarea abia construitului centru de date al companiei petroliere, aproape orice referire la termenul „cloud„ încă trebuia să fie urmată de paragrafe întregi de explicaţii ale conceptului, iar pentru multe companii mari scenariul în care ele urmau să renunţe la serverele proprii părea greu realizabil.

    La aproape trei ani de la acel moment, economia a depăşit recesiunea, însă a rămas încă în zodia creşterilor mici, forţând multe companii nu doar să-şi adauge în vocabular termenul cloud, ci şi să-i încerce puterile, dacă nu din convingere, măcar pentru a testa cum va arăta bilanţul contabil la finele anului cu alocări mai mici la capitolul cheltuieli de capital.

    „Piaţa din România este foarte dinamică pe partea de IT. Pe lângă efortul companiilor furnizoare de soluţii în cloud, clienţii au început să se autoeduce şi să îmbrăţişeze din ce în ce mai mult acest model de livrare a soluţiilor către utilizatorii finali„, spune Viorel Delinschi, business development executive în cadrul IBM pentru Europa de Sud-Est. Foarte mulţi clienţi, explică el, se arată interesaţi de cloud din mai multe motive – pe de-o parte este lipsa bugetelor pentru investiţii IT sau încercarea de a găsi o modalitate pentru rotunjirea profiturilor companiei într-un an fiscal, iar pe de altă parte este dorinţa de a îmbunătăţi cash-flow-ul şi restul indicatorilor financiari ai companiei.

    Schimbarea de atitudine a mediului de afaceri, până nu demult în totalitate reticent faţă de cloud computing, vine şi din faptul că există acum, inclusiv la nivelul celor câteva milioane de utilizatori de smartphone-uri şi tablete plus internet mobil din România, numeroase soluţii de cloud dedicate segmentului rezidenţial, de la cele de tipul Dropbox sau Microsoft Skydrive şi până la cele oferite pentru un abonament lunar de operatorii locali de telecom. Mai mult, nume mari de pe piaţa locală din alte industrii decât cea de IT&C, aşa cum este cazul Petrom, au făcut deja acest pas şi s-au mutat în cloud.

    La jumătatea anului trecut lista de clienţi a IBM, compania care a pariat cele câteva milioane de dolari în 2010 pentru construirea unui centru de date de unde să ofere altor companii servicii de cloud computing, număra deja câteva nume sonore, printre care Allianz, Axa, Bitdefender sau eMag. De ce au făcut toate aceste companii pasul spre soluţiile din centrul de date al IBM? Varianta scurtă a răspunsului: „Livrăm IT ca o utilitate – ca apa caldă„, explică Bogdan Popescu, global technology services manager al IBM România. Varianta mai lungă a răspunsului vine de la acelaşi executiv: „IBM pune la dispoziţie toată infrastructura necesară găzduirii aplicaţiilor de business: spaţiu securizat în centrul de date, echipamente hardware şi mentenanţa lor, infrastructura de comunicaţii, sistemele de virtualizare şi sistemele de operare – totul pentru o taxă lunară constantă„.

    În perspectivă, este clar că piaţa va creşte per ansamblu, spune oficialul IBM. Creşterea continuă a pieţei serviciilor de cloud va rezulta din adoptarea de servicii de acest gen pentru sistemele de producţie, în plus faţă de scenariile de dezvoltare şi testare, care au condus, în cele mai frecvente cazuri de utilizare, la serviciile publice de cloud din prezent. Dinamica pieţei variază considerabil atunci când se analizează dimensiunea pieţei de cloud şi creşterea domeniului în diferite regiuni ale lumii. Deşi previziunile de creştere sunt în general ridicate peste tot la nivel mondial, adoptarea serviciilor cloud variază în mod semnificativ în funcţie de ţară, mai punctează Delinschi.

    Pe plan local, IBM furnizează două soluţii de cloud computing – IBM SmartCloud Enterprise (destinată în primul rând întreprinderilor mici şi mijlocii) şi IBM SmartCloud Enterprise Plus (SCEă), care vine în completarea portofoliului de servicii administrate oferite în Centrul de Date operat de IBM România din Bucureşti. „Aceste soluţii SmartCloud sunt disponibile prin accesarea unui portal online, afirmă Viorel Delinschi, business development executivul IBM pentru Europa de Sud-Est, despre platforma care oferă acces rapid la serverele virtuale şi aplicaţiile IBM, ajutând companiile să reducă cheltuielile şi să îmbunătăţească vizibil flexibilitatea proceselor IT. România este printre primele ţări din Europa Centrală unde IBM a lansat un astfel de portal online. Semn că miza pariului de acum trei ani a fost cea corectă.

