În cadrul acestei ediţii, au fost reprezentate peste 450 de companii din domenii de activitate diverse, cum ar fi telecom, sector public, financiar, e-commerce, software development, virtualizare sau dezvoltare soluţii de cloud, iar 28% din prezenţă a fost străină. Cele mai populare ţări au fost: România, Croaţia, Ucraina, Bulgaria, Statele Unite, Italia, Coreea de Sud, Cipru, Norvegia, Elveţia şi Germania.
În contextul în care studiile arată că una din patru companii va avea un incident cibernetic, ediţia de anul acesta a DefCamp a avut în premieră secţiunea de prezentări dedicată oamenilor de afaceri, numită Business Security, unde au fost prezentate probleme de securitate cu care se confruntă companiile, dar şi oportunităţi de rezolvare a acestora. Acesta a fost adresată tuturor reprezentaţilor de companii care înţeleg că o componentă IT în mediul business presupune măsuri de securitate sporite.
În plus, evenimentul din acest an a inclus şi două paneluri apreciate de public. Primul dintre acestea a avut tema “Securitatea cibernetică în business”. Discuţia a fost moderată de Gerd Bommer, Consilierul Ambasadei Austriei, Secţia Comercială, iar speakerii au fost experţi în securitate în cadrul unor companii mari din Austria şi România, precum şi din cadrul Ministerului de Interne al Austriei.
Cel de-al doilea panel, “Provocările legislaţiei privind securitatea cibernetică”, a lansat dezbateri despre implementarea Directivei NIS (Network Internet Security) şi modul în care aceasta poate schimba abordarea României asupra strategiei digitale. Subiectul a fost tratat de experţi în IT din cadrul Guvernului, Camerei Deputaţilor, CERT-RO şi mediul privat.
De asemenea, o altă prezenţă remarcabilă din lista celor peste 60 de speakeri din toată lumea a fost Mike Spicer, expert american independent în securitate, care şi-a prezentat invenţia inedită: dispozitivul #WiFi Cactus, care se poate conecta pasiv la 50 de reţele Wireless. Acesta a demonstrat riscurile conectării la o reţea WiFi necriptată, prin intermediul căreia se pot intercepta informaţiile sensibile ale celor care o accesează.
În cadrul altui discurs dedicat pericolelor reprezentate de tehnologiile moderne, Ştefan Tănase şi Gabriel Cîrlig, cercetători în cadrul companiei Ixia, au explicat cum ne pot fi furate datele prin intermediul softului autoturismului pe care îl conducem. De asemenea, Inbar Raz, pasionat de securitate cibernetică încă de la 14 ani, a oferit vizitatorilor DefCamp sfaturi despre cum se pot proteja într-o lume în care niciun sistem nu este 100% sigur.
Evenimentul este organizat de Asociaţia „Centrul de Cercetare în Securitate Informatică din România” – CCSIR, împreună cu Orange România în calitate de partener principal, cu sprijinul Ixia, a Keysight Business în calitate de partener Platinum şi cu ajutorul Bitdefender, SecureWorks, Amazon, Enevo Group şi Bit Sentinel.
Din 2011 până în prezent, DefCamp a reuşit să atragă în Bucureşti aproape 5.000 de participanţi din 55 de ţări şi 110 de oraşe, pasionaţi de hacking, vulnerabilităţi cibernetice şi interesaţi să-şi dezvolte abilităţile tehnice. Audienţa este complementară şi echilibrată, după cum urmează: 24% sunt specialişti în securitate cibernetică, 16% reprezintă top management şi factori de decizie din companii, 53% vin din zona de cercetare şi dezvoltare proiecte, iar 7% sunt studenţi.
În cadrul acestei ediţii, au fost reprezentate peste 450 de companii din domenii de activitate diverse, cum ar fi telecom, sector public, financiar, e-commerce, software development, virtualizare sau dezvoltare soluţii de cloud, iar 28% din prezenţă a fost străină. Cele mai populare ţări au fost: România, Croaţia, Ucraina, Bulgaria, Statele Unite, Italia, Coreea de Sud, Cipru, Norvegia, Elveţia şi Germania.
