BusinessMagazin

Tag: Obama

  • Obama restricţionează echipamentele “militare” la care au acces poliţiştii

    Măsura urmează unui val de critici potrivit cărora poliţia a fost prea dură în gestionarea protestelor de la Ferguson, în Missouri, care au degenerat vara trecută în revolte urbane.

    Acest lucru presupune că nu vor mai fi distribuite vehicule blindate pe şenile, uniforme de camuflaj şi lansatoare de grenade.

    Tensiunile dintre poliţie şi comunitatea de culoare s-au inflamat.

    O serie de crime comise de către poliţişti au amplificat neîncrederea şi au provocat proteste pe întregul teritoriu american.

    La Ferguson şi Baltimore au avut loc proteste violente, în timpul cărora au fost comise jafuri şi au fost declanşate intenţionat incendii.

    Însă apariţia poliţiştilor în ţinute de camuflaj şi cu echipament de tip militar antirevoltă la intervenţiile de la aceste revolte urbane au provocat valuri de critici.

    Casa Albă doreşte ca poliţiştii să folosească doar echipamentul necesar în vederea menţinerii ordinii publice.

    Potrivit unui raport, cinci agenţii federale au cheltuit 18 miliarde de dolari în cadrul unor programe prin care s-au dotat cu 92.442 de arme de dimensiuni mici, 44.275 de dispozitive pentru vedere pe timp de noapte, 5.235 de vehicule de tip Humvee, 617 vehicule antimine şi 616 aeronave.

    Există “un risc substanţial de deturnare sau de folosire excesivă” a unor echipamente, precum vehicule blindate pe şenile, iar prezenţa lor poate submina încrederea în Justiţie, se subliniază în document.

    Urmează să fie interzise, între altele, vehicule blindate pe şenile, aeronave, ambarcaţiuni sau vehicule înarmate, arme de foc şi muniţie care depăşeşte calibrul .50, lansatoare de grenade, baionete, uniforme de camuflaj, dar vor putea să fie folosite în continuare aeroplane, elicoptere şi avioane fără pilot, vehicule blindate pe roţi, vehicule tactice de tip Humvee şi camioane de cinci tone, vehicule de comandă şi control, explozivi şi materiale pirotehnice, căşti de protecţie, scuturi şi bastoane mari.

  • Hackeri ruşi au accesat email-urile neclasificate ale preşedintelui Barack Obama

    Hackerii, care au pătruns şi în sistemul neclasificat al Departamentului de Stat, nu par să fi avut acces şi la serverele care controlează traficul de mesaje de pe dispozitivul BlackBerry al lui Obama.

    Dar ei au obţinut acces la arhivele de email-uri ale unor persoane de la Casa Albă şi posibil şi ale altora din exterior cu care Obama comunica în mod regulat. Din aceste conturi, ei au obţinut email-uri pe care preşedintele Statelor Unite le-a primit sau trimis, potrivit unor oficiali care sunt la curent cu investigaţia.

    Oficiali de la Casa Albă au precizat că reţelele clasificate nu au fost compromise, iar hackerii nu au obţinut informaţii clasificate.

    Unii oficiali au recunoscut însă că sistemele neclasificate conţin adesea informaţii considerate sensibile: programe, schimburi de email-uri cu ambasadori şi diplomaţi, discuţii despre acţiunile personalului şi legislaţie şi dezbateri politice.

    Oficialii nu au dezvăluit numărul email-urilor lui Obama obţinute de hackeri şi nici cât de sensibil era conţinutul acestora. Contul de email al preşedintelui nu pare să fi fost accesat.

    Totuşi, faptul că şi comunicaţiile lui Obama au fost printre cele accesate de hackeri – care ar avea legături sau chiar ar lucra pentru Guvernul rus – a fost unul dintre rezultatele anchetei ţinute secrete. Oficiali de rang înalt de la Casa Albă au ştiut de mai multe luni despre amploarea intruziunii.

    Faptul că atacul cibernetic a fost comis de hackeri ruşi este cel mai îngrijorător, în contextul tensiunilor cu Rusia pe fondul anexării peninsulei ucrainene Crimeea şi a implicării în conflictul din estul Ucrainei.