  • Ce face un miliardar când pierde un pariu – GALERIE FOTO

    CUM ARATĂ RICHARD BRANSON ÎN IPOSTAZA DE STEWARDEZĂ – GALERIE FOTO

    Echipa lui Tony a terminat cu două locuri înaintea celei a lui Sir Richard în clasamentele finale din 2010, iar Sir  Branson şi-a onorat pariul în luna mai a acestui an. Evenimentul a culminar cu Sir Branson servindu-i pe invitaţii dintr-un zbor caritabil de la Perth, Australia spre Kuala Lumpur, Malaiezia. Evenimentul a strâns 200.000 de dolari australieni donaţi unei organizaţii caritabile pentru ajutorarea copiilor bolnavi.

     Câţi bani fac companiile care trimit bogaţii planetei în excursii în spaţiu

     Vacanţele în spaţiu, pe orbită sau pe lună, tot mai aproape de realitate. Preţuri cu şase cifre

  • Speculatorii au pariat 19 mld. dolari pe scăderea euro, sumă record pentru ultimii cinci ani

    Suma, care reprezintă diferenţa dintre contractele care mizează pe o viitoare depreciere şi cele care mizează pe o apreciere a euro în perioada 7-13 decembrie, este mai mare cu 18% decât cea raportată la finele săptămânii anterioare, comunică Dow Jones. Numărul contractelor care mizează pe o depreciere este mai mare cu 116.457 decât al celor care au în vedere o creştere de valoare a monedei europene.

    “Investitorii cred că valoarea euro ar trebui să scadă”, a declarat Shaun Osborne de la TD Securities din Toronto. Firma lui de brokeraj prevede că euro va atinge 1,22 dolari până la jumătatea lui 2012, mult sub nivelul de 1,30 dolari din aceste zile.

    În schimb, investitorii s-au arătat mult mai optimişti în privinţa perspectivelor dolarului, valoarea contractelor care pariază pe o apreciere fiind mai mare cu 15,9 miliarde de dolari decât a celor care anticipează o pierdere de valoare a monedei americane. Suma este mai mare cu 11% faţă de cea consemnată în săptămâna precedentă.

    Speculatorii au mizat şi pe o depreciere a francului elveţian, însă suma netă a contractelor respective a scăzut cu 8% faţă de săptămâna anterioară, la 1,4 miliarde de dolari, însemnând 10.481 contracte.

    Pariurile pe o scădere a yenului le-au depăşit cu 5,7 miliarde de dolari pe cele vizând o creştere a monedei nipone, dar suma este cu 8% mai mică decât cu o săptămână în urmă, reprezentând 35.600 de contracte.

    Anticipaţiile speculatorilor merg, de asemenea, spre o scădere a dolarului canadian şi o creştere a dolarului australian şi a celui neozeelandez.

    Marele pariu negativ al ultimei săptămâni pentru care CFTC a primit datele este însă lira sterlină, cu un total net de 1,3 miliarde de dolari în contracte short, sumă mai mică totuşi cu 10% decât în perioada 30 noiembrie – 6 decembrie.

  • Cât de riscant e pariul de 12 miliarde al Google

    Inceputul săptămânii trecute a marcat un moment de foarte mare importanţă pentru peisajul de business IT din lume. Google a cumpărat Motorola Mobility, tranzacţie în valoare de 12,5 miliarde de dolari care propulsează Google în fruntea celor mai puternici competitori ai Apple. Şi care înseamnă pentru compania de internet nu doar o schimbare de strategie, ci mai degrabă abordarea în sine a unui nou model de business. “Google vrea practic să ofere o întreagă experienţă, iar asta înseamnă atât hardware, cât şi software”, crede Colin Gillis, analist în cadrul BGC Partners. Adică exact ceea ce face şi Apple cu popularul iPhone.

