Omul de afaceri Ion Ţiriac a primit o veste foarte bună din partea ATP. Turneul organizat de român la Madrid va primi 4 zile în plus în calendarul ATP, ajungând, astfel, la un total de 10 zile.
Cu mai mult de 10 zile de concurs se pot lăuda doar turneele de Grand Slam: Australian Open, Roland Garros, Wimbledon şi US Open (au 14 zile în calendar), potrivit Digisport. În aceste condiţii, Ion Ţiriac se apropie de îndeplinirea unui mare vis: să deţină un turneu de Grand Slam.
Numărul jucătorilor prezenţi la startul turneului va creşte de la 56 la 96, aceleaşi transformări având şi competiţia de la Roma.
Cu mai mult de 10 zile de concurs se pot lăuda doar turneele de Grand Slam: Australian Open, Roland Garros, Wimbledon şi US Open (au 14 zile în calendar), potrivit Digisport. În aceste condiţii, Ion Ţiriac se apropie de îndeplinirea unui mare vis: să deţină un turneu de Grand Slam.
Numărul jucătorilor prezenţi la startul turneului va creşte de la 56 la 96, aceleaşi transformări având şi competiţia de la Roma.
Cu mai mult de 10 zile de concurs se pot lăuda doar turneele de Grand Slam: Australian Open, Roland Garros, Wimbledon şi US Open (au 14 zile în calendar), potrivit Digisport. În aceste condiţii, Ion Ţiriac se apropie de îndeplinirea unui mare vis: să deţină un turneu de Grand Slam.
1. FullContact – gratis
Clienţi, colegi, prieteni, familie etc, administrarea contactelor din telefon poate deveni haotică de aceea este recomandat o aplicaţie precum FullContact prin intermediul căreia poţi administra mai uşor contactele.
2. Wire – gratis
Aceasta aplicaţie este gratuită şi reprezintă un mod securizat de a comunica. Conversaţiile sunt criptate şi poţi face apeluri, trimite sms-uri, poze, video-uri etc
3. Pleo – gratis
Aplicaţie prin intermediul căreia poţi ţine un jurnal al cheltuielilor organizaţiei tale şi oferă diferite facilităţi pentru a putea calcula cheltuielile.
4. Adobe Scan – gratis
Deşi devenim tot mai digitali, documentele pe hârtie încă sunt foarte importante pentru business, iar procesul de scanare apoi trimitere pe mail este unul învechit, cel mai simplu este să scanezi documentele de care ai nevoie cu o aplicaţie precum Adobe Scan.
5. Stripe/ CashNotify (19.90 dolari)
Stripe este un procesator de plăţi utilizat de multe business-uri online, iar CashNotify este o aplicaţie prin care eşti notificat ce bani intră în organizaţiei, ce plăţi au fost făcute etc.
6. Appear – gratis
Companiile nu mai sunt limitate la a găsi doar forţa de muncă pe plan local, ci acum pot căuta şi angaja oameni de pe tot globul. O provocare este comunicarea, o soluţie este Appear, aplicaţie cu care poţi face videoconferinţe cu până la 12 participanţi
7. Shift – gratis
Aplicaţia îţi permite să treci dintr-un cont de mail într-un altul fără să fii nevoit să te loghezi şi să te deloghezi. În plus, primeşti notificări din toate conturile de email pe care le ai.
8. TripIt – gratis
Nu mai trebuie să-ţi mai baţi capul şi cu itinerarul călătoriilor tale. Trimite documentele de călătorie (bilete de avion, confirmările de cazare, chitanţele de închiriere etc) către aplicaţie apoi totul este aranjat în ordine cronologică.
9. KabanFlow – gratis
Prin această aplicaţie poţi monitoriza exact ce fac angajaţii, care sunt proiectele la care lucrează, poţi atribui sarcini, încărca poze etc
România avea o tradiţie în cultivarea cânepii, înainte de ’89, fiind cel mai mare producător din Europa şi al treilea din lume. Puţini ştiu la ce este folosită această plantă, dar numărul celor care scot profit din cultivarea şi procesarea sa este chiar mai mic. Ben Dronkers, un om de afaceri olandez, a descoperit potenţialul acestei plante în urmă cu mai bine de două decenii. De aproximativ cinci ani el şi-a extins operaţiunile şi în România, iar compania HempFlax a ajuns anul trecut la o cifră de afaceri de circa 600.000 de euro.