  • Obama a anunţat suplimentarea ajutorului acordat Irakului cu 200 de milioane de dolari

    Însă şeful statului american nu a spus dacă Washingtonul va oferi Bagdadului elicoptere de tip Apache sau armament, în cadrul luptei împotriva grupării jihadiste Statul Islamic (SI).

    Guvernul Al-Abadi se confruntă cu o criză de lichidităţi din cauza scăderii preţului petrolului, dar solicită armament de ultimă generaţie.

    Însă Casa Albă a precizat că premierul nu a solicitat vreun anumit tip de ajutor militar în cadrul întâlnirii cu preşedintele.

    Într-un avertisment adresat Iranului, Obama a subliniat că este necesar ca luptătorii străini care participă la campania împotriva SI să respecte suveranitatea ţării.

  • Moment ISTORIC: Obama şi Castro şi-au dat mâna şi au participat pentru prima dată la un summit împreună – VIDEO

    Cei doi şefi de stat au schimbat, de asemenea, câteva cuvinte înainte să participe la reuniune, a mai anunţat Bernadette Meehan, o purtătoare de cuvânt a Consiliului Naţional american pentru Securitate (NSC).

    Cuba a fost invitată să participe pentru prima dată la acest summit regional.

    “Prezenţa aici, astăzi, a preşedintelui Cubei Raul Castro încarnează o dorinţă exprimată de numeroase ţări din regiune”, a declarat secretarul general al ONU Ban Ki-moon.

    Castro a râs şi a discutat cu preşedintele panamez Juan Carlos Varela şi cu soţia acestuia, după care s-a alăturat celorlalţi lideri din regiune, aşezaţi pe trei rânduri, pentru o fotografie de familie.

    Varela şi secretarul general al Organizaţiei Statelor Americane (OAS) Jose Miguel Insulza au susţinut discursuri în deschiderea lucrărilor summitului. A fost citit, de asemenea, un mesaj din partea Papei Francisc.

    Un grup de copii purtând costume tradiţionale din toate statele din regiune a cântat, acompaniat de o fanfară, pentru participanţii la eveniment.

    Liderii regionali au participat ulterior la un dineu de stat, la Panamá Viejo, ruinele fostei capitale, unde li s-au servit delicatese, inclusiv tartar de somon şi caviar. Varela a ţinut un toast pentru “viitorul continentului”.

    Strângerea de mână a şefilor de stat american şi cubanez este ultimul dintr-o serie de gesturi simbolice de destindere, după ce Obama şi Castro au lansat anul trecut un proces de normalizare a relaţiilor dintre cele două ţări.

    Cei doi preşedinţi urmează să participe la o reuniune bilaterală sâmbătă.

    Statele Unite şi Cuba şi-au întrerupt relaţiile diplomatice în urma Revoluţiei cubaneze şi naţionalizării firmelor americane de pe insula comunistă, în 1960.

    Obama s-a întâlnit cu disidenţi cubanezi vineri dimineaţa, în cadrul unui forum al societăţii civile, relevând disensiunile interne de pe insulă, în contextul în care se pregăteşte să construiască noi punţi de legătură cu Castro.

    “Sperăm că deschiderea unui nou capitol în relaţiile dintre Statele Unite şi Cuba va crea un mediu care să îmbunătăţească viaţa poporului cubanez”, a declarat preşedintele american.

    “Naţiunile puternice nu se tem de cetăţeni activi. Naţiunile puternice îi îmbrăţişează, ţi susţin şi le dau putere cetăţenilor activi”, a adăugat el.

    Washingtonul a pus garantarea drepturilor omului în Cuba în centrul apropierii cu Havana. La rândul ei, Cuba insistă să fie scoasă de pe lista americană a statelor care sponsorizează terorismul înainte ca lucrurile să avanseze.

  • NYT: Acordul-cadru cu Iranul este “cel mai bun pariu” al SUA, consideră Obama

    În acest interviu pentru cotidianul The New York Times (NYT), în care le răspunde celor care îl acuză că a cedat prea mult, Obama reproşează Israelului că a întors spatele americanilor, în faţa ostilităţii iraniene. Şeful statului american sugerează totodată că ar putea accepta o formă de vot în Congres, cu condiţia să nu-i blocheze capacitatea de a duce acordul la bun sfârşit.