    Tranzacţia este o veste cât se poate de bună din punctul de vedere al pieţei de fuziuni şi achiziţii. Nu numai că este cea mai mare achiziţie de până acum a Google, dar este în acelaşi timp a patra cea mai valoroasă din tehnologie în ultimul deceniu. Mai mult, împreună cu preluarea recentă a Skype de către Microsoft pentru 8,5 miliarde de dolari, achiziţia răsunătoare dovedeşte că recesiunea nu mai are niciun cuvânt de spus în această industrie unde, de altfel, în primul an de criză s-a văzut o stagnare a numărului de fuziuni şi achiziţii. Şi are totodată toate şansele să ridice ştacheta de la nivelul de peste 65 de miliarde de dolari, cât a fost anul trecut valoarea tuturor tranzacţiilor cu companii de tehnologie.

    Pentru industria dispozitivelor mobile însă, vestea nu mai este la fel de bună, iar comentariile cu privire la preţul prea mare de achiziţie sau la faptul că Motorola are probleme deja de câţiva ani n-au întârziat să apară. Pe de-o parte, foaia s-ar putea întoarce pentru aproape 40 de companii printre care Samsung, LG, HTC şi Sony Ericsson, care au lansat în ultimii ani dispozitive cu sistemul Android al Google şi care acum ar putea pierde acest avantaj dacă dispozitivele Motorola vor fi favorizate. “Probabil se vor uita mai mult spre sistemul de operare Windows pentru a se feri de puterea foarte mare pe care o capătă acum Google şi Apple”, crede Michael Walkley, analist în cadrul Canaccord Genuity.

    Pe de altă parte, Google pare să devină de neatins în domeniul dispozitivelor mobile. Nu numai că Android este cel mai folosit sistem de operare pe mobile, dar odată cu această tranzacţie, compania pare să-şi fi cumpărat linişte şi cu privire la războaiele legale pentru brevete de invenţie. În piaţă au apărut discuţii cum că achiziţia a fost făcută mai degrabă pentru cele 17.000 de patente pe care Motorola le deţine, la care se adaugă alte 7.000 pentru care aşteaptă aprobare, lucru pe care Larry Page, directorul executiv al Google, n-a încercat să-l nege, ba a spus că, din contră, “portofoliul de brevete va proteja Android de ameninţările anticoncurenţiale din partea Microsoft, Apple sau alte companii”. Cu atât mai mult cu cât Google are doar câteva mii de patente, după spusele lui David Drummond, directorul juridic al companiei, iar un smartphone poate ajunge să implice chiar şi 250.000 de brevete de invenţie.

    Aparent, mutarea este una dintre cele mai bune pe care le putea face Google. La mijloc sunt însă câteva nuanţe. Schimbarea modelului de business ar putea să nu-i reuşească lui Google, un business de 179 de miliarde de dolari construit în cea mai mare parte pe algoritmi de căutare şi pe publicitate online. Totodată, numărul de patente câştigate prin achiziţie, echivalent celui deţinut de Microsoft şi de două ori mai mare decât al Apple, ar putea să nu însemne absolut nimic, pentru că multe dintre brevetele Motorola nu valorează nici pe departe la fel de mult precum cele ale competitorilor. Şi, nu în ultimul rând, o asemenea cheltuială uriaşă presupune că Google va avea totuşi aşteptări ridicate şi din punctul de vedere al dispozitivelor semnate de Motorola, care, dacă rămân ca până acum, nu vor avea foarte mare succes.

    Este aşadar prea devreme de stabilit dacă Google a dat lovitura prin această achiziţie sau a făcut un pariu greşit de pe urma căruia nu va avea decât de pierdut. Fără dubiu însă, cel mai câştigat din toată această poveste rămâne Carl Icahn, cel mai mare acţionar al Motorola. Doar se ştie că miliardarul şi-a clădit averea prin tactica de asediere sistematică a unor companii cu probleme, asupra cărora a preluat controlul şi pe care ulterior le-a vândut, spre satisfacţia acţionarilor. Adică exact ce a făcut şi acum cu Motorola.

  • Cine a facut un pariu de noua miliarde de dolari pe ratingul Americii?

    Intrebarea pe care si-o pun jurnalistii de la Daily Mail este
    daca cel in cauza a avut informatii despre intentia Standard and
    Poors sau a riscat, pur si simplu, intreaga suma, adica 850 de
    milioane de dolari.

    Unele zvonuri indica implicarea lui George Soros, in varsta de
    80 de ani, cunoscut drept omul care a ingenuncheat Banca Angliei.
    Dar implicarea miliardarului a fost negata de unul din apropiatii
    sai.