„HempFlax a fost înfiinţată acum 20 de ani în Olanda, de un om de afaceri care a crezut şi crede în continuare că una dintre soluţiile la problemele de mediu este cânepa – o resursă regenerabilă şi cu utilizări multiple în diverse domenii”, povesteşte Oana Suciu, directoarea generală a HempFlax România. Cultura de canepă este profitabilă pentru că dintr-o singură plantă se obţin atât fibre, cât şi seminţe, iar dintre domeniile care folosesc produse pe bază de cânepă, reprezentanta HempFlax enumeră industria auto, construcţiile, industria alimentară sau farmaceutică.
Astfel, seminţele decorticate şi uleiurile sunt folosite de industria alimentară, produsele din cânepă fiind cunoscute pentru efectele benefice asupra sănătăţii, vândute şi sub formă de suplimente alimentare. Pe de altă parte, din procesarea tulpinilor se obţin două produse principale – fibra scurtă, necesară în industria auto şi pentru izolaţii, şi puzderia de cânepă, folosită în construcţii. O altă categorie de clienţi sunt crescătorii de cai de rasă, care folosesc cânepa ca aşternut.
Olandezul a ales România ca a doua ţară în care să-şi desfăşoare activitatea; pe lângă tradiţia recunoscută în domeniu, un alt motiv care a cântărit în luarea acestei decizii se leagă de clima potrivită pentru acest tip de cultură. În plus, a contat şi faptul că legislaţia permite străinilor să cumpere terenuri. Activitatea pe plan local a debutat în 2012, în urma unei investiţii de circa 5 milioane de euro; în primă fază, au fost derulate testele de cultivare, pe 25 ha. Suprafaţa a crescut constant, spune directoarea companiei, ajungând anul trecut la aproximativ 550 ha. Producţia efectivă a tulpinilor a început anul trecut, iar HempFlax plănuieşte să crească suprafeţele cultivate cu aproximativ 100 ha de la an la an. „În paralel, căutăm parteneri locali pentru cultivarea cânepii de la care să putem prelua materia primă”, adaugă Oana Suciu.
De pe fiecare hectar cultivat se obţin circa 5-6 tone de tulpini şi 500‑600 kg de seminţe, care sunt vândute către procesatorii pentru industria alimentară. Pe de altă parte, capacitatea maximă de procesare a fabricii HempFlax este de 4.000 kg de tulpini pe oră, echivelentul a 5.000 ha cultivate. Conform Oanei Suciu, capacitatea maximă de producţie ar urma să fie atinsă în circa 4 – 5 ani, „când noi vom cultiva 1.000 – 1.500 ha, iar restul materiei prime va fi asigurată prin parteneriate cu alţi cultivatori din diverse zone ale ţării”. Cifra de afaceri realizată de companie anul trecut se plasează la aproximativ 600.000 euro, iar momentul pentru break even va fi atins în momentul în care suprafeţele cultivate vor ajunge la 1.000 – 1.200 ha, explică Oana Suciu. Previziunile pentru anul în curs se referă la atingerea pragului de un milion de euro.
„Anul acesta este unul de optimizare a procesării şi producţiei agricole, deci nu intenţionăm să creştem accelerat. Cu toate acestea, investim constant în achiziţia de terenuri, iar bugetul variază foarte tare în funcţie de oportunităţile care apar în decursul anului”, declară reprezentanta HempFlax. Pe termen scurt însă, compania are în plan promovarea soluţiei de construit case din cânepă şi var, singurul produs cu care HempFlax se adresează pieţei locale; la ora actuală, principalii clienţi sunt din Germania şi Finlanda. În acest sens, în parteneriat cu un producător de var, compania a iniţiat un proiect – concurs numit „Casa Verde Cânepă”, ce îşi propune să sprijine „pionierii care aleg acest mod de a construi case sănătoase, atât pentru locatari, cât şi pentru mediul înconjurător”, afirmă executivul de la HempFlax.
