Tag: pacienti

  • #Friends Donating Together

    CGS România

    Motivaţie:
    Anual, peste 600.000 de pacienţi din spitalele din România au nevoie de transfuzii de sânge sau de preparate sanguine pentru a supravieţui. Cu toate acestea, de cele mai multe ori, ne gândim să donăm sânge doar atunci când cineva drag are nevoie sau când auzim despre o situaţie limită când, practic, nevoia de sânge este constantă. Produsele sanguine pot fi stocate un număr limitat de zile şi, mai mult, bolnavii cu afecţiuni grave şi imunitate scăzută (cei cu leucemie, copiii) au nevoie de sânge de la donatori fideli (cei care donează de cel puţin două ori pe an). România se află în continuare pe ultimele locuri în Europa la capitolul donării de sânge – doar 1,7% din populaţia adultă donează sânge. Prin campania #FriendsDonatingTogether CGS a promovat donarea de sânge benevolă, ca gest responsabil, altruist, independent de interese materiale, care contribuie la creşterea siguranţei sistemului transfuzional. Ideea a aparţinut unuia dintre colegii CGS, un donator constant la Spitalul Militar din Bucureşti.

    Descrierea proiectului:
    Proiectul #FriendsDonatingTogether s-a desfăşurat în două ediţii separate, în Bucureşti şi Braşov. Pentru campania  #FriendsDonatingTogether  s-a identificat cu ajutorul unităţii mobile a Centrului de Transfuzie Sanguină al MapN spaţiul adecvat din cadrul companiei pentru desfăşurarea acestui tip de proceduri iar la amenajare au contribuit membrii echipelor CGS dar şi  medicii şi asistentele implicate.

    Efecte:
    O unitate mobilă a Centrului de Transfuzie Sanguină al MapN a recoltat sânge de la 70 dintre membrii echipei CGS care s-au oferit voluntari. S-a donat sânge atât în sediile CGS din Braşov şi Bucureşti pe parcursul unei întregi zile de lucru.

  • Rafila: E nevoie de o regândire rapidă a capacităţii de acordare a asistenţei medicale

    Profesorul Alexandru Rafila spune că este nevoie de o regândire rapidă a capacităţii de acordare a asistenţei medicale şi că, mai devreme sau mai târziu, toate spitalele ar trebui să trateze atât pacienţii cu COVID, cât şi cei fără COVID.

    „Cu siguranţă este nevoie de o regândire rapidă a capacităţii de acordare a asistenţei medicale, pentru că vedem ce se întâmplă şi trebuie corelată necesitatea asigurării spitalizării şi tratamentului pacienţilor cu COVID cu celelalte patologii, adică eu cred că, mai devreme sau mai târziu, şi alte spitale care nu au fost spitale COVID trebuie să poată trata ambele categorii de pacienţi”, a spus, la Digi 24, Alexandru Rafila.

    El arată că recordul absolut înregistrat vineri nu reprezintă „cifre neaşteptate”.

    „Am intrat de duminica trecută pe un trend crescător. E a treia zi consecutivă cu peste 2.000 de cazuri, iar acest lucru are un impact direct asupra numărului de pacienţi internaţi în secţia de Terapie Intensivă. Trebuie să vedem această creştere până unde merge şi dacă discutăm despre efectul redeschiderii şcolilor o să vedem dacă ne apropiem de o zonă de platou, iar atunci putem spera la o stabilizare a situaţiei, sau dacă această creştere continuă cred că ar trebui puse în discuţie strategii, mai multe scenarii, unul cu un trend crescător, altul cu o stabilizare a situaţiei… Adică să vedem ce facem în fiecare din aceste scenarii, mai ales că limitele sistemului de sănătate există”, adaugă Rafila.

    România a înregistrat, în ultimele 24 de ore, un nou record de infectări noi cu Covid-19 2.343 şi 53 de decese.

  • ​Lupta împotriva coronavirusului

    Grupul ENGIE

    Motivaţie:
    „La Engie avem o politică de responsabilitate socială în acord cu strategia de dezvoltare şi de business locală şi internaţională, direcţiile de CSR – protecţia mediului şi eficienţă energetică, educaţie, sănătate şi sport – fiind stabilite în urma sondării opiniei unui eşantion reprezentativ al tuturor stakeholderilor companiei. Dezvoltăm preponderent proiecte care răspund unei nevoi acute, fundamentate şi care adresează un număr mare de beneficiari şi al căror impact este unul pe termen lung”, spun reprezentanţii grupului Engie.