    Zvonurile se bazeaza in parte si pe legaturile stranse dintre
    administratia Obama si George Soros, precum si pe faptul ca
    presedintele american si Secretarul Trezoreriei Timothy Geithner ar
    fi stiut din timp de intentia agentiei de rating de a reduce
    ratingul SUA. Cu toate ca Geithner declara in aprilie ca nici nu
    poate fi vorba de o reducere a ratingului, in momentul anuntului
    oficialii americani pareau mai degraba enervati, dar in nici un caz
    surprinsi de acesta.

    Intrebarea ramane: cine a pariat o caruta de bani si a obtinut
    un randament de 1000% pe reducerea ratingului SUA?

  • Marile banci vor sa ajute investitorii sa parieze pe moartea pensionarilor

    Fondurile de pensii, cu active de peste 23.000 de miliarde de
    dolari, cumpara asigurari pentru riscul ca membrii lor sa traiasca
    peste asteptari. Bancile vor sa castige comisioane prin crearea
    unor obligatiuni si alte instrumente financiare garantate prin
    aceste asigurari, pe care sa le vanda investitorilor. Partea grea
    este gasirea cumparatorilor interesati sa astepte si 20 de ani
    pentru profita de astfel de plasamente. “Bancile cauta tot mai mult
    sa ofere solutii derivate”, a declarat Nardeep Sangha, director
    general la Abbey Life Assurance, divizie din Londra a Deutsche Bank
    care ajuta fondurile de pensii sa administreze riscul legat de
    longevitatea clientilor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Actiunile Oltchim, un pariu riscant

    Altii, din entuziasm si exuberanta, au intrat pe maxime si au
    vazut a doua zi nu numai ca actiunile lor valorau cu 15% mai putin,
    dar nici nu aveau cui le vinde pentru ca nimeni nu mai cumpara.
    Daca la inceputul saptamanii trecute de-abia reuseai sa gasesti
    niste ordine la vanzare ca sa poti cumpara titlurile “vedeta”
    Oltchim, miercuri toata lumea cauta usa de iesire si scara de
    incendiu ca dupa un cutremur la o uzina nucleara.

    Ce s-a schimbat intre timp in companie? Raspunsul cel mai
    probabil este ca nimic, teama si zgarcenia care-i caracterizeaza pe
    cei mai multi investitori amatori si-a spus cuvantul inca o data si
    de care au profitat speculatorii cu experienta.

    Ce va fi de acum incolo ? Majoritatea brokerilor dau din umeri
    si arata cu degetul la “baietii destepti” care au cumparat mai
    multe milioane de actiuni Oltchim si au urcat pretul in piata cu
    15% cu cateva zile inainte ca Ministerul Economiei sa emita
    vestitul comunicat prin care anunta demararea procedurilor de
    privatizare a combinatului din Valcea si care evident ca nu a fost
    publicat pe Bursa pentru ca nimeni n-a considerat de cuviinta ca
    este o stire care sa influenteze actiunile Oltchim. Cum, de ce, in
    ce fel? Probabil ca nu vom afla niciodata.

    Cert este ca actiunile Oltchim raman un pariu mai mult decat
    riscant, asemanator jocului de ruleta pentru ca, din punct de
    vedere financiar, compania se gaseste intr-o situatie disperata si
    asupra ei planeaza multiple incertitudini.

    O prima necunoscuta este daca Constantin Roibu, care se afla la
    carma Oltchim de 20 de ani, va reusi sa stranga fondurile necesare
    pentru a reporni sectia de petrochimie din Arpechim a carei
    inchidere provoaca pierderi anuale de sute de milioane de lei
    combinatului. Chiar daca aceasta va fi redeschisa, exista
    posibilitatea ca, din cauza datoriilor foarte mari pe care le-a
    acumulat intre timp, firma sa ramana in continuare pe pierderi.
    Numai restantele si arieratele Oltchim care trebuie platite intr-un
    an depasesc 1,1 miliarde de lei, iar compania a strans datorii
    inclusiv la banci si furnizori care totalizeaza 2,2 miliarde de
    lei.
    Statul nu vrea sa renunte la Oltchim pe gratis si a facut tot ce
    este posibil pentru a tine combinatul in viata. Oltchim da de lucru
    la mai bine de 4.000 de oameni si asigura activitatea unui intreg
    lant de firme din industria chimica.