Compania pe care o conduce va oferi cânepă pentru trei case, valoarea acestei materii prime pentru zidăria unei case fiind de aproximativ 5.000 de euro. „Sperăm ca în acest an să prindă contur cele trei proiecte, astfel încât să existe construcţii de referinţă pentru cei interesaţi, în afară de clădirea noastră de birouri.” Pe termen lung şi mediu, Hempflax îşi doreşte să găsească parteneri pentru cultivarea cânepii, care să le furnizeze o parte din materia primă pentru procesare. „În industria noastră, riscul vremii este unul major şi singura metodă prin care putem controla acest risc este să găsim cultivatori în alte zone geografice din România. Dincolo de graniţele ţării avem parteneri interesaţi, dar consturile de transport sunt prohibitive”, declară Suciu.
Compania operează o altă fabrică în Olanda, cu care antreprenorul a demarat afacerea; rezultatele financiare ale unităţii de producţie din ţara lalelelor sunt mai bune, afirmă reprezentanta companiei. „Noi, la nivel local, activăm într-o nano nişă. Nu poate fi vorba de o valoare a pieţei sau concurenţă. Suntem primii şi singurii”. Iar oportunităţile sunt mari, mai ales pe partea de agricultură, apreciază Oana Suciu, deoarece sunt multe terenuri potrivite acestui tip de cultură; şi clima este adecvată şi, mai ales, piaţa este în continuă creştere. Materiile prime obţinute din planta de cânepă sunt folosite în industrii tot mai variate. Însă impedimentul principal este legat de gradul de eficienţă al agriculturii; lipsesc, de pildă, utilaje specializate pentru recoltarea de cânepă iar valoarea acestora este foarte mare, „ceea ce elimină, practic, micii cultivatori ca potenţiali furnizori ai noştri”, spune Suciu. Însă, conchide ea, „responsabilii principali pentru dezvoltarea domeniului nostru în România suntem noi, deoarece am investit în procesare obligându-ne, în acelaşi timp, să creştem suprafeţele cultivate cu cânepă prin acţiuni proprii şi prin găsirea de parteneri agricoli pe termen lung”.
România avea o tradiţie în cultivarea cânepii, înainte de ’89, fiind cel mai mare producător din Europa şi al treilea din lume. Puţini ştiu la ce este folosită această plantă, dar numărul celor care scot profit din cultivarea şi procesarea sa este chiar mai mic. Ben Dronkers, un om de afaceri olandez, a descoperit potenţialul acestei plante în urmă cu mai bine de două decenii. De aproximativ cinci ani el şi-a extins operaţiunile şi în România, iar compania HempFlax a ajuns anul trecut la o cifră de afaceri de circa 600.000 de euro.
„HempFlax a fost înfiinţată acum 20 de ani în Olanda, de un om de afaceri care a crezut şi crede în continuare că una dintre soluţiile la problemele de mediu este cânepa – o resursă regenerabilă şi cu utilizări multiple în diverse domenii”, povesteşte Oana Suciu, directoarea generală a HempFlax România. Cultura de canepă este profitabilă pentru că dintr-o singură plantă se obţin atât fibre, cât şi seminţe, iar dintre domeniile care folosesc produse pe bază de cânepă, reprezentanta HempFlax enumeră industria auto, construcţiile, industria alimentară sau farmaceutică.
Astfel, seminţele decorticate şi uleiurile sunt folosite de industria alimentară, produsele din cânepă fiind cunoscute pentru efectele benefice asupra sănătăţii, vândute şi sub formă de suplimente alimentare. Pe de altă parte, din procesarea tulpinilor se obţin două produse principale – fibra scurtă, necesară în industria auto şi pentru izolaţii, şi puzderia de cânepă, folosită în construcţii. O altă categorie de clienţi sunt crescătorii de cai de rasă, care folosesc cânepa ca aşternut.
