BusinessMagazin

Tag: nevoie

  • Compania care sperie piaţa auto mondială. Cum arată maşina creată de ei, de care se tem chiar şi constructorii de maşini electrice – GALERIE FOTO

    Maşina viitorului nu este doar electrică sau autonomă, ci ar putea fi în curând şi solară. Start-up-ul german Sono construieşte un mic autovehicul care îşi poate umple rezervorul „cu soare”.

    Fondatorul companiei este Laurin Hahn, care creat un prototip în urmă cu câţiva ani. Iniţial, investitorii cheie s-au retras din compania creată pentru lansarea maşinii, astfel că start-up-ul s-a orientat spre crowdfunding. În doar două luni, a strâns o finanţare de 53 de milioane de euro.

    VEZI AICI GALERIA FOTO

    Compania, al cărei nume complet este Sono Motors dezvoltă un model de autovehicul hatchback acoperit de panouri solare. Acestea sunt abia vizibile, dar pot oferi maşinii energia de care are nevoie să funcţioneze după mai multe ore petrecute în soare.

    Modelul se numeşte Sion şi va fi lansat pe piaţă în câteva luni.Preţul de lansare va fi de 25.500 de euro, astfel că va concura cu modele sedan electrice ale unor producători de autovehicule cu tradiţie.

  • Cum să porneşti o afacere fără bani în şapte paşi

    Investitorul şi expertul în social media Tai Lopez a povestit pentru Entreprenuer modul în care poţi porni o afacere fără să ai nevoie de bani sau de experienţă de business. “Datorită tehnologiei este posibil să treci de la o idee la clienţi plătitori într-un timp foarte scurt. Mulţi nu o fac pentru că sunt compleşiţi”, spune Lopez care şi-a crescut într-un singur an numărul de fani pe Facebook de la 600.000 la 6 milioane.

    1. Alege un domeniu care ţi se potriveşte

    “Majoritatea oamenilor cred că ştiu la ce se pricep, dar de cele mai multe ori greşesc”, a scris Peter Drucker în cartea Managing Oneself. Cel mai important lucru pe care Lopez l-a învăţat este faptul că nu poţi contrui un business în jurul lucrurilor care-ţi plac. “Îmi place baschetbalul dar nu sunt destul de bun să joc la nivel profesionist. De aceea aleg să fac business în jurul lucrurilor care-mi vin natural: vorbitul în public, video-uri şi marketing”, spune Lopez.

    2. Identifică trendurile

    Un motiv pentru care startup-urile eşuează, potrivit lui Lopez, este faptul că fondatorii ignoră tendinţele.

    “De exemplu, am observat că IMM-urile nu se descurcă cu social media. Aşa că am creat un business prin care învăţ oamenii cum să facă social media pentru afacerile mici şi mijlocii”.

    3. Lansează repede

    “Cea mai mare greşeală pe care o fac antreprenorii este să facă un produs sau serviciu pe care nimeni nu vrea să-l cumpere”, spune Lopez. El susţine că este important ca antreprenorii să lanseze repede produsul/serviciul, să fie într-o stare funcţională pentru a vedea cine şi câţi oameni ar fi dispuşi să plătească.

    4. Pivotează în jurul a ceea ce clienţi doresc

    Apple a dezvoltat iPhone-ul în funcţie de ceea ce doreau clienţii de la un telefon. Kodak a fost brandul numărul 1 în domeniul fotografic pentru foarte mult timp, dar a ignorat impactul camerelor digitale şi nu a pivotat în jurul a ceea ce clienţi voiau. În 2012 compania a intrat în faliment.

    CONTINUARE ÎN PAGINA 2 —»»»

  • Acţiunile Netflix cresc cu 12% după ce compania a depăşit pragul de 200 de milioane de subscripţii plătite. Netflix nu mai are nevoie de împrumuturi pentru dezvoltare

    Netflix a încheiat cel mai important an din istoria companiei cu o veste bună pentru investitori, după ce a depăşit ritmul înrolărilor pe care şi l-a propus, şi a ajuns în punctul în care mai trebuie să împrumute bani pentru dezvoltare, potrivit Bloomberg.

    Cea mai populară platformă de streaming de conţinut din lume a atras încă 8,51 de milioane de clienţi în ultimele trei luni ale anului 2020, ajutată de popularitatea unor seriale precum „Bridgerton” sau „The Queen s Gambit”. Evoluţia a fost atât peste estimările Netflix, cât şi peste cele ale Wall Street-ului, unde analiştii estimau 6,06 milioane de utilizatori noi.