    Descrierea proiectului:
    Anul acesta, în contextul pandemiei COVID-19, demersurile de CSR ale companiei s-au îndreptat cu predilecţie spre domeniul sănătăţii, unul în care au investit, încă din 2013, 1,5 milioane de euro, contribuind astfel la ameliorarea condiţiilor de tratament pentru mai mult de 10.000 de pacienţi anual.
    În plus, reprezentanţii Engie au venit în sprijinul persoanelor vulnerabile de peste 65 de ani, din Bucureşti, care în perioada stării de urgenţă au avut nevoie de reparaţii ale aparatelor electrocasnice sau ale instalaţiilor sanitare şi au donat Crucii Roşii Române gaz natural comprimat pentru vehicule, necesar pentru transportul de alimente şi materialor de strictă necesitate către instituţii şi persoane afectate de COVID-19 din întreaga ţară. De asemenea, au venit şi în sprijinul copiilor din medii sociale vulnerabile cărora le-am donat echipament informatic, acţiune ce s-a dovedit de o mare utilitate, permiţându-le acestora să-şi continue studiile online.
    Totodată, în contextul pandemiei COVID-19, în parteneriat cu Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi Asociaţia Hands Across România, au adaptat programul tradiţional de educaţie „Întâlnire cu energie” pentru a fi accesibil online. Compania vizează transmiterea unor informaţii legate de tipurile de energie, parcursul gazului natural şi al energiei electrice de la extracţie respectiv producţie până acasă, cum se pot realiza economiile de energie precum şi sfaturi de utilizare în siguranţă a gazului natural şi a energiei electrice, insistând pe partea de prevenire a accidentelor.
    Reprezentanţii companiei spun că vor continua şi implementarea altor proiecte complexe, din zona de inovaţie, protecţia mediului şi eficienţă energetică, derulate în parteneriat cu Habitat for Humanity şi EFdeN, care au fost readaptate contexului, urmând ca până la final de an să fie parcurse câteva etape importante.

    Efecte:
    Engie Romania a venit în sprijinul cadrelor medicale din prima linie şi a pacienţilor afectaţi de virusul SARS-COV-2 cu o contribuţie financiară în valoare de 250.000 de euro, care a fost direcţionată către mai multe organizaţii: Societatea Naţională de Cruce Roşie din România, Dăruieşte Viaţă şi HOSPICE Casa Speranţei. Fondurile direcţionate către Societatea Naţională de Cruce Roşie din România şi Dăruieşte Viaţa, în cuantum de 100.000 de euro fiecare, au fost utilizate pentru achiziţia de echipamente pentru cadrele medicale, precum şi de aparate de ventilaţie sau materiale de strictă necesitate pacienţilor confirmaţi cu COVID-19. Alţi 50.000 de euro au fost alocaţi pentru îngrijirea pacienţilor cu boli oncologice, externaţi din spitalele destinate exclusiv pacienţilor cu COVID-19 şi pentru care HOSPICE Casa Speranţei rămâne o alternativă pentru continuarea tratamentului a cărui lipsă le-ar pune vieţile în pericol.

  • Electrica pune România într-o altă lumină

    Grupul Electrica

    Motivaţie:
    Proiectul „Lumina în terapie de recuperare” a fost unul din cele cinci proiecte câştigătoare ale programului de granturi „Electrica pune România într-o altă lumină”, dezvoltat cu scopul de a susţine iniţiative ce pot aduce schimbări în cadrul societăţii, în domenii precum: sănătate şi servicii sociale, educaţie şi cultură. Proiectul implementat de asociaţia KinetoBebe are rolul de a le oferi copiilor cu deficit de intelect, ADHD, paralizii cerebrale, tulburări emoţionale, autism, tulburări de stres şcolar sau autism virtual acces la terapie de recuperare pediatrică de tip Snoezelen.