    “Am ajuns sa caut materie prima pana in Taiwan”, spune Florin
    Pogonaru, proprietarul Prodplast Bucuresti, care-si baza productia
    de ambalaje din plastic pe materia prima venita de la Arpechim si
    Oltchim si probabil ca in situatia lui se gasesc multe firme.

    Daca se deschide sau nu se deschide Arpechim conteaza mai putin,
    miza privatizarii este mai importanta, iar jucatorii de pe Bursa
    sunt gata sa riste milioane de euro. Numai deunazi cativa
    investitori au cheltuit 4 milioane de euro pentru a cumpara 10% din
    actiunile Oltchim.

    Totusi, singurii interesati de preluarea companiei sunt in
    continuare nemtii de la PCC care au reusit sa atraga antipatii din
    partea reprezentantilor statului, cei de la care vor sa cumpere
    compania.
    Este interesanta Oltchim din perspectiva privatizarii ? Cu
    siguranta, dar privatizarea a mai fost “vanturata” prin fata
    investitorilor de vreo sase ori in ultimul deceniu si compania a
    ramas tot “nemaritata”.
    Ce poate sa faca diferenta acum este faptul ca Oltchim nu mai poate
    rezista prea mult chiar si cu sustinerea statului, iar FMI face
    presiuni pentru ca firma sa fie privatizata cat mai repede.

  • Warren Buffett face pariul vietii: mizeaza 27 mld. $ pe revenirea economiei americane

    Warren Buffett a incheiat acordul vietii lui si a pariat pe
    viitorul economiei SUA, achizitionand compania feroviara Burlington
    Northern Santa Fe (BNSF), pentru care a platit 26,6 mld. dolari
    (18,16 mld. euro).
    Legendarul investitor era de mult in cautarea unui acord “elefant”
    catre care sa isi canalizeze muntii de bani.

    Buffett detinea deja o participatie de 22,6% in cadrul
    Burlington, unul dintre cei mai mari operatori feroviari din
    Statele Unite, acum achizitionand celelalte 77% din actiuni.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Pariu cu turcii

    Cel mai puternic om din industria media, Rupert Murdoch, a inceput sa-si canalizeze investitiile catre oportunitatile din estul Europei si Orientul Apropiat.Una din cele mai neasteptate tranzactii finalizate recent care l-au implicat pe Murdoch a fost achizitia canalului national turc de televiziune TRGT pentru aproape 100 de milioane de dolari. Achizitia s-a realizat in parteneriat cu fondatorul si presedintele Atlantic Records, Ahmet Ertegun, potrivit Financial Times.Atentia analistilor se indreapta acum asupra schimbarilor ce se vor produce dupa achizitie, nestiindu-se inca daca va fi un canal de divertisment sau unul cu tenta politica. Canalul TRGT era vazut ca unul islamic, iar Fox TV, canalul american detinut de Rupert Murdoch, l-a sustinut dintotdeauna pe presedintele american George Bush, mai ales in timpul razboiului din Iraq. Tranzactia reprezinta, asadar, alianta a doua forte considerate, aparent, diametral opuse. Totusi, importanta achizitiei lui Murdoch este de ordin geostrategic. Parte din eforturile News Corp vor fi indreptate, conform presei internationale, catre convingerea populatiei din Turcia ca interesul ei major nu se gaseste in sprijinul acordat de vecinii de la est si nici in Europa, ci intr-o cooperare mai buna cu fortele SUA. News Corp va concura in Turcia inclusiv cu liderul Dogan Yayin, pentru o parte din piata de advertising care anul trecut a inregistrat o crestere de 30%.Postul de televiziune TGRT a avut anul trecut o cota de 3% din totalul pietei de publicitate pe TV. In aceeasi perioada, liderul absolut, grupul Dogan, care detine cele mai populare canale TV din Turcia, a atins o cota de piata de 36% din totalul veniturilor inregistrate din publicitatea pe TV. Conglomeratul media condus de miliardarul american, NewsCorp, a mai achizitionat in ultimele luni o licenta de televiziune in Turcia si un pachet de actiuni la un post TV din Polonia. Astfel, Rupert Murdoch si-a marcat intrarea in forta pe pietele in curs de dezvoltare din Europa Centrala si de Est.