    Acţiunile Netflix înregistrau un plus de 12% în orele dinainte de începerea şedinţei de tranzacţionare.

    Raportul Netflix aduce două noutăţi care bucură investitorii: Compania a trecut pentru prima dată de borna de 200 de milioane de utilizatori şi a ajuns pentru prima dată în poziţia în care se poate baza pe cash flow pentru dezvoltare, nu pe noi împrumuturi.

    Cu 8,2 miliarde în cash – şi o linie de credit care nu a fost oprită încă – Netflix a anunţat că nu mai are nevoie de finanţare externă. Mai mult, compania plănuieşte răscumpărări, ceea ce nu s-a mai întâmplat în ultimul deceniu.

    Pandemia a ajutat mult activitatea Netflix, întrucât oamenii au stat în casele lor, iar opţiunile de divertisment au fost extrem de limitate. Compania a câştigat 25,9 milioane de clienţi în primele şase luni ale anului 2020. Pentru întreg anul trecut, compania a atras 36,6 milioane de clienţi noi, reprezentând un nivel record.

  • Cum se schimbă departamentele financiare ale companiilor şi de ce noi abilităţi vor avea nevoie angajaţii?

    Departamentele financiare trec printr-o transformare digi­tală, funcţia financiară, aşa cum o cunoaştem noi în mod tradiţional, va dispărea, iar angajaţii vor avea nevoie de noi abilităţi şi competenţe, cred Monica Biota şi Monica Movileanu, parteneri în cadrul PwC România.

    „Realitatea este că tot ceea ce este repetitiv, ceea ce nu repetă o analiză superioară a datelor, va fi înlocuit de tehnologie. Acest lucru înseamnă şi o transfor­mare fundamentală a departa­mentelor financiare, a structurii departa­mentelor financiare. Potrivit unui studiu PwC referitor la finance generation, am constatat că este posibil ca până la 50% din departamentele financiare aşa cum le cunoaştem noi la acest moment să dispară, iar forţa umană să aibă nevoie de abilităţi şi competenţe diferite de cele pe care le are în acest moment“, a spus Monica Biota în cadrul emisiunii Business Insights with PwC.

    Monica Movileanu crede că pandemia duce la o accelerare a implementării tehnologiei, iar PwC estimează că până în anul 2025 majoritatea companiilor vor începe o astfel de transformare.

    „Acest lucru a fost confirmat şi de sondajul realizat de noi în 2020 în rândul directorilor generali, care preconizează că după pandemie vom avea o accelerare a digitalizării. Cu cât mai rapidă va fi această digitalizare, cu atât compania va fi mai eficientă, deciziile vor fi mai rapide, iar oportunităţile vor fi luate. Tranformarea digitală nu înseamnă doar implementarea de tehnologie. Din punctul meu de vedere, transformarea financiară înseamnă abilitatea de a integra tehnologia cu resursa umană. Este clar că rolurile şi responsabilităţile angajatului se vor schimba“, adaugă Monica Movileanu.

    Expertul priveşte digitalizarea departa­mentelor financiare din trei puncte de vedere.

    „Prima dată vorbim despre un upskilling al angajaţilor curenţi, apoi tehnologia trebuie privită ca un avantaj al angajatului şi trebuie operată pentru a ajuta angajatul. Dacă scăpăm de partea repetitivă, angajatul se poate concentra pe partea de analiză, de decizie şi de inovare. Un ultim aspect ar fi schimbarea modului de a gândi – cu cât operaţiunile digitale devin mai frecvente, cu atât angajatul capătă abilităţi noi, este mai bine remunerat, mai eficient, mai creativ şi devine mai marketabil“, explică Movileanu.

  • Ce suprafaţă ar trebui reîmpădurită în România şi de câţi bani este nevoie pentru a face acest lucru

    „Noi acoperim deocamdată doar această nişă a suprafeţelor care ar trebui să fie pădure, însă, în afara fondului forestier, există şi terenuri agricole degradate, estimarea oficială fiind de 2 milioane de hectare – ceea ce ar reprezenta un program titanic – fără un angajament clar de la nivelul autorităţilor publice, împădurirea acestor suprafeţe agricole degradate se face într-un ritm foarte lent, prin proiecte ale unor ONG-uri şi prin iniţiative ale primăriilor”, a răspuns Ionuţ Apostol, directorul executiv al organizaţiei Pădurea de Mâine, referindu-se la suprafaţa care ar fi necesar să fie împădurită în România.