    Descrierea proiectului:
    Terapia Snoezelen este o terapie care conduce la starea de bine, de linişte şi de relaxare, reduce stresul, agresivitatea şi creează condiţii optime pentru asimilarea informaţiilor furnizate de celalalte terapii din programul terapeutic clasic. Proiectul „Lumina în terapia de recuperare”, implementat de Asociaţia KinetoBebe, va completa schema de terapie motorie şi psihică şi va facilita ameliorarea stării de sănătate pentru copii. Prin intermediul programului de granturi „Electrica pune România într-o altă lumină”  au fost dotate Centrele de Recuperare ale Asociaţiei KinetoBebe cu spaţii de dezvoltare senzorială, generată de terapia Snoezelen (supranumită şi terapia cu lumină), iar astfel 150 de pacienţi (copii şi bebeluşi) beneficiază zilnic de o nouă terapie, complementară programului clasic. Camerele senzoriale creează mediul favorabil de desfăşurare a terapiilor copiilor care s-au născut cu afecţiuni neurologice sau genetice. Astfel, în fiecare lună, în camerele senzoriale se desfăşoară peste 600 de ore de terapie. Prin folosirea kitului Snoezelen, se va putea interveni în cazul copiilor cu deficit de intelect, ADHD, paralizii cerebrale, tulburări emoţionale, autism, tulburări de stres şcolar sau autism virtual. Aceast kit se poate folosi şi de către copiii fără nevoi speciale, copii care doresc să se relaxeze, să participe la jocuri senzoriale, să îşi dezvolte inteligenţa emoţională. Două beneficii importante sunt stimularea limbajului şi facilitarea comunicării. Un alt rezultat important al proiectului urmează sa fie ghidul de bune practici pe care terapeuţii asociaţiei îl vor elabora, ghid care va cuprinde, în premieră, exemple practice de conduită din camerele senzoriale. Acest ghid are menirea să disemineze informaţia practică acumulată, dar şi să deschidă porţi de cunoaştere pentru alţi terapeuţi şi Centre de Terapie Pediatrică din România. Cele trei kituri Snoezelen au fost implementate în Centrele de Recuperare ale Asociaţiei KinetoBebe şi sunt folosite pentru terapie. Valoarea totală a proiectului este de 127.300 de lei, dintre care 60.300 de lei este suma oferită de către Electrica. 20 de kinetoterapeuţi, 6 psihologi dar şi grupe de voluntari, studenţi si practicanţi (care participă la diferite stagii în Asociaţia KinetoBebe) vor participa alături de pacienţi la şedinţele de terapie prin lumină, dezvoltându-şi, astfel, competenţele terapeutice, precum şi asimilând noi metode terapeutice şi programe complexe de terapie.

    Efecte:
    Proiectele câştigătoare au generat, până acum, efecte pozitive asupra unui număr de peste 25.000 de beneficiari, potrivit reprezentanţilor companiei. Pe durata restricţiilor de mobilitate, au fost oferite peste 1.000 de ore de terapie online, la care au participat părinţii a peste 160 de copii, prin intermediul grupului de suport KinetoBebe. De asemenea, peste 30.000 de persoane au accesat fişele cu exerciţii pentru acasă menite să contribuie la  dezvoltarea motorie a copiilor. Mai mult, părinţii au participat la webinarii care să îi ajute să înţeleagă evoluţia şi nevoile copiilor lor. 

  • Donaţii pentru combaterea coronavirusului

    MOL Romania Petroleum Products 

    Motivaţie:
    Lupta împotriva coronavirusului şi dezvoltarea sistemului românesc de sănătate.

    Descrierea proiectului:
    MOL România s-a implicat activ în eforturile de combatere a noului coronavirus, acordând 400.000 de euro asociaţiei Dăruieşte Viaţă pentru achiziţia de echipamente de protecţie şi aparatură medicală pentru medici şi spitale din ţară care tratează pacienţi cu COVID-19, precum şi pentru ridicarea Spitalului Modular 1 Elias destinat tratării pacienţilor cu COVID-19. Totodată, în cadrul eforturilor de combatere a coronavirusului, MOL a sprijinit Fundaţia pentru Parteneriat cu 100.000 de euro pentru achiziţionarea de echipamente de protecţie pentru Spitalul Judeţean de Urgenţă „Dr. Fogolyán Kristóf” Sfântu Gheorghe, Spitalul Judeţean de Urgenţă Miercurea Ciuc şi Spitalul Municipal Odorheiu Secuiesc.

