BusinessMagazin

Tag: orange

  • Accesul la metrou pentru nevăzători este mai facil cu Tandem Acces

    Prin implementarea acestui proiect Bucureştiul devine prima capitală europeană care deţine un sistem de accesibilizare a transportului cu metroul bazat pe tehnologia Bluetooth. Această tehnologie conferă continuitate comunicării aplicaţiei cu telefonul mobil indiferent dacă există semnal telefonic sau localizare GPS în subteran.

    Toate cele 53 de staţii de metrou sunt accesibile nevăzătorilor datorită aplicaţiei Tandem Acces şi a celor 1.000 de Beaconi care au fost instalaţi cu ajutorul voluntarilor angajaţi Orange România şi a voluntarilor Asociaţiei Tandem. Beaconii sunt dispozitive care emit un semnal sonor şi comunică cu smartphone-ul prin intermediul aplicaţiei care transmite nevăzătorilor prin mesaje (citite cu ajutorul unui voice-over) indicaţii de orientare referitoare la punctele cheie din staţiile de metrou (intersecţii, scări, turnicheţi). Atunci când nevăzătorul ajunge la o anumită distanţă de Beacon, primeşte o notificare prin care este anunţat asupra locaţiei sale şi asupra direcţiei în care trebuie să se îndrepte pentru a urma traseul dorit. Aplicaţia poate fi descărcată gratuit de pe platformele iOS şi Android.

    „Asociaţia Tandem pune la dispoziţie primul instrument de mobilitate urbană destinat persoanelor cu deficienţe de vedere. Consider că problema accesibilizării urbane pentru persoanele cu dizabilităţi nu este încheiată, ci abia începe. De multe ori ca nevăzător am evitat să călătoresc cu metroul datorită faptului că nu cunosc topografia tuturor staţiilor. Sper ca alte persoane aflate în situaţia mea, să profite de Tandem Acces şi să depăşească temerile şi obstacolele pe care eu le-am întâmpinat în trecut”, a declarat Florin Georgescu, preşedintele Asociaţiei Tandem.

    „Tandem Acces poate servi ca un model bun de urmat pentru alte iniţiative care-şi propun să transforme oraşele clasice din România în oraşe inteligente (Smart City) – mai responsabile şi mai accesibile pentru toţi oamenii inclusiv pentru cei cu deficienţe. În cei 5 ani de la înfiinţarea fondului de finanţare „Lumea prin Culoare şi Sunet” care se ridică la peste 2 milioane de euro am reuşit să oferim soluţii pentru multe din problemele persoanelor cu deficienţe de văz şi auz din România”, a declarat Amalia Fodor, director executiv Fundaţia Orange.

    Valoarea proiectului este de 262.000 lei, din care finanţarea Fundaţiei Orange se ridică la suma de 222.000 lei, în cadrul programului „Lumea prin Culoare şi Sunet”, ce oferă fonduri pentru proiecte care vizează integrarea persoanele cu deficienţe de vedere sau de auz. Fondul aniversează anul acesta 5 ani de la înfiinţare, timp în care Fundaţia Orange a finanţat proiecte de educaţie, cultură şi sănătate prin care a accesibilizat grădiniţe, şcoli, muzee, Biblioteca Naţională a României, reţeaua de transport subteran, a creat centre de testare audiologică şi a dezvoltat soluţii de comunicare şi accesibilizare a informaţiilor pentru persoanele cu deficienţe de văz şi/sau auz.

    Fundaţia Orange este o organizaţie non-profit care se implică în viaţa comunităţii prin realizarea de proiecte filantropice menite să aducă schimbări pozitive în viaţa persoanelor dezavantajate. Fundaţia Orange dezvoltă proiecte de sănătate, educaţie, cultură în beneficiul persoanelor cu deficienţe de vedere şi/sau de auz şi de educaţie digitală pentru copii din zone defavorizate, în scopul integrării lor sociale.

    Asociaţia Tandem este o organizaţie neguvernamentală a cărei activitate are ca scop principal incluziunea socială a persoanelor cu deficienţe de vedere, prin proiecte şi programe ce acoperă atât nevoia de mobilitate şi accesibilizare urbană, cât şi accesul la tehnologie, informaţii, educaţie non-formală de calitate, servicii publice, activităţi sportive şi culturale. Printre cele mai importante proiecte derulate de Asociaţia Tandem se numără Tandem Acces, Tandem Navigator, Smart Public Transport, Istoria prin sunet si atingere, Teatrul şi Nopţile, Tandem Dance şi Explore the Unseen.