    “Acesta este de departe cel mai bun pariu al nostru în a ne asigura că Iranul nu obţine o armă nucleară“, a declarat Obama în interviul acordat editorialistului NYT Thomas L. Friedman şi publicat duminică. “Ceea ce vom face noi intrând în acord este să trimitem un mesaj foarte clar iranienilor şi întregii regiuni că, dacă cineva se pune Israelul, America va fi acolo”.

    În interviu, care a avut loc sâmbătă, Obama a oferit noi detalii despre felul în care inspectori internaţionali vor încerca să pătrundă în presupuse instalaţii nucleare secrete şi despre secvenţa care va conduce la anularea sancţiunilor. Amândouă au reprezentat probleme majore în ultimele zile de negocieri, în Elveţia, iar descrierea lui Obama diferă, în puncte-cheie, de interpretările Iranului.

    Această diferenţă sugerează că cele mai dure momente ale negocierilor abia urmează, având în vedere că angajamentele asumate săptămâna trecută urmează să fie trecute într-un document scris, care să fie semnat de către toate părţile până la 30 iunie. Însă Obama pare să câştige spaţiu de manevră, în contextul în care republicanii au anunţat că-i vor acorda timp până atunci să vadă cum arată decizia finală, înaintea unei eventuale intervenţii.

    Potrivit acordului, negociat de şase mari puteri, Iranul a acceptat să-şi reducă semnificativ programul nuclear în următorii 10-15 ani şi să accepte inspecţii internaţionale intense. În schimb, comunitatea internaţională va ridica sancţiunile economice.

    Teoretic acordul împiedică Iranul să poată construi rapid o bombă, însă îi lasă programul nuclear, chiar dacă mult diminuat, provocând atât critici din partea premierului israelian Benjamin Netanyahu şi liderilor republicani din Congres, cât şi scepticismul unor aliaţi arabi şi multor democraţi.

    Dacă Iranul se îndreaptă către capabilităţi nucleare sau nu este una dintre cele mai controversate probleme de politică externă din Occident.

    Obama s-a angajat să intensifice susţinerea securităţii israeliene. “Voi considera un eşec al meu, un eşec fundamental al preşedinţiei mele dacă, sub privirea mea, ori ca o consecinţă a ceea ce am făcut, Israelul va deveni mai vulnerabil”, a subliniat el. De asemenea, preşedintele american a spus că vrea să se folosească de reuniunea pe care a convocat-o la Camp David pentru a “oficia” ajutorul în domeniul securităţii dedicat aliaţilor arabi ameninţaţi de Iran.

    Denunţând amestecul Congresului, Obama li s-a adresat republicanilor. El respinge proiectul de acordare Congresului a dreptului de a aproba sau respinge acordul. Însă, când a fost întrebat ce părere are despre un vot cu caracter neconstrângător, preşedintele a părut să-l susţină. Republicanii au respins imediat, la “Fox News Sunday”, ideea unui vot cu caracter neconstrângător.

    În baza acordului, Iranul urmează să-şi limiteze îmbogăţirea uraniului la instalaţia de la Natanz la un nivel destinat doar uzului civil, să renunţe la aproximativ două treimi din centrifugele instalate, să transforme instalaţia subterană de îmbogăţire a uraniului de la Fordo în centru de cercetare şi să modifice reactorul de apă grea de la Arak astfel încât să nu poată să producă plutoniu pentru o bombă atomică.

    Însă structura inspecţiilor internaţionale este vagă, iar calendarul anulării sancţiunilor la fel.

    Obama a precizat că inspecţiile vor putea monitoriza “întregul lanţ nuclear” şi că o “comisie de aprovizionare” va examina importurile iraniene, pentru a se asigura că echipamentul va fi adecvat unor scopuri nucleare paşnice, ci nu militare. Inspectorii de la Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică (AIEA) “pot merge oriunde”, a subliniat el. Însă administraţia a rămas vagă în definirea termenului “oriunde”, iar Iranul a anunţat că nu va fi necesar să permită inspecţii în baze militare.

    Preşedintele american a mai spus că sancţiunile urmează să fie anulate numai după ce Iranul îşi onorează angajamentele. “Încă mai sunt detalii de stabilit”, a spus el, “însă cadrul, cred, îndeamnă Iranul să facă ceea ce este necesar să facă la Fordo, cu centrifugele şi aşa mai departe. În acel punct, apoi, sancţiunile ONU sunt suspendate”.

