Tag: nato

  • Parlamentul Ungariei aprobă aderarea Suediei la NATO

    Ungaria a fost ultima dintre cei 31 de membri ai alianţei care a ratificat aderarea Suediei, după luni de zile de tergiversări ale partidului de guvernământ Fidesz în această privinţă.

    Rezultatul votului a fost 188 de voturi „pentru” şi 6 „împotrivă”. În parlamentul maghiar sunt 199 de deputaţi.

    În timp ce Finlanda a devenit membră a NATO anul trecut, Suedia a fost lăsată să aştepte, deoarece Turcia şi Ungaria, care au relaţii mai bune cu Rusia decât alţi membri ai alianţei conduse de SUA, au ridicat obiecţii.

    Turcia a refuzat să ratifice aderarea Suediei, cerând măsuri mai dure împotriva militanţilor din Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK), despre care a spus că şi-au făcut un cămin în Suedia.

    Suedia şi-a modificat legislaţia şi a relaxat normele privind vânzările de arme pentru a linişti Turcia. Preşedintele Tayyip Erdogan a legat, de asemenea, ratificarea de aprobarea de către SUA a vânzărilor de avioane de luptă F-16 către Turcia, Ankara aşteptând acum ca Statele Unite să depună eforturi pentru a obţine aprobarea Congresului SUA.

    Tergiversarea Ungariei a fost mai puţin clară, Budapesta exprimându-şi mai degrabă furia faţă de criticile suedeze privind direcţia de dezvoltare democratică sub conducerea premierului naţionalist Viktor Orban, decât faţă de cerinţe concrete.

    Prin semnătura Turciei, Ungaria a rămas ultima rezervă, iar Orban se confruntă cu presiuni din partea aliaţilor NATO.

    Aderarea Suediei, care nu a mai fost în război din 1814, şi a Finlandei este cea mai semnificativă extindere a alianţei de la mutarea sa în Europa de Est în anii 1990.

  • Ungaria este gata să ratifice aderarea Suediei la NATO, eliminând ultimul obstacol

    Se aşteaptă ca Ungaria să ratifice luni aderarea Suediei la NATO, eliminând ultimul obstacol înainte de pasul istoric al acestei ţări nordice a cărei neutralitate a rezistat în timpul a două războaie mondiale şi a conflictului aprins din timpul Războiului Rece.

    Votul parlamentului ungar, care se aşteaptă să treacă fără probleme după o vizită a premierului suedez Ulf Kristersson vinerea trecută, în timpul căreia cele două ţări au semnat un acord de armament, va pune capăt unor luni de întârzieri pentru a finaliza schimbarea politicii de securitate a Suediei, relatează Reuters.

    Stockholm a renunţat la politica sa de nealiniere pentru o mai mare siguranţă în cadrul Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord, în urma invaziei Rusiei în Ucraina în 2022.

    Cu Suedia urmând Finlanda în NATO, devenind al 32-lea membru al acesteia, preşedintele Vladimir Putin a realizat efectiv exact ceea ce a încercat să evite atunci când a lansat războiul în Ucraina – o extindere a alianţei – au declarat liderii occidentali.

    În timp ce Finlanda a devenit membră a NATO anul trecut, Suedia a fost lăsată să aştepte, deoarece Turcia şi Ungaria, care au relaţii mai bune cu Rusia decât alţi membri ai alianţei conduse de SUA, au ridicat obiecţii.

    Turcia a refuzat să ratifice aderarea Suediei, cerând măsuri mai dure împotriva militanţilor din Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK), despre care a spus că şi-au făcut un cămin în Suedia.
    Suedia şi-a modificat legislaţia şi a relaxat normele privind vânzările de arme pentru a linişti Turcia. Preşedintele Tayyip Erdogan a legat, de asemenea, ratificarea de aprobarea de către SUA a vânzărilor de avioane de luptă F-16 către Turcia, Ankara aşteptând acum ca Statele Unite să depună eforturi pentru a obţine aprobarea Congresului SUA.