    Metrorex este compania care administrează metroul bucureştean, sistem care deserveşte capitala României, Bucureşti. Reţeaua a fost dată în folosinţă pe 19 noiembrie 1979 când s-a deschis Magistrala 1 şi circulaţia între staţiile Semănătoarea şi Timpuri Noi. Astăzi, lungimea reţelei de metrou a municipiului Bucureşti se întinde pe 71 km, distribuiţi pe patru linii magistrale şi 53 de staţii.

  • Mai multe persoane au fost ucise într-un schimb de focuri în oraşul american Orlando

    “Departamentul Şerifului din Comitatul Orange a intervenit la locul schimbului de focuri. Situaţia a fost stabilizată, dar mai multe persoane au fost ucise. Incidentul a avut loc într-o zonă industrială, pe strada Forsyth”, a anunţat poliţia.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • “La 43 de ani sunt prea bătrână pentru a juca rolul unei femei de 57”: confesiunile unei actriţe cunoscute şi în România

    “Tocmai mi s-a spus că la 43 de ani nu mai am vârstă potrivită pentru a interpreta o soţie de 57 de ani”, a răbufnit actriţa pe Twitter.

    Actriţa şi-a exprimat nemulţumirea şi faţă de unul dintre actorii principali, pe care îl consideră vinovat pentru întreaga situaţie. “Soţia adevărată a actorului are cel puţin 50 de ani, dar nemernicul vrea ca în film să fie căsătorit cu una de 38 de ani”, a scris Denbo.

    Conservatorismul (exprimat de nenumărate ori la Hollywood) se traduce, mai simplu, într-o listă lungă de roluri pentru bărbaţii care s-au bucurat deja de un anumit grad de succes şi o listă scurtă de roluri pentru restul actorilor.

    Imaginaţi-vă, pentru o clipă, că Bradley Cooper (41 de ani) ar primi numai roluri de partener mai în vârstă al unui tânăr actor; că Leonardo DiCaprio (tot 41 de ani ) ar figura pe lista unui blockbuster de vară, alături de Scarlett Johansson, în rolul tatălui; sau că James Franco, la 38 de ani, ar recunoaşte în timpul unui interviu că a pierdut un rol pentru că a fost considerat „prea bătrân“ pentru o poveste de dragoste. Toate aceste scenarii par aberante, dar ele reflectă perfect ceea ce se întâmplă în cazul actriţelor trecute de o anumită vârstă, în general cea de 35 de ani.

    La începutul anului trecut, Maggie Gylenhaal (37 de ani la momentul respectiv) a povestit că un regizor i-a spus că e prea bătrână pentru a juca iubita unui bărbat de 55 de ani. Până şi Meryl Streep, cu ilustra sa carieră, se confruntă ocazional cu astfel de probleme. În cadrul unui interviu acordat celor de la People, ea a recunoscut că la vârsta de 40 de ani i s-au oferit trei roluri de vrăjitoare: „Nu mi s-a oferit niciun rol într-un film de dragoste sau într-un film de aventuri; mi s-au oferit roluri de vrăjitoare pentru că eram deja bătrână la 40 de ani“.

    Poate cel mai relevant studiu în această direcţie este cel realizat în 2013 de Vulture, care a ajuns la o concluzie aproape hilară: personajele principale masculine nu îmbătrânesc, în vreme ce partenerele lor sunt lovite din plin de trecerea timpului. Autorii au analizat cei mai importanţi 10 actori şi cele mai cunoscute filme ale lor, comparând diferenţa de vârstă dintre aceştia şi partenerele lor de pe marele ecran. Concluzia a fost următoarea: chiar dacă interpreţii ajungeau la 40, 50 sau 60 de ani, actriţele aveau întodeauna vârste cuprinse între 35 şi 40 de ani.