    Efecte:
    Spitalul modular realizat de Asociaţia Dăruieşte Viaţă este dedicat tratării pacienţilor cu COVID-19. Iniţiativa are ca obiectiv izolarea pacienţilor cu COVID-19 şi prevenirea transmiterii virusului pacienţilor cu alte boli grave trataţi în secţia ATI a Spitalului Elias. Spitalul modular are 38 de locuri şi va putea fi utilizat chiar şi după ce actuala criză medicală va fi depăşită, ca spital de mari arşi.
    Donaţia către spitale prin intermediul Fundaţiei pentru Parteneriat a inclus în principal combinezoane de protecţie, măşti şi mănuşi, dar şi alte echipamente de protecţie esenţiale, precum şi instrumente medicale (purificatoare de aer şi altele) pentru ca personalul medical implicat în lupta împotriva răspândirii coronavirusului şă-şi desfăşoare activitatea în condiţii de siguranţă.
    Implicarea directă în combaterea coronavirusului a urmat unei serii de iniţiative de sprijinire a spitalelor din România derulate de MOL România în ultima perioadă. Doar în ultimul an, MOL România a sponsorizat cu aproximativ 750.000 de euro dotarea cu echipamente şi aparatură moderne – inclusiv paturi ATI şi echipamente de ventilaţie, necesare astăzi tratării pacienţilor cu COVID-19 – spitalele din Miercurea Ciuc, Giurgiu şi Gheorgheni. La acestea se adaugă investiţia de
    425.000 de euro în construcţia heliportului de pe acoperişul Spitalului Clinic de Urgenţă Marie Curie, primul heliport la un spital pediatric din România.

  • Coronavirus: 1.470 de cazuri noi şi 44 de decese, în ultimele 24 de ore

    1.470 de cazuri noi de coronavirus şi 44 de decese s-au înregistrat în ultimele 24 de ore. La terapie intensivă sunt internate 551 persoane. 

    Până marţi, 29 septembrie, pe teritoriul României, au fost confirmate 125.414 cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus (COVID – 19).

    100.636 de pacienţi au fost declaraţi vindecaţi.

    În urma testelor efectuate la nivel naţional, faţă de ultima raportare, au fost înregistrate 1.470 de cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2 (COVID – 19), acestea fiind cazuri care nu au mai avut anterior un test pozitiv.

    Distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienţilor care erau deja pozitivi, 512 persoane au fost reconfirmate pozitiv.

    Până marţi, 4.792 de persoane diagnosticate cu infecţie cu COVID-19 au decedat.

    În intervalul 28.09.2020 (10:00) – 29.09.2020 (10:00) au fost înregistrate 44 de decese (30 bărbaţi şi 14 femei), ale unor pacienţi infectaţi cu noul coronavirus, internaţi în spitalele din Argeş, Bacău, Brăila, Braşov, Buzău, Constanţa, Dâmboviţa, Dolj, Gorj, Hunedoara, Iaşi, Maramureş, Mehedinţi, Mureş, Sibiu, Suceava, Teleorman, Timiş, Tulcea, Vâlcea şi Bucureşti.
    Dintre acestea, 1 deces a fost înregistrat la categoria de vârstă 20-29 de ani, 2 decese la categoria de vârstă 40-49 de ani, 3 decese la categoria de vârstă 50-59 de ani, 14 decese la categoria de vârstă 60-69 ani, 15 decese la categoria de vârstă 70-79 ani şi 9 decese la categoria de peste 80 de ani.

    Toate decesele înregistrate sunt ale unor pacienţi care au prezentat comorbidităţi.

    În unităţile sanitare de profil, numărul total de persoane internate cu COVID-19 este de 7.527. Dintre acestea, 551 sunt internate la ATI.

    Până la această dată, la nivel naţional, au fost prelucrate 2.393.670 de teste. Dintre acestea 21.330 au fost efectuate în ultimele 24 de ore, 12.992 în baza definiţiei de caz şi a protocolului medical şi 8.338 la cerere.

    Pe teritoriul României, 10.435 de persoane confirmate cu infecţie cu noul coronavirus sunt în izolare la domiciliu, iar 7.341 de persoane se află în izolare instituţionalizată. De asemenea, 23.816 persoane se află în carantină la domiciliu, iar în carantină instituţionalizată se află 179 de persoane.

