BusinessMagazin

Tag: nobel

  • Chinta royala pentru un mare poet roman

    In decurs de numai un an, poetul Ioan Es. Pop (ocazional,
    colegul nostru pe meterezele presei financiaro-culturale, editor la
    “Ziarul de Duminica” din anul 2000) a publicat cinci carti peste
    hotare. Doua in limba spaniola, una in suedeza (da, exista
    literatura romana in suedeza, asa cum exista si viata dupa moarte),
    una in franceza si una in engleza. Toate, antologii din opera de
    pana acum a poetului.

    Aproape toate reiau, pe prima coperta, titlul volumului mitic al
    lui Ioan Es. Pop, multipremiat la noi, citat si analizat in toate
    istoriile recente ale literaturii romane, “Ieudul fara iesire”. Cu
    o singura exceptie, editia engleza in care titlul a devenit “No Way
    Out of Hadesburg”. Asta pentru ca Ieudul, o localitate
    maramureseana care e posibil sa nu spuna nimic nici chiar
    cititorului roman de rand, nu putea sa trezeasca vreun ecou
    cultural in mintile anglo-saxone. A devenit “Hades”, ca o trimitere
    la taramul de dincolo, si “-burg”, ca o aluzie la Austro-Ungaria,
    sau ca o reverberatie toponimica septentrionala. Desi putea ramane
    Ieud, iluminand universal, precum Macondo, insa in nuantele
    noptii.

    O chinta royala alcatuita din cinci carti consecutive, de
    aceeasi culoare. In cazul nostru, neagra. Ca umorile poetului,
    pentru care viata nu este chiar cel mai bun lucru care ni s-a dat,
    dar care, odata sublimata in poezie, merita macar incercata. “Ma
    intorc acasa dupa ani si ani de/ umblat prin bucuresti/ si ma
    intorc cu o plasa goala in mana/ si iese ea la poarta si imi zice
    pai,/ dragul nostru, parca ai zis ca mergi la castig/ parca ziceai
    ca tu, in doi ani, o sa c`stigi cat altii in patru/ si uite ca acum
    n-aduci nimic/ (…) in urma mea vin carele incarcate cu nimic,
    gata sa se rupa sub greutate/ cand or sa se desarte toate-n curtea
    noastra/ nimeni n-a sa aiba atata nimic ca si noi/ intr-un an, doi,
    o sa fie mai cautat decat aurul./ o sa vindem din el numai cand va
    fi la mare pret./ fiti siguri, dragilor, atata nimic n-are nimeni./
    doi ani am tot adunat numai cu gandul la voi.”

    Sunt “Florile raului” romanesti, care respira tragismul
    damnarii, dar si resemnarea nobila, care, prin personaje de panteon
    personal (Porcec, Momfa) pun in scena jocul de-a viata si ispita
    paradisurilor artificiale, curajul sabordarii propriului vas de
    salvare si iluzia datoriei (de a respira, de a munci, de a merge si
    de a ne trezi in fiecare dimineata), perceputa ca o victima
    colaterala.

    Ioan Es. Pop, “Sans Issue”, “El Ieud sin salida”, “No exit”,
    “Ieud utan utgang”, “No way out of Hadesburg and Other
    Poems”

  • Diferenta dintre castig si profit. Capitalism in varianta Muhammad Yunus

    In loc sa mearga cu mana intinsa din usa in usa, cersetorii
    folosesc sumele imprumutate de la aceasta “banca sateasca” pentru a
    incepe mici activitati comerciale. Ce este cu adevarat interesant
    acum, la multi ani de la infiintarea Grameen Bank, este faptul ca
    gradul de restituire al imprumurilor este in unele cazuri de peste
    90%. E adevarat, nu in toate. Cum stim, banca a aparut dupa o idee
    a lui Muhammad Yunus, detinator al Nobelului pentru pace, nu pentru
    economie, in 2006 si parinte al conceptului de microcredit.

    Este oare capabila forta capitalismului sa contribuie la eradicarea
    saraciei si la reducerea inechitatilor sociale? In cartea pe care
    v-o prezentam, Yunus propune o noua forma de activitate economica,
    complementara modelului clasic, ce ingaduie producerea de avantaje
    economice prin recurs la piata libera. Ca si microcreditul, pe care
    astazi il folosesc peste o suta de milioane de familii din intrega
    lume (incluzand SUA, unde a fost dezvoltat programul Grameen
    America, in 2008), afacerile sociale (social business) ar putea
    conferi un nou chip capitalismului.