  • Cum susţine Orange educaţia digitală în România

    În acest sens, educaţia este pilonul principal pentru majoritatea iniţiativelor Orange România de implicare în comuniate, spune aceasta. Una dintre acestea este proiectul „Digitaliada”, proiect – pilot ce urmăreşte promovarea educaţiei digitale şi îmbunătăţirea performanţei şcolare a elevilor prin folosirea tehnologiei şi a unor materiale didactice digitale. Fundaţia Orange şi-a propus să identifice comportamentul părinţilor, profesorilor şi al elevilor cu privire la utilizarea tehnologiei în procesul educaţional şi a pornit, aşadar, cu o analiză a situaţiei din România, realizată în parteneriat cu GfK, în anul 2015. Studiul a arătat că 90% dintre şcolile din mediul rural au un laborator IT, însă doar jumătate dintre acestea sunt conectate la Internet şi în numai 75% dintre şcoli echipamentele sunt şi funcţionale; cu toate acestea, mulţi profesori sunt deschişi în ceea ce priveşte educaţia digitală.  Pe baza rezultatelor, s-a decis, pe de o parte, promovarea educaţiei digitale, printr-o serie de modele de practici implementate în 10 şcoli din mediul rural la clasele V-VIII, pe parcursul întregului an şcolar 2016-2017. În acest sens, Fundaţia Orange a finanţat construirea unor laboratoare digitale şi a pus la dispoziţia elevilor şi a profesorilor echipamente electronice şi IT şi conţinut digital educaţional pentru materiile matematică şi TIC. În plus, a asigurat formare specializată pentru profesori pentru aplicarea metodelor de educaţie digitală la clasă, dar şi asistenţă şi consultanţă de specialitate pe întreg parcursul proiectului. Pe de altă parte, proiectul şi-a propus să motiveze profesorii şi elevii interesaţi să creeze conţinut digital propriu destinat folosirii la orele de clasă şi încurajarea împărtăşirii acestui tip de experienţă şcolară cu toţi profesorii din România – astfel a fost înfiinţată şi platforma online Digitaliada. În prezent, 10 şcoli gimnaziale din mediul rural beneficiază de metode de educaţie digitală în cadrul orelor de matematică şi TIC, iar Fundaţia Orange aşteaptă rezultatele proiectului – pilot, în care au fost investiţi până în prezent 350.000 de euro.

    Printre proiectele realizate de Orange cu scopul susţinerii educaţiei se numără şi SuperCoders, un workshop de programare dedicat copiilor cu vârste cuprinse între 10 şi 13 ani, unde cei mici învaţă să codeze, „Şcoala Altfel: Să ştii mai multe, să fii mai bun!”, unde, prin intermediul unor workshopuri interactive susţinute de traineri specializaţi, copiii au învăţat cum pot accesa instrumentele digitale şi cum se pot feri de potenţialele pericole de pe internet. Proiectele Orange în zona de educaţie au început încă din 1997, când a legat  un parteneriat cu Universitatea Politehnică din Bucureşti şi cea din Cluj. Prin intermediul acestuia, pe lângă dotarea laboratoarelor, compania a contribuit la implementarea cursurilor de telecomunicaţii mobile, care lipseau din programă, şi le-a oferit studenţilor posibilitatea de a face stagii de practică. Până acum, Orange a oferit studenţilor înscrişi în program burse în valoare de peste 370.000 de euro, alături de cursuri ţinute de specialişti din cadrul companiei şi din companiile partenere şi peste 270.000 de euro în Centrul de Training Orange din cadrul Politehnicii. „În toate programele Orange dedicate educaţiei, investiţia nu se rezumă doar la partea financiară, ci merge mult mai departe de atât, la nivel de resurse umane – colegi care se implică în calitate de traineri sau chiar devin mentori”, ţine să precizeze Veronica Dogaru.

     

     

  • Digitalizarea educaţiei din România în raport cu nivelul european

    Suedia reprezintă cel mai mare investitor în educaţie, care acordă instituţiilor de învăţământ public bugete de 7% din PIB-ul ţării, fiind urmată îndeaproape de Finlanda şi Belgia. „Am speranţe că în următorii ani această piaţă va creşte şi la noi, cadrele didactice încep să fie mai deschise la tehnologie şi să înţeleagă că nu se mai poate altfel, având în vedere că elevii din ziua de astăzi folosesc tehnologie în tot ceea ce fac, mai puţin în şcoală”, declară Holicov. În plus, deşi piaţa serviciilor pe segmentul educaţional se dezvoltă pe zi ce trece, problema stă, în continuare, în gradul scăzut de implementare la nivelul şcolilor, mai exact lipsa fondurilor şi a unei legislaţii care să permită unităţilor şcolare să adopte soluţii moderne de management educaţional. Pe lângă asta, ne lovim şi de o rezistenţă la schimbare, mai spune Holicov. Pe de ală parte, pentru a avea o comparaţie relevantă vizavi de poziţionarea în raport cu Europa, trebuie să avem în vedere diferenţele existente la nivel de sistem de învăţământ dintre ţări şi faptul că digitalizarea educaţiei este un proces de durată, care necesită o pregătire amplă şi o transformare pe termen lung, consideră Veronica Dogaru, corporate communication manager la Orange. „În ultimii ani, s-au făcut progrese în acest sens şi la noi în ţară”, adaugă reprezentanta Orange. 