    Obama a prezentat acordul în domeniul nuclear în termeni mai largi, admiţând că este nesigur în legătură cu intenţiile liderului suprem iranian, ayatollahul Ali Khamenei, cu care a corespondat. “El este destul de dificil de citit”, a spus Obama. Scrisorile ayatollahului sunt, a precizat el, pline de “o mulţime de evocări a ceea ce el percepe drept nedreptăţi trecute făcute Iranului”. Însă preşedintele a subliniat că este grăitor faptul că ayatollahul le-a permis negociatorilor să facă anumite concesii.

    “Cine ştie? Iranul se poate schimba”, a spus Obama, subliniind că, în caz contrar, Statele Unite îşi menţin “cea mai mare parte din puterea de foc” pentru orice eventualitate.

  • SONDAJ: O treime dintre republicani îl consideră pe Barack Obama o ameninţare la adresa SUA

    Conform unui sondaj Reuters/Ipsos, 34 la sută dintre americanii cu vederi republicane îl consideră pe Barack Obama drept o ameninţare iminentă, înaintea preşedintelui rus, Vladimir Putin (cu 25 la sută), şi a liderului Siriei, Bashar al-Assad (23 la sută).

    “Dată fiind polarizarea de pe scena politică din Statele Unite, rezultatele sondajului nu sunt surprinzătoare”, afirmă sociologul Barry Glassner, citat de Reuters.

    “Există tendinţa de a fi demonizată foarte mult persoana aflată în funcţia de preşedinte”, adaugă Glassner.

    Sondajul Institutului Ipsos a fost efectuat în perioada 16 martie – 24 aprilie, pe un eşantion de 1.083 de simpatizanţi democraţi şi 1.059 de republicani.

  • SUA ne trimit ambasador

    Diplomat de carieră, Klemm este începând din ianuarie consilier al subsecretarului pentru management la Departamentul de Stat. În perioada 2012-2015 a fost principalul asistent al secretarului în Biroul pentru Resurse Umane al departamentului, iar înainte de această funcţie a ocupat postul de coordonator pentru statul de drept şi respectarea legii la ambasada din Kabul, în Afganistan (2010-2012).

    Klemm a fost ambasador al Statelor Unite în Timorul de Est din 2007 până în 2010 şi ofiţer de rang II pentru afaceri economice la ambasada americană din Tokio, în perioada 2006-2007. Din 2004 până în 2006 a fost director adjunct al Biroului pentru Dezvoltarea Carierei în Biroul pentru Resurse Umane. În 2000 şi 2001 a fost director adjunct al Biroului pentru UE şi Afaceri Regionale din cadrul Biroului pentru Afaceri Europene şi Eurasiatice.

  • Barack Obama şi Hillary Clinton au avut o întâlnire privată la Casa Albă

    Casa Albă a precizat că foştii rivali deveniţi colegi au discutat mai multe subiecte, timp de aproximativ o oră, relatează Associated Press.

    Obama şi Clinton s-au întâlnit de mai multe ori de când fostul secretar de Stat a părăsit administraţia în 2013. Însă întâlnirea de luni a avut loc în contextul în care Clinton se pregăteşte să lanseze o nouă campanie prezidenţială.

    La scurt timp după ce Casa Albă a confirmat întrevederea, Clinton a postat un mesaj pe Twitter lăudând legislaţia în domeniul sănătăţii promovată de Obama şi prevederile sale care îi vizează pe tineri şi pe cei care deja au probleme de sănătate. Într-o referire ironică la republicanii care nu sunt de acord cu legea, ea a scris: “Respingeţi aceste lucruri? Îmbrăţişaţi-i!”.

    Pentru a-şi sublinia punctul de vedere, Clinton a postat o fotografie mai veche cu ea şi Obama în timp ce se îmbrăţişau.

  • Barack Obama nu trimite mesaje text şi nu poate avea un smartphone cu funcţie de înregistrare

    “În general nu scriu fizic mesaje pe Twitter”, a declarat preşedintele într-un interviu pentru emisiunea “Jimmy Kimmel Live” de la ABC.

    “Nu scriu mesaje text. Scriu e-mailuri. Încă am un BlackBerry”, a declarat el.

    Obama a declarat că fiicele sale adolescente au smartphone-uri şi comunică prin mesaje cu prietenii lor, dar el nu poate avea tehnologii de ultimă oră din cauza măsurilor de securitate.