În contextul în care studiile arată că una din patru companii va avea un incident cibernetic, ediţia de anul acesta a DefCamp a avut în premieră secţiunea de prezentări dedicată oamenilor de afaceri, numită Business Security, unde au fost prezentate probleme de securitate cu care se confruntă companiile, dar şi oportunităţi de rezolvare a acestora. Acesta a fost adresată tuturor reprezentaţilor de companii care înţeleg că o componentă IT în mediul business presupune măsuri de securitate sporite.
În plus, evenimentul din acest an a inclus şi două paneluri apreciate de public. Primul dintre acestea a avut tema “Securitatea cibernetică în business”. Discuţia a fost moderată de Gerd Bommer, Consilierul Ambasadei Austriei, Secţia Comercială, iar speakerii au fost experţi în securitate în cadrul unor companii mari din Austria şi România, precum şi din cadrul Ministerului de Interne al Austriei.
Cel de-al doilea panel, “Provocările legislaţiei privind securitatea cibernetică”, a lansat dezbateri despre implementarea Directivei NIS (Network Internet Security) şi modul în care aceasta poate schimba abordarea României asupra strategiei digitale. Subiectul a fost tratat de experţi în IT din cadrul Guvernului, Camerei Deputaţilor, CERT-RO şi mediul privat.
De asemenea, o altă prezenţă remarcabilă din lista celor peste 60 de speakeri din toată lumea a fost Mike Spicer, expert american independent în securitate, care şi-a prezentat invenţia inedită: dispozitivul #WiFi Cactus, care se poate conecta pasiv la 50 de reţele Wireless. Acesta a demonstrat riscurile conectării la o reţea WiFi necriptată, prin intermediul căreia se pot intercepta informaţiile sensibile ale celor care o accesează.
În cadrul altui discurs dedicat pericolelor reprezentate de tehnologiile moderne, Ştefan Tănase şi Gabriel Cîrlig, cercetători în cadrul companiei Ixia, au explicat cum ne pot fi furate datele prin intermediul softului autoturismului pe care îl conducem. De asemenea, Inbar Raz, pasionat de securitate cibernetică încă de la 14 ani, a oferit vizitatorilor DefCamp sfaturi despre cum se pot proteja într-o lume în care niciun sistem nu este 100% sigur.
Evenimentul este organizat de Asociaţia „Centrul de Cercetare în Securitate Informatică din România” – CCSIR, împreună cu Orange România în calitate de partener principal, cu sprijinul Ixia, a Keysight Business în calitate de partener Platinum şi cu ajutorul Bitdefender, SecureWorks, Amazon, Enevo Group şi Bit Sentinel.
Din 2011 până în prezent, DefCamp a reuşit să atragă în Bucureşti aproape 5.000 de participanţi din 55 de ţări şi 110 de oraşe, pasionaţi de hacking, vulnerabilităţi cibernetice şi interesaţi să-şi dezvolte abilităţile tehnice. Audienţa este complementară şi echilibrată, după cum urmează: 24% sunt specialişti în securitate cibernetică, 16% reprezintă top management şi factori de decizie din companii, 53% vin din zona de cercetare şi dezvoltare proiecte, iar 7% sunt studenţi.
Clădirea este construită pentru a fi un restaurant cu 100 de locuri, însă va funcţiona şi ca centru de cercetare marin şi ca recif artificial pentru midii. Odată intraţi, vizitatorii vor putea să vadă viaţa marină printr-o fereastră panoramică imensă.
”Este mai mult decât un acvariu. Structura este gândită astfel încât să se integreze perfect în mediul marin la 5 m sub apă”, au declarat reprezentanţi ai firmei Snøhetta care se ocupă de design. Zidurile din beton vor avea 1 m lăţime, iar la exterior nu vor fi finisate, asperităţile fiind perfecte pentru a le permite midiilor să se ataşeze de ei.
La acea vreme BNR avea mai mult aur în rezervă decât băncile centrale din Italia, Australia, Grecia, Brazilia sau Norvegia, şi aproape cât Japonia. De la înfiinţarea Băncii Naţionale a României, rezervele de aur au fluctuat în funcţie de evenimente istorice – războaie şi decizii politice -, dar şi de ciclurile de creştere economică.