  • Orange atacă piaţa bancară şi vrea să dea credite

    Intrarea pe piaţa de ser­vi­cii finan­ciare face parte din efortul de­rulat la nivelul întregului grup francez de dife­ren­ţiere şi de extindere către noi seg­men­te de business în condiţiile pre­siu­nii puter­nice pe venituri şi profituri cu care se con­fruntă industria de comunicaţii.

    Citeşte mai multe pe www.zf.ro

  • Sharing, ca numitor comun

    „Clienţii vor viteză, mobilitate şi stabilitate din ce în ce mai mari. Vor o experienţă, vor conectivitate continuă în oraş şi în afara acestuia”, spune Ştefan Slavnicu. Dacă ne uităm la consumul de internet, traficul de internet mobil s-a dublat în 2016 faţă de 2015, iar traficul 4G a crescut de patru ori. Un factor care influenţează acest aspect este adopţia tot mai mare a telefoanelor inteligente. Peste 65% din clienţii Orange care achiziţionează un telefon aleg un smartphone. „Consumatorii folosesc din ce în ce mai mult internetul mobil, iar aşteptarea este ca acesta să aibă performanţe similare cu cel fix, prin fibră”, spune Ştefan Slavnicu.

    Traficul de date de mare viteză ajută la consumul de conţinut pentru formatele de tipul video 4K, pentru realitatea virtuală, realitatea augmentată, filmări cu ajutorul dronelor, servicii IoT, ce vor fi dezvoltate în următorii ani.

    Experienţa de utilizare a serviciilor de internet pe mobil este direct influenţată de viteza de download, respectiv de upload. Spre exemplu, conexiunile 3G permiteau descărcarea unui fişier de 750 MB în aproximativ 8 minute. Conexiunile 4G permit descărcarea aceluiaşi fişier în mai puţin de 2 minute. „Am plecat de la servicii de voce care permiteau clienţilor noştri de acum 20 de ani să poată să ţină legătura cu cei dragi, ajungând în prezent să oferim cea mai extinsă reţea 4G.

    Acum clienţii Orange se pot bucura de proiecte de oraşe inteligente, îşi pot monitoriza locuinţa de la distanţă şi pot avea acces la datele din cloud, pot transforma telefonul inteligent în portofel”, exemplifică Ştefan Slavnicu. Dar toţi aceşti paşi în domeniul tehnologiei trebuie susţinuţi de o reţea pe măsură. „Pe lângă eforturile pe care le-am făcut pentru a creşte viteza datelor mobile, am continuat să aducem îmbunătăţiri şi în zona serviciilor de voce. Acum clienţii pot ţine legătura cu cei dragi chiar şi atunci când nu au semnal de reţea pe telefon. Cu serviciul Apel Wi-Fi se pot realiza apeluri cu orice conexiune wireless. Această inovaţie este un pas în plus pentru îmbunătăţirea serviciilor de voce.”

    Pe lângă apelul Wi-Fi, clienţii au la dispoziţie şi apelurile 4G bazate pe tehnologia Voice over LTE. Astfel, au conexiuni instante şi sunetul este la calitate HD. „Toate aceste inovaţii  îmbunătăţesc în mod constant calitatea reţelei şi a serviciilor”, arată reprezentantul Orange. Pe parcursul anului trecut, numărul de clienţi ai serviciilor 4G s-a dublat faţă de sfârşitul lui 2015, ajungând la 2,2 milioane.