Olandezul a ales România ca a doua ţară în care să-şi desfăşoare activitatea; pe lângă tradiţia recunoscută în domeniu, un alt motiv care a cântărit în luarea acestei decizii se leagă de clima potrivită pentru acest tip de cultură. În plus, a contat şi faptul că legislaţia permite străinilor să cumpere terenuri. Activitatea pe plan local a debutat în 2012, în urma unei investiţii de circa 5 milioane de euro; în primă fază, au fost derulate testele de cultivare, pe 25 ha. Suprafaţa a crescut constant, spune directoarea companiei, ajungând anul trecut la aproximativ 550 ha. Producţia efectivă a tulpinilor a început anul trecut, iar HempFlax plănuieşte să crească suprafeţele cultivate cu aproximativ 100 ha de la an la an. „În paralel, căutăm parteneri locali pentru cultivarea cânepii de la care să putem prelua materia primă”, adaugă Oana Suciu.
De pe fiecare hectar cultivat se obţin circa 5-6 tone de tulpini şi 500‑600 kg de seminţe, care sunt vândute către procesatorii pentru industria alimentară. Pe de altă parte, capacitatea maximă de procesare a fabricii HempFlax este de 4.000 kg de tulpini pe oră, echivelentul a 5.000 ha cultivate. Conform Oanei Suciu, capacitatea maximă de producţie ar urma să fie atinsă în circa 4 – 5 ani, „când noi vom cultiva 1.000 – 1.500 ha, iar restul materiei prime va fi asigurată prin parteneriate cu alţi cultivatori din diverse zone ale ţării”. Cifra de afaceri realizată de companie anul trecut se plasează la aproximativ 600.000 euro, iar momentul pentru break even va fi atins în momentul în care suprafeţele cultivate vor ajunge la 1.000 – 1.200 ha, explică Oana Suciu. Previziunile pentru anul în curs se referă la atingerea pragului de un milion de euro.
„Anul acesta este unul de optimizare a procesării şi producţiei agricole, deci nu intenţionăm să creştem accelerat. Cu toate acestea, investim constant în achiziţia de terenuri, iar bugetul variază foarte tare în funcţie de oportunităţile care apar în decursul anului”, declară reprezentanta HempFlax. Pe termen scurt însă, compania are în plan promovarea soluţiei de construit case din cânepă şi var, singurul produs cu care HempFlax se adresează pieţei locale; la ora actuală, principalii clienţi sunt din Germania şi Finlanda. În acest sens, în parteneriat cu un producător de var, compania a iniţiat un proiect – concurs numit „Casa Verde Cânepă”, ce îşi propune să sprijine „pionierii care aleg acest mod de a construi case sănătoase, atât pentru locatari, cât şi pentru mediul înconjurător”, afirmă executivul de la HempFlax.
Compania pe care o conduce va oferi cânepă pentru trei case, valoarea acestei materii prime pentru zidăria unei case fiind de aproximativ 5.000 de euro. „Sperăm ca în acest an să prindă contur cele trei proiecte, astfel încât să existe construcţii de referinţă pentru cei interesaţi, în afară de clădirea noastră de birouri.” Pe termen lung şi mediu, Hempflax îşi doreşte să găsească parteneri pentru cultivarea cânepii, care să le furnizeze o parte din materia primă pentru procesare. „În industria noastră, riscul vremii este unul major şi singura metodă prin care putem controla acest risc este să găsim cultivatori în alte zone geografice din România. Dincolo de graniţele ţării avem parteneri interesaţi, dar consturile de transport sunt prohibitive”, declară Suciu.