    Ce inseamna “afacere sociala”? O intreprindere care castiga bani,
    dar care nu este exclusiv preocupata de maximizarea profitului, ci
    este interesata si sa reduca pe cat posibil din consecintele atator
    neajunsuri de care sufera de atâta vreme omenirea: foametea, lipsa
    de locuinte, bolile, poluarea, lipsa de educatie. Spre deosebire de
    organizatiile caritabile, “afacerile sociale” acorda o mai mare
    atentie demnitatii personale si autonomiei beneficiarilor lor,
    avand in vedere ca pana si cele mai bine intentionate programe de
    caritate au, in mod inevitabil, efectul de a submina initiativa in
    randul celor ce primesc sprijinul. Afacerile sociale stimuleaza
    initiativa, asa incat cei sprijiniti cu imprumuturi au toate
    sansele sa devina jucatori cu drepturi depline intr-o economie
    bazata pe principiile pietei libere.

    Muhammad Yunus, “Dezvoltarea afacerilor sociale”, Editura Curtea
    veche, Bucuresti, 2010

  • Revista presei economice din Romania

    “In sport ne-am invatat sa intindem mana la stat. Pe americani
    statul nu-i ajuta. Noi ar trebui sa regandim sistemul, sa incurajam
    prin lege sponsorii sa vina spre sport”, declara intr-un interviu
    pentru Gandul Octavian Belu, coordonatorul lotului olimpic de
    gimnastica. ANAF va modifica criteriile de clasificare a
    companiilor mari si mijlocii, acestea urmand sa fie ierarhizate
    dupa obligatiile bugetare datorate, cheltuielile de personal si
    veniturile din exploatare, si nu potrivit cifrei de afaceri.

    Vechile fabrici si hale industriale ar putea fi transformate, cu
    bani europeni, in garsoniere pentru tineri, daca noua lege a
    locuintei va fi adoptata, anunta Evenimentul Zilei; la fel
    si casele vechi din administrarea primariilor, care ar urma sa fie
    compartimentate in locuinte sociale, de dimensiuni mai mici, astfel
    incat viitorii chiriasi sa si le poata permite. Delegatia Fondului
    Monetar International a acceptat, de principiu, in proiectul
    scrisorii de intentie, o relaxare a impozitarii muncii in
    2011.

    Romania incepe sa atraga investitii si in domeniul producerii de
    electricitate din surse solare    , dupa boomul din sectorul
    eolian, iar primele proiecte incep sa se contureze in vestul tarii,
    scrie Adevarul. Estimarile agentiilor de turism pentru
    vacanta de revelion sunt comparabile cu anii trecuti, cand clientii
    au ales sa plateasca mai putin pentru un sejur mai scurt, dar sa nu
    renunte la vacanta, iar cei mai multi aleg sa-si petreaca
    sarbatorile de iarna in tara si doar 30% opteaza pentru
    strainatate.

    Romania Libera publica un interviu cu Interviu cu un laureat
    Nobel cu origini romanesti: americanul Kenneth J. Arrow, laureat al Premiului Nobel
    pentru economie, vorbeste despre modul in care va iesi lumea din
    criza economica si care sunt sansele Romaniei de a-si depasi
    problemele actuale. Cum a facut rost Teodosie de un milion de euro:
    datoriile Arhiepiscopiei Constanta la stat au fost platite din
    cheta si imprumut bancar, pentru a scapa de sub sechestrul
    Fiscului.

    “Studiu de caz: Cea mai veche autostrada din Romania,
    Bucuresti-Pitesti    , o poveste cu santuri si cratere”, titreaza
    Ziarul Financiar, mentionand de circa doua luni traficul
    este restrictionat la kilometrul 28 al autostrazii, pe tronsonul
    reabilitat de PA&CO, Euroconstruct si Search Corporation.
    Compania americana Plexus, care produce echipamente industriale si
    tehnologice, va investi o suma cuprinsa intre 25 si 30 de milioane
    de dolari pentru a construi o fabrica la Oradea.

  • Muhammad Yunus, laureat Nobel pentru Pace, este azi la Bucuresti

    Yunus este managing director la Grameen Bank, institutie pe care
    a fondat-o, cu scopul de a acorda microcredite populatiei sarace.
    Muhammad Yunus a castigat Premiul Nobel pentru Pace in 2006 ca
    urmare a sistemului de microcredite acordat populatiei sarace de
    catre Grameen Bank. Politica dusa de Yunus s-a materializat in
    construirea de locuinte si scoli, dezvoltarea comunitatilor, precum
    si a infrastructurii de comunicatii a tarii. Conceptul exista in
    prezent in peste 40 de tari.