    Apostol a precizat, în contextul unui eveniment axat pe acţiuni de CSR organizat de Business MAGAZIN anul acesta, că a readuce o pădure pe o suprafaţă despădurită costă în medie 5.000 de euro/hectar, iar costurile pot varia în funcţie de altitudine, pantă, dificultate a muncii – manopera fiind costul principal atunci când vorbim despre reîmpădurire. „Noi am fost într-o situaţie oarecum fericită – nu ni s-au redus resursele anul acesta faţă de anul trecut, angajamentul de a atinge acel obiectiv de 1 milion de puieţi plantaţi rămâne, dublarea obiectivului pare mai puţin probabilă în contextul actual”, spune el.  

    Pădurea de Mâine este o organizaţiei care se axează pe sprijinul acordat proprietarilor de suprafeţe de fond forestier, cu dificultăţi de regenerare – adică  referim la păduri care au fost afectate de secetă, insecte, doborâturi de vânt, acolo unde pe hârtie apare că există o pădure, dar pe teren pădurea nu îşi revine. Organizaţia şi-a început activitatea în anul 2017, cu obiectivul de a planta un milion de puieţi, bazându-se pe o metodologie dezvoltată împreună cu specialiştii de la Universitatea Ştefan cel Mare din Suceava şi printr-o colaborare cu ocoale silvice de stat.

    Anul acesta, compania a ajuns la 33 de suprafeţe împădurite – 146 de hectare, din 8 judeţe. Au plantat 620.000 de puieţi şi mai avem de plantat încă până la un milion. „Odată ce ai plantat, trebuie să ai grijă până la 7 ani de plantaţia respectivă, în fiecare an avem lucrări de îndepărtare a vegetaţiei ierboase din jurul puieţilor pentru a-i ajuta să se dezvolte armonios. Anul acesta în contextul pandemiei, din păcate nu am putut organiza plantări cu voluntari, iar toate lucrările au fost făcute cu firme specializate sau cu personal angajat de ocoalele silvice”, precizează Apostol.

    El a mai precizat că derulează şi o serie de proiecte complementare celor de reîmpădurire, cum ar fi cele despre educaţie forestieră pentru copii, pe care a trebuit să le amâne pe termen nedefinit în contextul pandemic.


     

  • Ţările din Asia şi Africa se aruncă direct în braţele Chinei pentru un vaccin salvator, dar interesul Beijingului rămâne o necunoscută

    Pe măsură ce cursa pentru dezvoltarea şi distribuirea unui vaccin prinde avânt, China le-a promis ţărilor din Africa şi celor din Asia de sud-est că vor fi primii la rând atunci când vaccinul dezvoltat de Beijing va fi pregătit pentru distribuţie, însă această mutare ridică întrebări cu privire la intenţiile Chinei, potrivit CNBC.

    Din Malaezia şi Filipine, până la un grup de ţări africane, China a promis mai multor ţări în curs de dezvoltare acces prioritar la vaccinul împotriva Covid-19 pe care îl dezvoltă Beijingul. De asemenea, producătorii din China au semnat acorduri cu câteva guverne pentru testarea şi producţia vaccinului.

    Experţii internaţionali sunt de părere că o astfel de mutare pune presiune pe aceste ţări, astfel încât ele se vor vedea nevoite să dea curs intereselor economice şi politice ale Beijingului.

    „Nu cred că pleacă din altruism, cred că vor exista câteva beneficii pentru China în această situaţie. (…) China vrea să îşi extindă interesele comerciale şi strategice în aceste ţări”, a explicat Imogen Page-Jarrett, analist, The Economist Intelligence Unit.

    Cecetătorul a subliniat că vaccinurile ar putea fi „o metodă prin care China îşi poate extinde influenţa”. Mai mult, Beijingul îşi poate atrage aliaţi din rândul unor ţări care învinovăţesc China pentru pandemia de Covid-19.

    Potrivit unui text publicat de presa de stat din China, Beijingul a transmis că „nu va utiliza vaccinurile împotriva Covid-19 într-o armă geopolitică sau un instrument de negociere diplomatică” şi că se opune ideii de a politiza subiectul vaccinului.