    Tergiversarea Ungariei a fost mai puţin clară, Budapesta exprimându-şi mai degrabă furia faţă de criticile suedeze privind direcţia de dezvoltare democratică sub conducerea premierului naţionalist Viktor Orban, decât faţă de cerinţe concrete.

    Prin semnătura Turciei, Ungaria a rămas ultima rezervă, iar Orban se confruntă cu presiuni din partea aliaţilor NATO.

    Aderarea Suediei, care nu a mai fost în război din 1814, şi a Finlandei este cea mai semnificativă extindere a alianţei de la mutarea sa în Europa de Est în anii 1990.

  • Efectul Trump: Bugetul de apărare al NATO ar urma să atingă un nou record anul acesta, în condiţiile în care statele membre se pregătesc pentru alegerea lui Trump în SUA şi cresc masiv cheltuielile militare

    Majoritatea statelor membre NATO vor atinge ţinta de cheltuieli pentru apărare a alianţei, în timp ce aceasta se pregăteşte pentru o viitoare agresiune a Rusiei, alături de o potenţială alegere a lui Donald Trump, scrie Financial Times.

    Optsprezece dintre cei 31 de membri ai alianţei militare conduse de SUA vor îndeplini obiectivul de a cheltui 2% din produsul intern brut pentru apărare în acest an, a declarat miercuri secretarul general Jens Stoltenberg. Printre aceştia se numără pentru prima dată Germania, cea mai mare economie a Europei.

    Aceasta înseamnă că membrii europeni ai NATO vor cheltui împreună 380 de miliarde de dolari pentru apărare, o sumă record. „Facem progrese reale… Partenerii europeni au ajuns să poată cheltui mai mult pentru scopurile alianţei”, a declarat Stoltenberg.

    Această cifră este posibil să crească pe măsură ce bugetele sunt ajustate, potrivit a trei diplomaţi ai alianţei. „NATO se aşteaptă ca aproximativ două treimi dintre aliaţi să atingă 2% în 2024″, a declarat un oficial al alianţei.

    Cheltuielile NATO au crescut semnificativ după invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina, dar mandatul lui Trump în perioada 2017-21 a adus, de asemenea, o creştere semnificativă, în timp ce preşedintele american i-a hărţuit pe aliaţii săi europeni pentru că nu cheltuiesc suficient.

    În 2016, doar cinci ţări au atins obiectivul. În prezent, Polonia cheltuieşte 3,9% din PIB pentru apărare, devansând chiar SUA, cu 3,5%. Alte ţări, cum ar fi Spania, sunt în urmă, cheltuind puţin peste 1%.

    „Trebuie să ascultăm şi să luăm notă de următorul lucru: criticile pe care le auzim [din partea lui Trump] nu se referă în primul rând la NATO. Acestea vizează aliaţii NATO care nu cheltuiesc suficient”, a declarat miercuri Stoltenberg. „Şi, în esenţă, aceste critici reprezintă un punct de vedere valabil”.

    Declarat sceptic faţă de NATO, Trump – prezumtivul candidat republican la alegerile prezidenţiale din noiembrie – a ameninţat anterior că se va retrage din alianţa militară care garantează apărarea şi securitatea Europei.

    Retorica sa a continuat în actuala cursă pentru Casa Albă. Liderii europeni au fost şocaţi săptămâna trecută când Trump a declarat la un miting de campanie că ar încuraja Rusia să facă „ce naiba vrea” cu membrii NATO care nu reuşesc să îndeplinească obiectivul.

    În timp ce Trump are o performanţă puternică în sondajele de opinie împotriva preşedintelui în exerciţiu Joe Biden, el provoacă din nou nelinişte la sediul NATO din Bruxelles.

    Potrivit diplomaţilor şi oficialilor europeni, continuarea traiectoriei de creştere a cheltuielilor a reprezentat primul punct dintr-o strategie de reţinere a lui Trump pe trei planuri.