    În ultimele 24 de ore, au fost înregistrate 1.219 apeluri la numărul unic de urgenţă 112 şi 602 la linia TELVERDE (0800 800 358), deschisă special pentru informarea cetăţenilor.

    Ca urmare a încălcării prevederilor Legii nr. 55 din 15.05.2020 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, poliţiştii şi jandarmii au aplicat, în ultimele de 24 de ore 222 de sancţiuni contravenţionale, în valoare de 44.850 de lei.

    De asemenea, prin structurile abilitate ale Poliţiei, au fost constatate, ieri, 2 infracţiuni pentru zădărnicirea combaterii bolilor, faptă prevăzută şi pedepsită de art. 352 Cod Penal.

  • Susţinerea spitalelor locale în lupta împotriva COVID-19

    Holcim România

    Motivaţie:
    „Începutul pandemiei în România a fost caracterizat, într-o mare măsură, de incertitudine şi anxietate – nu doar că riscul îmbolnăvirii era o posibilitate reală şi imediată, însă, la nivelul comunităţilor locale, zone rurale şi semi-urbane, acesta era amplificat de lipsurile de echipamente şi materiale medicale din spitalele ce ar fi trebuit să asigure lupta împotriva virusului. Datorită dialogului său constant şi deschis cu membrii comunităţilor în care activează, echipa de management a Holcim România a devenit rapid conştientă de nevoile locale şi a decis rapid să acţioneze pentru a proteja şi a creşte nivelul de calitate a îngrijirii de care angajaţii şi cei dragi lor ar putea beneficia”, descriu reprezentanţii Holcim România motivaţia lor din spatele lansării acestui proiect.

    Descrierea proiectului:
    Spitalele au fost alese în funcţie de comunităţile locale în care companiile din grupul Holcim îşi desfăşoară activitatea la nivel naţional, fiind acordată atenţie egală judeţelor Arad, Argeş, Bihor, Cluj, Dâmboviţa, Prahova, Iaşi şi Timiş. Fondurile au fost disponibile spitalelor pentru a fi cheltuite în funcţie de nevoile urgente ale fiecărei unităţi în parte şi au oferit un prim sprijin important pentru pregătirea medicilor şi unităţilor de îngrijire în primele etape ale luptei împotriva COVID-19, contribuind la eforturile de a ţine pandemia sub control şi a creşte abilitatea pacienţilor de a se recupera. Holcim România a fost una dintre primele companii locale care au ales să sprijine sistemul medical public în acest an dificil, concentrându-şi resursele către unităţile medicale din comunităţile locale.

    Efecte:
    La începutul lunii aprilie, la nici o lună de la declararea stării de urgenţă în România, Holcim România a direcţionat suma totală de 2.600.000 lei (aproximativ 500.000 euro) către 11 spitale care gestionau sau fuseseră desemnate să gestioneze pacienţi infectaţi cu COVID-19. Suma a fost destinată consolidării gradului de pregătire a unităţilor medicale pentru a acţiona în contextul crizei medicale, fiind prevăzute achiziţia de echipamente medicale şi individuale de protecţie precum mănuşi, combinezoane, măşti, tuneluri de dezinfecţie, lămpi UV, ventilatoare mecanice, monitoare de funcţii vitale sau paturi ATI.

  • Lupta împotriva COVID-19

    Provident Financial România

    Motivaţie:
    Campania de susţinere a luptei împotriva COVID-19 a fost o reacţie naturală a unei companii pentru care oamenii, clienţi şi angajaţi deopotrivă, şi interacţiunile acestora sunt fundamentale, iar decizia Provident de a se alătura efortului colectiv de susţinere a cadrelor medicale şi a tuturor celor implicaţi în linia întâi a fost o completare a unei serii de acţiuni interne care au prioritizat protecţia angajaţilor şi clienţilor, spun reprezentanţii companiei. Pentru un impact cât mai ridicat în lupta împotriva COVID-19, Provident a decis să reducă substanţial bugetul de comunicare şi să doneze 500.000 de lei către Asociaţia ,,Dăruieşte Viaţă’’ pentru susţinerea construcţiei spitalului modular pentru pacienţii cu COVID-19.