    „De 13 ani suntem lideri de piaţă pe segmentul mobil, iar reţeaua este cea care ne pune la dispoziţie viteze pentru conexiunile de date. Şi ne‑am obişnuit cu cifre mari: de până la 375 Mbps viteze de download pentru 4G+. Ne-am obişnuit cu acoperire 4G de 98% pentru zona urbană. Ne-am obişnuit să ne bucurăm de conţinut în orice moment. Pentru că viteza ne-a influenţat definitiv modul în care ne bucurăm de conţinut, ne dorim experienţe cât mai imersive.

    Tehnologia ne ajută să ne bucurăm de conţinut: augmented reality, virtual reality sunt noile realităţi în ceea ce priveşte divertismentul”, afirmă Ştefan Slavnicu. Dar, punctează el, toate aceste noi experienţe au nevoie de viteze din ce în ce mai mari şi o stabilitate crescută a conexiunii, inclusiv când ne aflăm în mişcare. Tocmai pentru a anticipa aceste nevoi, anul trecut Orange a realizat o premieră pentru România: streaming la viteze de peste 1 Gbps. A fost primul test demo realizat în România pentru acest nou prag de viteze, prin agregarea de spectru, modernizarea reţelei core de date, a reţelei de transport IP, a reţelei de acces radio, modernizarea arhitecturii disponibile în acest moment. „Astfel de viteze permit streaminguri cu imagini perfecte, fără întreruperi. Acest test prefigurează cum va arăta viitorul comunicaţiilor.”

    Tot anul trecut, a fost organizată o demonstraţie live legată de viteza de download pe care o poate susţine reţeaua Vodafone, al doilea operator de telefonie mobilă de pe piaţă în funcţie de cifra de afaceri. Pentru a ajunge la o viteză de download de 1,35 Gbps, inginerii operatorului au folosit echipamente live din reţea dar şi unele instalate special pentru acest test, furnizate de firma chineză Huawei, care au permis companiei să agrege cinci benzi de frecvenţă pentru a folosi servicii de date.

    Evoluţia serviciilor de voce şi date a avut un impact major reflectat preponderent în schimbarea felului în care utilizatorii s-au conectat la oportunităţi, în special cele din zona economică. Aportul pe care inovaţia în zona de reţea îl are este de a facilita transformarea digitală. „Astăzi, internetul şi conectivitatea sunt la fel de importante precum au fost alte inovaţii în epoci, de pildă electricitatea pentru Revoluţia Industrială”, spune CTO‑ul Orange România.

    Digitalizarea nu a schimbat doar punctual modele de business, ci a mers până în punctul în care ne îndreptăm spre un nou model economic, în care cuvântul „sharing” este numitorul comun. Revoluţia digitală a reinventat relaţia dintre consumatori şi companii şi catalizatorul acestei transformări sistemice este conectivitatea. „De aceea investim constant în calitatea reţelei, cât şi în extinderea acoperirii”, susţine Ştefan Slavnicu.

    Nu doar zona de business beneficiază de evoluţia serviciilor. Există proiecte în care transformarea digitală devine un element central pentru construcţia comunitară. „În această direcţie, vorbim deja de oraşe inteligente, iar proiectul pilot dezvoltat de Orange la Alba Iulia este un exemplu perfect în această direcţie”, spune CTO-ul Orange România. În acest proces al digitalizării, Orange, atât prin intermediul reţelei, cât şi prin intermediul produselor şi serviciilor, devine un integrator de soluţii, care anticipează nevoia tot mai mare de conectivitate. Acum 10 ani, o coexiune 3G de 3,2 Mbps era suficientă pentru a naviga, pentru browsing şi e-mail. Acum 5 ani o conexiune 3G+ de 43,2 Mbps începea să devină insuficientă pentru streaming video, videocalls, streaming audio şi cât şi pentru explozia social media.

    În acest context, departamentul tehnic „are un rol esenţial în organizaţia noastră, având în vedere că serviciile telecom sunt core business-ul Orange. Aici se dezvoltă reţeaua mobilă, fixă şi TV, se testează şi se implementează tehnologii noi, se urmăresc performanţele reţelei, se intervine pe teren şi se monitorizează permanent reţeaua pentru a corespunde cerinţelor clienţilor”, punctează Ştefan Slavnicu. Departamentul tehnic numără aproximativ 400 de angajaţi şi este împărţit pe mai multe specializări; majoritatea celor care lucrează în departamentul tehnic sunt parte din echipa de Operare şi mentenanţă. „Ei sunt cei care realizează modificările parametrilor referitori la calitatea reţelei şi intervin rapid pentru a rezolva eventualele incidente.