    Ţările în curs de dezvoltare din toată lumea se văd obligate să caute soluţii, în contextul în care un raport a arătat ieri că oamenii din ţările mai sărace ar putea să nu aibă acces la un vaccin sigur şi eficient împotriva Covid-19 în următorii ani. Acest fapt se datorează ţărilor bogate care au cumpărat doze pentru a-şi vaccina de 3 ori populaţia.

    Canada este în vârful acestei liste, întrucât şi-a asigurat deja destule doze pentru a-şi vaccina populaţia de cinci ori, conform mesajului publicat şi de Amnesty International. La polul opus, aproape 70 de ţări mai sărace vor avea doze doar pentru a-şi vaccina 1 din 10 cetăţeni până la finalul anului viitor.

  • Acest citat al lui Steve Jobs are 15 ani, dar este ideal pentru a descrie anul care a trecut

    Este greu să realizezi cât de mult s-a schimbat lumea in 2020, în special dacă ne gândim la cât de puţine lucruri facem: nu mai călătorim, nu mai mergem la restaurante, majoritatea lucrurilor se întâmplă acasă, scriu jurnaliştii publicaţiei inc.com.
    În acest context, în care simţim că ultimele luni merită o reluare, ei evidenţiază un citat al lui Steve Jobs:


    „Câteodată viaţa te loveşte în cap cu o cărămidă. Nu îţi pierde credinţa.”
    Jobs a spus acest lucru într-un discurs pe care l-a ţinut la Universitatea Stanford, în 2005. La vremea respectivă, avea cancer pancreatic, ceea ce i-a oferit o perspectivă unică asupra vieţii şi asupra a ceea ce contează de fapt. Să te lupţi cu circumstanţe dificile oferă o astfel de perspectivă.


    Această încurajare, „nu îţi pierde credinţa”, merită reamintită într-o lume în care simţim că urmează câte o nouă lovitură de „cărămidă” în fiecare zi.
    Numărul cazurilor de COVID continuă să crească, afacerile îşi închid uşile, multe dintre acestea pentru a doua oară. Studenţii şi elevii încearcă să înveţe online şi părinţii să jongleze cu munca şi grija copiilor.


    Modul în care reacţionăm la toate aceste schimbări depinde însă de noi – poţi decide dacă vrei să renunţi sau nu – sau dacă vrei să mergi mai departe. Este important fiindcă există posibilitatea ca alţii să depindă de tine.
    Businessul tău, clienţii tăi, familia ta – toţi depind de tine.
    Într-un final, circumstanţele se vor schimba şi cărămizile nu vor continua să cadă. Când se va întâmpla acest lucru, le vei ridica şi vei începe să construieşti din nou.

    Sursa: inc.com.

  • România are nevoie de Schengen şi infrastructură rutieră şi feroviară modernă pentru a atrage investiţii

    Dincolo de nevoia de infra­struc­tură modernă, România are nevoie de a intra cât mai rapid în spaţiul Schengen, atât pentru a valorifica portul Constan­ţa, cât şi pentru a putea exporta mai rapid maşinile produse de Ford la Craiova şi de Dacia la Mioveni.

    „Punctele tari ale industriei noastre sunt cele legate de creşterea segmentului de e-commerce. Punctele slabe sunt restanţele la infrastructură, la capitolul de predictibilitate şi transparenţă pe acele acte de administraţie publică şi locală. România are nevoie de un plan naţional cadastral din perspectiva tehno­lo­giei şi a digitalizării. România are nevoie de in­trarea în spaţiul Schengen pentru a des­cătuşa potenţialul portului Constanţa, unde România pierde un volum de 10 mi­lioa­ne de cont­ainere care sunt rerutate către porturile Koper din Slovenia sau Rijeka din Croaţia“, a declarat Sorin Preda, CEO al Global Vision, unul dintre cei mai activi dezvoltatori de spaţii in­dustriale de pe piaţa locală, în cadrul videoconferinţei ZF Trans­port, Logistics & Automotive Summit 2020, realizată în parteneriat cu Global Vision, Element Industrial, P3 Logistic Parks, MHS Truck & Bus, International Alexander Holding şi Cushman & Wakefield Echinox.

    Anul acesta piaţa spaţiilor logistice şi industriale de pe piaţa locală vor trece în premieră de pragul de 5 milioane de metri pătraţi pe măsură ce dezvoltările şi închirierile au accelerat în 2020, industrialul devenind noul star al pieţei imobiliare locale.