Astfel, România avea în anul 1900, la începutul secolului XX, 10,5 tone de aur. Rezerva s-a dublat în următorii cinci ani şi a ajuns la 22,5 tone în 1905, pentru ca apoi să urce constant până în 1940, când a atins maximul de 139,88 tone.
Un important punct de inflexiune în această direcţie este perioada 1915-1920, când România a predat Rusiei tezaurul. În 1920, BNR avea mai puţin de două tone de aur, însă rezerva a revenit în următorii cinci ani pentru a ajunge la aproape 73 de tone în 1925, de la 64,1 tone în 1915, cu un an înainte de semnarea decretului de predare a Tezaurului.
Mai mulţi utilizatori ai site-ului Reddit (piloţi, însoţitori de zbor şi pasageri) au dezvăluit lucruri mai puţin ştiute despre zborul cu avionul. Mai jos găsiţi câteva dintre mărturisirile oamenilor.
1. Oprirea tuturor electronicelor
Telefoanele mobile sau alte electronice nu provoaca căderea unei aeronave, dar pot fi extrem de enervante pentru piloţi. Atunci când avionul se pregăteşte de aterizare piloţii pot fi deranjaţi de semnalele emise de telefoanele mobile care caută semnal.
Sora mea este însoţitoare de zbor, după ce le spune tuturor să oprească toate electronicele se duce în spatele avionului, scoate telefonul mobil şi începe să scrie mesaje
2. Piloţii dorm majoritatea cursei
Cel puţin jumătate dintre piloţi dorm în timpul cursei.Între 43 şi 54 la sută dintre piloţi chestionaţi în Marea Britanie, Norvegia şi Suedia au recunoscut că au adormit în timp ce pilotau un avion cu pasageri.
3. Măştile de oxigen îţi asigură doar 15 minute de aer
Dacă măştile de oxigen coboară, ai la dispoziţie doar aproximativ 15 minute de oxigen din punctul în care le-ai scos. Totuşi, e mai mult decât suficient pentru ca pilotul să ducă aeronava la o altitudine mai mică, unde poţi respira normal
4. Apa din avion nu este foarte curată
Instalaţiile care ar trebui să purifice canalizarea de la toaletă şi cele care trebuie să reumple avionul cu apă potabilă se află la o distanţă de câţiva metri una de alta şi câteodată sunt administrate de aceeaşi persoană”.
5.Piloţii primesc mese separate în caz că una dintre acestea le provoacă greaţă
Doi piloţi primesc mese diferite şi nu le pot împărţi. Acest lucru se face în caz de toxiinfecţie alimentară.
Continuarea in pagina urmatoare >>>>>>>
CELE MAI INTERESANTE GALERII FOTO:
Fotografii incredibile ale şahului din Iran şi ale haremului său – GALERIE FOTO
Cum arată palatul de 1 miliard de dolari lui Vladimir Putin de la Marea Neagră -GALERIE FOTO
Timp de o lună, cuplul de norvegieni a călătorit prin America Latină şi i-au lăsat românului cheile de la casă. La întoarcere, aceştia au găsit o locuinţă mai curată decât la plecare, iar bărbatul le cumpărase, din banii câştigaţi pe stradă, un covoraş pentru baie, decoraţiuni de Crăciun şi câteva ghivece de flori, potrivit presei norvegiene.
Deşi apropiaţii lor au încercat să le explice în ce pericol se pun încredinţându-i străinului care nici nu le vorbeşte limba locuinţa şi toate bunurile din ea, aceştia au vrut să facă un gest frumos de sărbători şi l-au lăsat pe Bandac să stea în casa lor în luna decembrie. Problema comunicării a fost rezolvată printr-o aplicaţie de traducere de pe un telefon mobil, scrie Gândul.info
Povestea lui Ioan Bandac, bărbatul de 51 de ani care cerşeşte în oraşul norvegian Tromso pentru a plăti educaţia celor doi fii ai săi din România, i-a impresionat pe cei doi tineri. Prientenii norvegienilor Knut şi Alexa Belandria au încercat să îi convingă de faptul că gestul lor i-ar putea lăsa fără lucrurile din casă. Tinerii norvegieni, care obişnuiesc să călătorească mult, au spus că în timpul deplasărilor au fost găzduiţi, de multe ori, de străini.