    Editura Curtea Veche lanseaza cu prilejul prezentei lui Muhammad
    Yunus in Romania traducerea unei carti semnate de el in colaborare
    cu Karl Weber – “Construirea afacerilor sociale. Noua forma a
    capitalismului”.

    Detalii pe Ziarul de Duminica.

  • Premiul Nobel pentru economie, acordat pentru cercetari privind somajul si piata muncii

    “De ce sunt atat de multi someri in conditiile in care exista un
    mare numar de posturi deschise? Cum poate politica economica sa
    afecteze ocuparea fortei de munca? Laureatii acestui an au
    dezvoltat o teorie care poate raspunde la aceste intrebari, iar
    teoria se aplica si altor piete in afara de piata muncii”, a
    motivat Academia Regala Suedeza de Stiinte.

    Spre deosebire de viziunea clasica, unde cererea si oferta se
    intalnesc imediat, fara costuri, iar preturile sunt determinate in
    asa fel incat cererea egaleaza oferta, in lumea reala apar
    frictiuni in procesul de cautare, ofertele de pret ale uneia din
    parti sunt considerate prea mari, fie ca e vorba de piata
    imobiliara sau de piata muncii, astfel incat apar dezechilibre care
    variaza in timp, exces de oferta sau exces de cerere. Peter A.
    Diamond a adus contributii la cercetarea fundamentala in domeniul
    “frictiunilor din pietele bazate pe cautare”, incepand din anii
    ’70, iar Dale T. Mortensen şi Christopher A. Pissarides le-au
    dezvoltat si le-au facut aplicabile la analiza pietei muncii.

    O piata bazata pe cautare unde nu exista reglementari nu produce
    rezultate eficiente, conchid cei trei laureati: utilizarea
    resurselor poate fi prea scazuta sau prea intensa, din cauza
    costurilor asociate cu cautarea si intalnirea intre cerere si
    oferta, astfel incat guvernele incearca sa gaseasca moduri de a
    influenta acest proces spre a obtine cel mai eficient rezultat. La
    ora actuala, afirma juriul Academiei, modelul
    Diamond-Mortensen-Pissarides (DMP) este cel mai folosit pentru
    analiza tendintelor somajului, a formarii salariilor si a
    costurilor asociate (care ar fi nivelul ideal pentru asigurarile de
    somaj, cum influenteaza costurile de angajare si concediere
    dificultatea gasirii unui loc de munca sau faptul ca o generozitate
    mai mare a beneficiilor de somaj determina un somaj mai mare si un
    timp mai indelungat de cautare a unui nou loc de munca).

    Peter A. Diamond este nascut in 1940 la New York si este profesor
    de economie la Massachusetts Institute of Technology. I-a fost
    profesor lui Ben Bernanke, actualul presedinte al Rezervei Federale
    a SUA. Lucrare relevanta: “A Search-Equilibrium Approach to the
    Micro Foundations of Macroeconomics” (1984, MIT Press).

    Dale T. Mortensen este nascut in 1939 la Enterprise, Oregon, si
    preda economie la Northwestern University din Evanston, Illinois.
    Lucrare relevanta: “Wage Dispersion: Why Are Similar Workers Paid
    Differently?” (2005, MIT Press).

    Christopher A. Pissarides, cu cetatenie britanica si cipriota, s-a
    nascut in 1948 la Nicosia si este profesor de economie la London
    School of Economics. Lucrare relevanta: “Equilibrium Unemployment
    Theory” (editia a doua, 2000, MIT Press).

  • Paul Krugman: Pericolul unei noi mari depresiuni economice a fost depasit

    Cu toate ca cea mai dificila parte a crizei a trecut, lumea se confrunta cu o incetinire de durata a economiei, comparabila cu "deceniul pierdut" prin care a trecut Japonia in anii ’90, a afirmat Krugman, la un forum international organizat in Kuala Lumpur, Malayezia, conform AFP.

    "Nimeni nu cunoaste calea de iesire. Ne lipsesc foarte mult modelele", a spus economistul.

    In trecut, statele isi puteau reveni rapid, ajutate de exporturi, insa, in conditiile in care criza financiara s-a raspândit la nivel mondial, aceasta solutie nu mai este de actualitate.

    El considera ca nici scenarii precum majorarea cheltuielilor de consum si a investitiilor din sectorul corporatist sau imobiliar nu pot ajuta la relansarea economiei mondiale, si nici a celei din SUA. Krugman a subliniat ca sistemul financiar trebuie restructurat pentru a se evita aparitia unei noi crize, in acelasi timp elaborându-se legi mai eficiente pentru sectorul bancar.

    Cititi mai multe articole scrise de economistul care a obtinut premiul Nobel in 2008 pe www.businessmagazin.ro.