    Echipamentele IT sunt şi ele în grija acestui departament.” Un alt rol al echipei este de a monitoriza permanent calitatea reţelei, de a indentifica zonele de extindere a acoperirii, de a realiza lucrările de densificare a reţelei pentru a prelua creşterile de trafic, dar şi de a introduce noi tehnologii de acces radio (4G). „Tot în responsabilitatea echipei tehnice pe care o coordonez este şi zona de inovaţie dar şi toate lucrările de modernizare şi dezvoltare a reţelei”, adaugă Ştefan Slavnicu, care deţine de peste trei ani funcţia de CTO în cadrul Orange România. El are o carieră de peste 17 ani în cadrul companiei; şi-a început parcursul profesional în cadrul operatorului telecom în 2000, trecând de la funcţia de network expert, la cea de core network manager şi ajungând în anul 2011 head of infrastructure expansion.

    „În cei 20 de ani de prezenţă în România, ne-am concentrat să anticipăm şi să înţelegem nevoile clienţilor. De când suntem prezenţi pe piaţa din România am investit în total 2,9 miliarde de euro”, spune Ştefan Slavnicu. O parte din această investiţie s-a concentrat atât pe achiziţionarea licenţelor, cât şi pe dezvoltarea infrastructurii, aceşti paşi fiind esenţiali pentru extinderea acoperirii şi introducerea de noi inovaţii, astfel încât, în momentul de faţă Orange a ajuns cea mai extinsă reţea 4G din România. „În continuare, ne vom concentra în această direcţie, conform strategiei Essentials 2018. Avem în plan să investim jumătate de miliard de euro în dezvoltarea operaţiunilor Orange în România”, conchide Ştefan Slavnicu.
     

  • DE ASTĂZI Orange oferă Internet gratuit şi nelimitat pentru toţi abonaţii

    Orange a anunţat noua ofertă naţională pentru abonaţi, care aduce clienţilor existenţi beneficii suplimentare în funcţie de vechimea în reţea. Odată cu lansarea noilor variante de abonamente, în premieră în România, clienţii persoane fizice pot folosi în roaming, fără costuri suplimentare, traficul de internet şi minutele naţionale incluse în pachetele Orange Me în ţările din Spaţiul Economic European, alcătuit din Uniunea Europeană plus Islanda, Lichtenstein şi Norvegia,  potrivit unui anunţ al companiei.

    DE ASTĂZI Orange oferă Internet gratuit şi nelimitat pentru toţi abonaţii

  • DE ASTĂZI Orange oferă Internet gratuit şi nelimitat pentru toţi abonaţii

    Orange a anunţat noua ofertă naţională pentru abonaţi, care aduce clienţilor existenţi beneficii suplimentare în funcţie de vechimea în reţea. Odată cu lansarea noilor variante de abonamente, în premieră în România, clienţii persoane fizice pot folosi în roaming, fără costuri suplimentare, traficul de internet şi minutele naţionale incluse în pachetele Orange Me în ţările din Spaţiul Economic European, alcătuit din Uniunea Europeană plus Islanda, Lichtenstein şi Norvegia,  potrivit unui anunţ al companiei.

    DE ASTĂZI Orange oferă Internet gratuit şi nelimitat pentru toţi abonaţii

  • De astăzi Orange oferă Internet gratuit şi nelimitat pentru toţi abonaţii

    Odată cu lansarea noilor variante de abonamente, în premieră în România, clienţii persoane fizice pot folosi în roaming, fără costuri suplimentare, traficul de internet şi minutele naţionale incluse în pachetele Orange Me în ţările din Spaţiul Economic European, alcătuit din Uniunea Europeană plus Islanda, Lichtenstein şi Norvegia,  potrivit unui anunţ al companiei.
     
    Astfel, clienţii care optează pentru un abonament Orange Me sau Orange Net din noua ofertă, fie că este vorba de reînnoirea unui abonament existent sau de migrarea de la cartelă preplătită la abonament, vor primi câte o lună de internet nelimitat pentru fiecare an petrecut în reţea. De exemplu, un client cu o vechime de 10 ani în reţea, va primi 10 luni de internet nelimitat, de care poate să se bucure, la alegere, oricând îşi doreşte.