Compania operează o altă fabrică în Olanda, cu care antreprenorul a demarat afacerea; rezultatele financiare ale unităţii de producţie din ţara lalelelor sunt mai bune, afirmă reprezentanta companiei. „Noi, la nivel local, activăm într-o nano nişă. Nu poate fi vorba de o valoare a pieţei sau concurenţă. Suntem primii şi singurii”. Iar oportunităţile sunt mari, mai ales pe partea de agricultură, apreciază Oana Suciu, deoarece sunt multe terenuri potrivite acestui tip de cultură; şi clima este adecvată şi, mai ales, piaţa este în continuă creştere. Materiile prime obţinute din planta de cânepă sunt folosite în industrii tot mai variate. Însă impedimentul principal este legat de gradul de eficienţă al agriculturii; lipsesc, de pildă, utilaje specializate pentru recoltarea de cânepă iar valoarea acestora este foarte mare, „ceea ce elimină, practic, micii cultivatori ca potenţiali furnizori ai noştri”, spune Suciu. Însă, conchide ea, „responsabilii principali pentru dezvoltarea domeniului nostru în România suntem noi, deoarece am investit în procesare obligându-ne, în acelaşi timp, să creştem suprafeţele cultivate cu cânepă prin acţiuni proprii şi prin găsirea de parteneri agricoli pe termen lung”.
Ross Perot s-a născut în 1930 în Texarkana, Texas. După ce a urmat cursurile unei şcoli private, el a absolvit liceul local din Texarkana în 1947. Din 1947 până în 1949, el a frecventat cursurile colegiului din Texas, după care s-a înrolat în Academia Navală Americană. După opt ani petrecuţi în armată, Ross Perot a devenit vânzător la IBM. El a părăsit însă această companie în 1962, când a fondat Electronic Data Systems (EDS) în Dallas, Texas, companie care oferea servicii de procesare a datelor. Înainte de a semna primul contract, a fost refuzat de 77 de ori; în cele din urmă, EDS a câştigat un contract oferit de guvern pentru actualizarea dosarelor Medicare (sistemul american de asigurări sociale).
EDS s-a listat la bursă în 1968, iar preţul acţiunilor a crescut de 10 ori în doar câteva zile (de la 16 la 160 de dolari), transformându-l pe Perot într-unul dintre cei mai bogaţi texani. În anii ’70, compania a ajuns la venituri de peste 100 de milioane de dolari, pentru ca în 1978 să se extindă pe piaţa serviciilor financiare. În 1984, EDS a fost cumpărată de General Motors pentru 2,5 miliarde dolari, fiind prezentă în 21 de state şi având 40.000 de angajaţi. Cinci ani mai târziu, veniturile ajunseseră la 5 miliarde de dolari.
În 1974, Ross Perot a intrat în atenţia publicului fiind numit ”cel mai mare pierzător de pe bursa de la New York„ după ce acţiunile EDS au pierdut 450 de milioane de dolari într-o singură zi. Ulterior, la mijlocul anilor ’80, Perot a cumpărat una dintre primele exemplare ale Magna Carta, împrumutând-o apoi Arhivelor Naţionale din Washington, D.C., unde este expusă alături de Declaraţia de Independenţă şi Constituţia Statelor Unite ale Americii. Exemplarul a fost vândut în 2007 pentru 21,3 milioane de dolari, bani transferaţi de Perot fundaţiei sale caritabile. El a fost implicat şi în compania NeXT, fondată de Steve Jobs după plecarea de la Apple; Ross Perot a investit peste 20 de milioane de dolari în start-up-ul lui Jobs.
Pe 13 mai 2008, Hewlett-Packard a anunţat că a ajuns la o înţelegere cu EDS pentru a achiziţiona compania. Suma plătită în cadrul tranzacţiei a fost de 13,9 miliarde de dolari. La acel moment, EDS avea 139.000 de angajaţi în 64 de ţări şi apărea pe lista Fortune 500 ca una dintre cele mai mari companii de servicii din lume, cu peste 2.000 de clienţi. În 1992, Perot a candidat ca independent la preşedinţia Statelor Unite ale Americii, obţinând 18,9% din votul popular – cel mai mare scor obţinut de un candidat neafiliat politic în ultimii 80 de ani.