    “Nu pot folosi telefoane cu funcţie de înregistrare. Aşa că nu pot să am multe dintre lucrurile noi la modă din motive de securitate”, a declarat el.

    Referindu-se la controversa e-mailurilor în care este implicată fostul secretar de Stat Hillary Clinton, Jimmy Kimmel l-a întrebat pe preşedinte care are noua adresă de e-mail a lui Clinton.

    “Nu pot să v-o comunic. Nu cred că ea şi-ar dori să o aveţi, sincer”, a declarat el.

    Clinton, posibil candidat la alegerile prezidenţiale din 2016, este ţinta criticilor pentru că a folosit o adresă privată de e-mail pentru activităţi oficiale în perioada în care era secretar de Stat.

    Întrebat în general despre viaţa la Casa Albă, Obama a declarat că a trecut multă vreme de când a gătit ceva sau a condus maşina şi a făcut o glumă în legătură cu persoanele care cred că nu s-a născut în Statele Unite.

    “În Kenya, conducem pe partea cealaltă” a străzii, a declarat Obama. Preşedintele s-a născut în Hawaii, dintr-o mamă originară din Kansas şi un tată kenyan.

  • Obama a respins prin veto proiectul de construire a oleoductului controversat Keystone XL

    Semnătura prin care Obama s-a opus proiectului de lege cu privire la construirea Keystone pare să fie prima dintr-o serie împotriva unor măsuri pe care republicanii urmează să le trimită Casei Albe, având în vedere că ei controlează în prezent ambele Camere ale Congresului. Preşedintele a ameninţat deja că va respinge 13 proiecte de legi iniţiate de către republicani, între care un proiect de anulare a Affordable Care Act şi a decretelor prezidenţiale în domeniul imigraţiei.

    În privinţa Keystone, se pare că republicanii nu vor fi în măsură să anuleze votul de veto al lui Obama. Pragul de anulare a unui vot de veto prezidenţial este de două-treimi din voturile fiecărei Camere.

    După ce Senatul a primit mesajul cu privire la votul de veto, liderul majorităţii republicane Mitch McConnell a anunţat o procedură de anulare a acestuia cel mai târziu marţea viitoare.

    Măsura, adoptată luna aceasta atât în Camera Reprezentanţilorb cât şi în Senat de majorităţile republicane, ar fi ocolit o revizuire a proiectului oleoductului de către administraţie, care, dacă ar fi fost efectuată, ar fi condus la transportarea petrolului de la nisipurile bituminoase din Canada la Golful Mexic.

    Susţinătorii proiectului – lideri republicani din Congres şi Guvernul Canadei – afirmă că Keystone ar fi creat locuri de muncă pentru americani, însă oponenţii argumentează că riscurile potenţiale la adresa securităţii mediului nu merită acest efort.

    Casa Albă a anunţat că s-a opus proiectului susţinut de republicani pentru că a “uzurpat” autoritatea preşedintelui de a aproba sau nu crearea oleoductului, propus pentru prima dată în urmă cu şase ani. De atunci, proiectul a fost revizuit de către administraţie şi este supus unei analize a Departamentului de Stat care durează de şase ani.

    Josh Earnest, un purtător de cuvânt al Casei Albe, a declarat marţi că este încă posibil ca Obama să aprobe proiectul oleoductului, după ce Departamentul de Stat îşi încheie revizuirea, dar nu a prezentat un calendar pentru acest scenariu.

    Obama a minimalizat personal impactul oleoductului, subliniind că strategia Americii în domeniul energetic este necesar să cuprindă mai mult de un singur proiect. “Haideţi să ţintim mai sus decât un singur oleoduct”, a spus el în discursul despre starea uniunii pe care l-a susţinut în ianuarie.

    Republicanii au ameninţat marţi că votul de veto ar putea să afecteze cooperarea ulterioară cu preşedintele.

    “Această Casă Albă refuză să asculte şi să caute o înţelegere. Este acelaşi tip de conducere de jos în sus şi surdă cu care ne-am obişnuit şi pe care am fost aleşi să o oprim”, au scris liderii majorităţilor republicane în Camera Reprezentanţilor John Boehner şi Mitch McConnell, în Senat, într-un articol comun publicat în USA Today.