    Descrierea proiectului:
    Proiectul a pornit de la premisa că fiecare dintre noi poate contribui la îmbunătăţirea situaţiei generale, prin eforturi dozate pe măsura resurselor proprii. Astel, compania a avut o responsabilitate suplimentară nu doar din prisma resurselor, ci datorită numărului considerabil de oameni care depind de aceasta, de la angajaţi şi familiile lor, la clienţi şi familiile acestora. Obiectivul campaniei a urmărit creşterea capacităţii de răspuns a celor aflaţi în prima linie de luptă împotriva COVID-19, pentru un impact considerabil. Campania a angrenat resurse interne considerabile, nu doar prin cuantumul donaţiei, ci prin implicarea directă a unui număr ridicat de angajaţi. Astfel, odată cu anunţul privind donaţia organizaţiei, a fost lansată şi invitaţia către oamenii din companie de a contribui individual pentru susţinerea construcţiei spitalului. Astfel, prin intermediul canalelor interne de comunicare, angajaţii au fost motivaţi să continue donaţiile, iar aceştia au postat certificatele de donator ca formă de motivare pentru alţi colegi. Astfel, pe lângă donaţia de 500.000 de lei a companiei, s-au adunat alte zeci de donaţii individuale.

    Efecte:
    Pe termen scurt, cu efect imediat, spitalul modular construit în cadrul campaniei de asociaţia „Dăruieşte Viaţă” asigură servicii medicale de specialitate bolnavilor afectaţi de COVID-19, într-un moment în care spitalele deja existente sunt aproape la capacitate maximă, din perspectiva pacienţilor internaţi, iar numărul infectărilor este în continuă creştere. Impactul campaniei, însă, este inclusiv pe termen lung, în contextul în care spitalul modular a fost construit de aşa natură încât, după finalul pandemiei, acesta să fie utilizat ca secţie de terapie pentru marii arşi, grup de pacienţi cu nevoi speciale, costisitoare şi extrem de stricte. Campania a contribuit şi la creşterea gradului de conştientizare a consecinţelor pandemiei de COVID-19. Popularizarea campaniei Provident a generat, doar în prima săptămână, 102 articole în mass-media, inclusiv apariţii TV şi în social media, cu un reach total de aproape 3 milioane de cititori, toate generate organic. Cu un reach în social-media de 60.000 de oameni, campania companiei a completat iniţiativa de comunicare a asociaţiei „Dăruieşte Viaţa”. Toate acestea, în contextul în care un studiu Novel Search, realizat la comanda Provident, a dezvăluit că în societate există un grad de neîncredere privind existenţa COVID-19.

  • Nou record de persoane infectate cu COVID-19 în România: 1.767 de cazuri

    În România s-a înregistrat miercuri un nou record de persoane infectate cu COVID-19 în 24 de ore. Sunt 1.767 de cazuri şi 47 de decese, dintre care două la persoane tinere, sub 30 de ani.

    În urma testelor efectuate la nivel naţional, în ultimele 24 de ore au fost înregistrate 1.767 de cazuri noi de infectare cu SARS – CoV – 2 (COVID – 19).

    Distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienţilor care erau deja pozitivi, 681 de persoane au fost reconfirmate pozitiv.

    Până miercuri, 4.550 de persoane diagnosticate cu infecţie cu COVID-19 au murit.

    De marţi, de la ora 10.00 până miercuri, la ora 10.00 au fost înregistrate 47 de decese (35 bărbaţi şi 12 femei), ale unor pacienţi infectaţi cu noul coronavirus, internaţi în spitalele din Alba, Arad, Bacău, Bihor, Bistriţa-Năsăud, Botoşani, Braşov, Constanţa, Covasna, Dâmboviţa, Dolj, Galaţi, Iaşi, Maramureş, Mehedinţi, Mureş, Neamţ, Sibiu, Suceava, Tulcea, Vâlcea şi Municipiul Bucureşti.

    Dintre acestea, două decese au fost înregistrate la categoria de vârstă 20-29 de ani, trei decese la categoria de vârstă 40-49 de ani, cinci decese la categoria 50-59 de ani, 10 decese la categoria de vârstă 60-69 ani, 16 decese la categoria de vârstă 70-79 ani şi 11 decese la categoria de peste 80 de ani.

    45 dintre decesele înregistrate sunt ale unor pacienţi care au prezentat comorbidităţi, un pacient decedat nu a prezentat comorbidităţi, iar pentru un pacient decedat nu au fost raportate comorbidităţi până în prezent.