Ei au vrut să facă un gest frumos de sărbători, aşa că au lăsat cheile casei unui cerşetor cu care nici măcar nu vorbesc aceeaşi limbă. Românul a comunicat cu norvegienii printr-o aplicaţie de traducere de pe telefonul mobil.Alexa a declarat emoţionată că “acest om nu are nimic, dar totuşi dăruieşte atât de mult!”. La rândul său, Knut a spus că este o lecţie de viaţă.Bătrânul a petrecut aproape o lună în apartamentul norvegienilor, în timp ce aceştia au mers în Venezuela, ţara de origine a tinerei Alexa Belandria.
“Visez cu ochii deschişi! Numai ale mele, gratis toate! Extraordinar!”, a declarat Ioan Bandac.I-au lăsat frigiderul plin şi cheile de la casă, l-au învăţat să folosească maşina de spălat şi televizorul, după care au plecat. În lipsa lor, cerşetorul român a făcut curat şi le-a cumpărat câteva mici atenţii.
Românul a murit în 2014 şi a fost îngropat în ţara natală după ce mai mulţi norvegieni au donat bani pentru ca trupul acestuia să poată fi adus în ţară.
Timp de o lună, cuplul de norvegieni a călătorit prin America Latină şi i-au lăsat românului cheile de la casă. La întoarcere, aceştia au găsit o locuinţă mai curată decât la plecare, iar bărbatul le cumpărase, din banii câştigaţi pe stradă, un covoraş pentru baie, decoraţiuni de Crăciun şi câteva ghivece de flori, potrivit presei norvegiene.
Deşi apropiaţii lor au încercat să le explice în ce pericol se pun încredinţându-i străinului care nici nu le vorbeşte limba locuinţa şi toate bunurile din ea, aceştia au vrut să facă un gest frumos de sărbători şi l-au lăsat pe Bandac să stea în casa lor în luna decembrie. Problema comunicării a fost rezolvată printr-o aplicaţie de traducere de pe un telefon mobil, scrie Gândul.info
Povestea lui Ioan Bandac, bărbatul de 51 de ani care cerşeşte în oraşul norvegian Tromso pentru a plăti educaţia celor doi fii ai săi din România, i-a impresionat pe cei doi tineri. Prientenii norvegienilor Knut şi Alexa Belandria au încercat să îi convingă de faptul că gestul lor i-ar putea lăsa fără lucrurile din casă. Tinerii norvegieni, care obişnuiesc să călătorească mult, au spus că în timpul deplasărilor au fost găzduiţi, de multe ori, de străini.
Ei au vrut să facă un gest frumos de sărbători, aşa că au lăsat cheile casei unui cerşetor cu care nici măcar nu vorbesc aceeaşi limbă. Românul a comunicat cu norvegienii printr-o aplicaţie de traducere de pe telefonul mobil.Alexa a declarat emoţionată că “acest om nu are nimic, dar totuşi dăruieşte atât de mult!”. La rândul său, Knut a spus că este o lecţie de viaţă.Bătrânul a petrecut aproape o lună în apartamentul norvegienilor, în timp ce aceştia au mers în Venezuela, ţara de origine a tinerei Alexa Belandria.
“Visez cu ochii deschişi! Numai ale mele, gratis toate! Extraordinar!”, a declarat Ioan Bandac.I-au lăsat frigiderul plin şi cheile de la casă, l-au învăţat să folosească maşina de spălat şi televizorul, după care au plecat. În lipsa lor, cerşetorul român a făcut curat şi le-a cumpărat câteva mici atenţii.
Românul a murit în 2014 şi a fost îngropat în ţara natală după ce mai mulţi norvegieni au donat bani pentru ca trupul acestuia să poată fi adus în ţară.