    „România este o ţară în continuă dezvoltare şi estimăm, chiar dacă avem în prezent pandemie şi anul viitor este destul de incert, o creştere moderată. Dacă ne uităm la evoluţia din 2014-2015 până acum, în următorii zece ani  avem şansa de a ajunge la 8-9 mil mp şi să depăşim anumite pieţe precum Cehia“, a explicat Andrei Brînzea, Partner, Land and Industrial în cadrul companiei Cushman&Wakefield Echinox.

    El este de părere că există tendinţe care vor accelera, precum dezvoltarea serviciilor de curierat rapid sau dezvoltarea de huburi logistice pe suprafeţe mici.

    Dincolo de logistică şi depozitare, miza o reprezintă atragerea de noi unităţi de producţie în România, în contextul în care sunt companii care vor să relocheze producţia dinspre Asia sau chiar Marea Britanie în contextul Brexitului.

     

  • Herbert Diess, şeful Volkswagen: Industria auto nu mai are nevoie de noi facilităţi dacă nu ne confruntăm cu un nou val de lockdown

    Herbert Diess, CEO-ul Volkswagen, a renunţat la ideea de a mai cere noi stimuli pentru industria auto, după ce cel mai mare producător auto din lume a înregistrat o revenire peste aşteptări atât în Europa de Vest, cât şi în China, potrivit FT.

    „Dacă nu vine un nou val de lockdown sau o deteriorare accelerată a situaţiei economice, aş spune că nu există o nevoie clară pentru facilităţi de achiziţie”, a spus Herbert Diess, care a cerut astfel de facilităţi în mod repetat încă de la începutul pandemiei.

    Deşi piaţa auto din Uniunea Europeană s-a contractat cu circa 30% în 2020 până acum, vânzările nemţilor de la Volkswagen în Europa de Vest au crescut cu 10% în luna septembrie, întrucât compania a livrat peste 300.000 de maşini în regiune.

    Vânzările Volkswagen din China, cea mai mare piaţă pentru nemţi, au crescut cu circa 1% în septembrie, în comparaţie cu aceeaşi lună a anului trecut.

    La întâlnirea generală a acţionarilor de la finalul lunii septembrie, nemţii au estimat că această creştere neaşteptată înregistrată pe comenzi ar urma să îmbunătăţească profitul pentru 2020. Compania va publica săptămâna aceasta rezultatele trimestriale complete. .

    „Au fost multe facilităţi în piaţă pentru maşini electrice, cât şi pentru cele hybrid, atât în Germania cât şi în restul Europei, iar acestea au funcţionat”, a spus Diess.

    Verdictul lui Diess vine la scurt timp după ce Ola Kallenius, şeful rivalilor de la Damiler, a ieşit în piaţă şi a spus că nu este nevoie de noi facilităţi, chiar dacă Europa se confruntă cu o nouă creştere a numărului de infectări.

    Astfel, profitul net al Daimler a crescut cu aproape 20% în T3 2020, la circa 2,2 miliarde euro, în contextul în care vânzările Mercedes-Benz în China au crescut cu 23% în aceeaşi perioadă – o evoluţie record.

  • Iohannis: Pandemia nu se va sfârşi nici în martie. E nevoie de alegeri

    Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, miercuri, că e nevoie de alegeri, pentru ca România să aibă un Parlament funcţional, într-o perioadă care se anunţă grea. Preşedintele a spus că pandemia nu se va termina nici în martie, anul viitor.

    „Trebuie să fim cu toţii oneşti faţă de cetăţeni şi să spunem lucrurilor pe nume, cu maximă transparenţă: actuala situaţie epidemiologică este îngrijorătoare, dar pandemia nu va lua sfârşit – mă tem – nici în ianuarie, nici în februarie sau martie anul viitor, aşa cum fals lasă să se înţeleagă cei care susţin amânarea alegerilor”, a spus Iohannis.

    Preşedintele afirmă că mandatul Parlamentului se termină în 20 decembrie şi, fără alegeri, actualii parlamentari nu vor mai putea vota legi organice.

    „Mecanismele democratice ale funcţionării unui stat nu trebuie blocate. Un lucru este cert: mandatul Parlamentului se termină în 20 decembrie, după această dată dacă nu ar avea loc alegeri, parlamentarii ar mai putea vota legi simple, nu şi legi organice. Vă daţi seama că ar fi catastrofal pentru România într-o perioadă care se anunţă a fi foarte grea”, a mai spus Iohannis.