    În spitalele din România sunt internate 7.061 de persoane cu COVID-19. Dintre acestea, 498 sunt internate la ATI.

    Până la această dată, la nivel naţional, au fost prelucrate 2.278.125 de teste. Dintre acestea 24.544 au fost efectuate în ultimele 24 de ore, 15.165 în baza definiţiei de caz şi a protocolului medical şi 9.379 la cerere.

    Pe teritoriul României, 8.917 persoane confirmate cu infecţie cu noul coronavirus sunt în izolare la domiciliu, iar 6.959 de persoane se află în izolare instituţionalizată. De asemenea, 23.442 persoane se află în carantină la domiciliu, iar în carantină instituţionalizată se află 179 de persoane.

     

  • Românii „fug” la tratament peste graniţe chiar şi în pandemie. Ce condiţii le oferă clinicile străine

    „Aici, în Austria, am făcut multe, ne-am pregătit, iar sistemul nostru sanitar a gestionat destul de uşor situaţia. Nu am avut nevoie de foarte multe paturi la terapie intensivă, şi cred că acum ne-am obişnuit cu toţii cu noua normalitate, iar anul viitor cred că va fi bine”, mi-a spus Walter Ebm, unul dintre cei doi CEO ai clinicii. În Viena, unde clinica WPK îşi are sediul, oamenii au respectat de la bun început regulile impuse de autorităţi, s-au obişnuit să păstreze distanţarea socială, să poarte măşti şi au înţeles că este necesar să renunţe la anumite gesturi pentru a se proteja, adaugă executivul.

    De aceea, deşi în primăvară măsurile au fost stricte, asemănătoare cu cele din România, cu „festivaluri anulate, hoteluri închise, interdicţia formării unui grup mai mare de trei persoane, şi chiar şi acelea din aceeaşi familie”, acum regulile s-au relaxat, iar Austria a reuşit să rămână la un număr mic de cazuri de infectare – sub 300 la o populaţie de circa 9 milioane de oameni. „Am redeschis, dar nu totul, nu şi cluburile de noapte, care vor rămâne închise până anul viitor, pentru a se evita formarea unor focare”, detaliază el.

    În ceea ce priveşte compania pe care o conduce, deşi admite că pandemia i-a costat atât din punctul  de vedere al investiţiilor necesare luării măsurilor de siguranţă, cât şi în ceea ce priveşte numărul de pacienţi, Walter Ebm spune că au reuşit să se adapteze rapid şi speră că lucrurile vor reveni curând la normal. „În primele luni am pierdut aproximativ 2 milioane de euro, în urma reducerii numărului de pacienţi şi de medici şi a costurilor suplimentare, de exemplu cel al testelor efectuate. Dar sunt optimist şi sper că lucrurile vor intra pe un făgaş normal până la sfârşitul anului.” În 2019, Wiener Privatklinik a înregistrat un număr total de circa 12.800 de pacienţi, dintre care circa 30% pacienţi străini, majoritatea venind pentru tratarea afecţiunilor oncologice, o altă ramură importantă fiind şi cea a bolilor cardiovasculare. Din totalul pacienţilor străini, în jur de 40% au fost români, urmaţi de ruşi şi ucrainieni. În prima jumătate a acestui an executivul spune că procentajul a fost similar, însă numărul pacienţilor a fost uşor mai redus.

    Numărul românilor care au vizitat clinica a scăzut, de pildă, cu aproximativ 20%, însă cei care au venit totuşi „au apelat la terapii mai complexe”, spune el. În perioada în care graniţele au fost închise, executivul spune că terapiile şi tratamentele au funcţionat normal. „A existat întotdeauna o modalitate de a aduce oamenii aici. Au venit mai puţini în martie şi aprilie, dar apoi nu a fost nicio problemă. Singurele probleme au fost de natură birocratică, dar a fost posibil să îi aducem, le-am dat scrisori, pentru a demonstra că trebuie să vină din motive medicale.”

    În ceea ce priveşte cifra de afaceri, dacă la începutul acestui an reprezentanţii businessului estimau o creştere, Walter Ebm spune că acum ar fi mulţumit cu un rezultat similar celui de anul trecut, adică 55 milioane de euro, înregistrat la nivel de grup – din care fac parte clinica, un centru de bătrâni şi o divizie de farmaceutice. „Anul viitor ne aşteptăm la o creştere de circa 4-5%.” 