Zece ani mai târziu, Ross Perrot s-a alăturat fondatorilor Google Larry Page şi Eric Schimdt şi regizorului James Cameron, care au pus la punct o asociere în vederea exploatării metalelor preţioase, cum ar fi platina, din asteroizii din apropierea Pământului. O primă etapă ar fi prevăzut construirea unor nave spaţiale robotizate pentru misiuni de explorare şi identificare a ţintelor; o primă misiune ar fi trebuit să fie lansată în următorii doi ani. Proiectul este încă în desfăşurare, dar nicio misiune nu a fost lansată până în prezent.
Cu o valoare estimată la 1.7 miliarde de lei, orădeanul Zoltan Teszari este şi în acest an cel mai bogat om de afaceri din Transilvania, potrivit Forbes. Orădeanul ocupă locul 5. Proprietar al RCS&RDS, lider pe piaţa serviciilor de televiziune şi de internet din România, Zoltan Teszari evită apariţiile în public, fiind supranumit “miliardarul invizibil”.
Acesta a făcut din RCS & RDS unul din cei mai importanţi operatori din regiune, furnizând servicii de telecomunicaţii în Ungaria, Cehia, Serbia, Spania şi Italia, Slovacia şi Croaţia. Strategia companei pe terenul comunicaţiilor este de a oferi servicii cât mai ieftine, o strategie care a dat rezultate în special pe piaţa de cablu TV.
În 2014, cifra de afaceri a companiei a crescut cu 10% faţă de cea din 2013, dar pierderile raportate au ajuns la 71 milioane de lei, înregistrând o creştere de 415%.
Omul de afaceri bihorean duce o viaţă discretă şi deşi are o avere impresionantă nu are zeci de case sau maşini. Teszari preferă să locuiască în anexa unui hotel de două stele aflat în vecinătatea unei păduri de lângă Oradea şi are două maşini, un Porsche Cayenne şi un Ferrari 430. Despre patronul RCS&RDS se mai ştie că a practicat judo şi a reprezentat România, în 1990, la Campionatul European de judo, pentru juniori, din Turcia. Acesta a obţinut medalia de argint, fiind învins în finală de elveţianul Eric Born.
Cititi mai multe pe www.voceatransilvaniei.ro
Cu o valoare estimată la 1.7 miliarde de lei, orădeanul Zoltan Teszari este şi în acest an cel mai bogat om de afaceri din Transilvania, potrivit Forbes. Orădeanul ocupă locul 5. Proprietar al RCS&RDS, lider pe piaţa serviciilor de televiziune şi de internet din România, Zoltan Teszari evită apariţiile în public, fiind supranumit “miliardarul invizibil”.
Acesta a făcut din RCS & RDS unul din cei mai importanţi operatori din regiune, furnizând servicii de telecomunicaţii în Ungaria, Cehia, Serbia, Spania şi Italia, Slovacia şi Croaţia. Strategia companei pe terenul comunicaţiilor este de a oferi servicii cât mai ieftine, o strategie care a dat rezultate în special pe piaţa de cablu TV.
În 2014, cifra de afaceri a companiei a crescut cu 10% faţă de cea din 2013, dar pierderile raportate au ajuns la 71 milioane de lei, înregistrând o creştere de 415%.
Omul de afaceri bihorean duce o viaţă discretă şi deşi are o avere impresionantă nu are zeci de case sau maşini. Teszari preferă să locuiască în anexa unui hotel de două stele aflat în vecinătatea unei păduri de lângă Oradea şi are două maşini, un Porsche Cayenne şi un Ferrari 430. Despre patronul RCS&RDS se mai ştie că a practicat judo şi a reprezentat România, în 1990, la Campionatul European de judo, pentru juniori, din Turcia. Acesta a obţinut medalia de argint, fiind învins în finală de elveţianul Eric Born.
Cititi mai multe pe www.voceatransilvaniei.ro
Blesa a fost condamnat în februarie la şase ani în închisoare în urma unui scandal legat de folosirea ilegală a cardurilor de credit a companiei, cât timp era la cârma băncii. El a făcut apel împotriva condamnării.
El a prezidat banca spaniolă din 1996 până în 2010, o perioadă care coincide cu boom economic, urmată de o prăbuşire devastatoare în Spania.