    Din rândul măsurilor luate pentru siguranţa echipei şi a pacienţilor clinicii, executivul menţionează testarea repetată a celor 400 de angajaţi, la fiecare 14 zile, chiar dacă nu prezintă simptome, dar şi a pacienţilor, care sunt nevoiţi să efectueze un test înainte de sosirea în Austria, urmat de un al doilea test procesat la clinică. „Avem această regulă: dacă cineva din România, de exemplu, vine la clinică, este tratat ca şi cum ar fi pozitiv, chiar dacă are deja testul făcut – i se face un nou test şi, dacă rezultatul e negativ, totul decurge normal.” În plus, personalul plecat în concediu este obligat să se testeze la întoarcere, având permisiunea de a reveni la lucru a doua zi după primirea unui rezultat negativ. De la debutul panedmiei au existat doar două cazuri de infectare în echipa WPK, în primăvară, iar în rândul pacienţilor au existat câteva cazuri, însă nu în interiorul clinicii – aceştia au fost depistaţi pozitiv la prima testare, înainte de a veni la tratament.

    O altă măsură a fost instalarea unor puncte de control pentru verificarea temperaturii corpului, iar la intrarea în clinică vizitatorii sunt instruiţi să îşi dezinfecteze mâinile şi le sunt oferite măşti. În ceea ce-i priveşte pe aceştia, numărul a fost restricţionat la un vizitator/pacient, şi asta doar „în cazuri excepţionale sau în situaţii medicale speciale”. Până acum, reprezentanţii clinicii au investit 500.000 de euro în măşti, teste, personal dedicat filtrelor de access, proceduri de prevenţie COVID şi măsuri luate pentru siguranţa angajaţilor şi a pacienţilor. Lunar, la WPK s-au efectuat în jur de 300 de teste.

    De asemenea, în interiorul clinicii a fost stabilit un nou protocol de curăţenie şi dezinfecţie, pentru care este folosit un robot ultraperformant cu raze UVC. Echipamentul este fabricat în Danemarca, dispune de o tehnologie cu o eficienţă de 99.99% în distrugerea virusurilor şi bacteriilor din aer şi de pe suprafeţe şi a presupus o investiţie de circa 60.000 de euro. Potrivit reprezentanţilor WPK, „este cel mai performant robot de dezinfecţie, certificat la nivel european şi validat de teste clinice efectuate la nivel internaţional”.

    Acesta emite un spectrul de lumină UVC care neutralizează agenţii patogeni din spaţiile închise în câteva secunde şi este proiectat să funcţioneze autonom, putând fi şi operat cu uşurinţă de către personalul responsabil cu curăţenia şi dezinfecţia, prin intermediul unei aplicaţii mobile. „Odată primită o comandă, acesta trasează harta cu zona în care trebuie să acţioneze şi se deplasează singur în saloane/sălile de operaţie de la diferite etaje. Dezinfectarea unui salon este realizată într-un interval de 10 minute, productivitatea fiind astfel semnificativ crescută faţă de metodele de dezinfectare clasice. Dispozitivul notifică personalul când procedura este finalizată”, explică reprezentanţii companiei.

    În paralel cu investiţiile destinate măsurilor de siguranţă contra coronavirusului, au existat o serie de investiţii şi în extinderea centrului de oncologie, WPK Central European Academy Cancer Center (WPK CEACC), căruia i s-au adăugat opt departamente de chirurgie oncologică, noile divizii fiind concentrate pe terapia chirurgicală pentru tratarea cancerului mamar, ovarian, pulmonar, de colon (inclusiv cu extindere peritoneală), de pancreas şi de prostată, dar şi afecţiunilor vasculare şi ortopedice, maligne şi benigne. Pentru următorii 3-4 ani Walter Ebm spune că au un buget de investiţii de circa 40 de milioane de euro, destinat atât extinderii centrelor medicale cât şi amenajării unui nou cămin de bătrâni. 

    Deşi nu iau în calcul, pe viitor, deschiderea unei clinici în afara Vienei, deoarece „e mai simplu să aducem pacienţii aici decât să găsim medici buni pe care să îi ducem în altă ţară”, reprezentanţii WPK au deschis totuşi două reprezentanţe în România, una în Capitală şi una în Timişoara, fiecare cu câte un angajat.