    În al doilea rând, NATO trebuie să se concentra mai mult pe problemele pe care fostul preşedinte Trump le-a semnalat în trecut, cum ar fi limitarea Chinei sau combaterea terorismului. În cele din urmă, aliaţii înţeleg că trebuie să recurgă la compromisuri diplomatice pentru a-i câştiga admiraţia.

  • Cheltuielile pentru apărare au crescut la un nivel record de 2.200 de miliarde de dolari pe an la nivel global. Ţările membre NATO sunt responsabile pentru jumătate din cheltuielile totale

    Cheltuelile pentru apărare au crescut cu 9% la nivel global în 2023, comparativ cu anul anterior, ajungând la un nivel record de 2.200 de trilioane de dolari din care cheltuielile ţărilor membre NATO reprezintă aproximativ jumătate, potrivit unui raport al Institutului Internaţional pentru Studii Strategice (IISS), citat de Bloomberg.

    Dintr-o altă perspectivă, bugetele de apărare ale NATO, China, Rusia şi India reprezintă mai mult de 70% din cheltuielile militare, conform raportului.

    Mai mult, cheltuielile de apărare ale statelor NATO, excluzând SUA, au crescut cu 32% după ce Putin a invadat Crimeea în 2014.

    Raportul mai arată că SUA şi Europa majorează producţia de rachete şi muniţie, alocând resurse în special către sisteme de artilerie şi sisteme anti-rachetă. Concomitent, ţări precum China şi Rusia investesc resurse în tehnologii precum rachetele hipersonice.

    În ceea ce priveşte anul 2024, raportul IISS estimează că vom vedea o nouă creştere a cheltuielilor de apărare la nivel global.

    Thinktank-ul crede că lumea „a intrat într-o perioadă mai periculoasă în ultimele 12 luni”.

  • Trump spune că Rusia poate face ce vrea cu aliaţii NATO care plătesc prea puţin la buget. ”Dacă Rusia ar ataca, nu v-aş proteja. De fapt, i-aş încuraja să facă ce vor. Trebuie să plătiţi. Trebuie să vă plătiţi facturile”

    Donald Trump a declarat că i-a avertizat pe aliaţii NATO că va încuraja Rusia să facă “ce vrea” dacă membrii alianţei nu reuşesc să îndeplinească obiectivele privind cheltuielile de apărare, subliniind riscul la care este supus pactul militar dacă va câştiga un nou mandat la Casa Albă, scrie FT. 

    Dar Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO, a declarat duminică că alianţa rămâne “pregătită şi capabilă să apere toţi aliaţii” în faţa ameninţărilor militare.

    “Orice sugestie că aliaţii nu se vor apăra reciproc subminează întreaga noastră securitate, inclusiv cea a SUA, şi îi expune pe soldaţii americani şi europeni la riscuri sporite”, a declarat el. “Mă aştept ca, indiferent de cine va câştiga alegerile prezidenţiale, SUA să rămână un aliat puternic şi angajat al NATO”.

    Comentariile lui Trump au fost făcute în timpul unui miting de campanie înainte de alegerile primare republicane prezidenţiale din Carolina de Sud din această lună, care l-ar putea ajuta să obţină nominalizarea partidului său pentru a concura la alegerile din noiembrie împotriva lui Joe Biden.

    Fostul preşedinte american, care a fost mult timp un critic al NATO şi care a avut relaţii călduroase cu preşedintele rus Vladimir Putin, le-a spus susţinătorilor săi că “NATO era distrusă până când am apărut eu”. El a spus că în timpul mandatului său a insistat în faţa aliaţilor europeni că “toată lumea va plăti”.

    Trump a amintit că un preşedinte al unei ţări membre NATO l-a întrebat dacă SUA o vor apăra în cazul unui atac rusesc.

    “Nu v-aş proteja”, a spus Trump că a răspuns. “De fapt, i-aş încuraja să facă ce vor. Trebuie să plătiţi. Trebuie să vă plătiţi facturile”, şi-a amintit el că a spus.

    Comentariile lui Trump sunt un semnal că, dacă va fi ales din nou preşedinte, ar putea ameninţa angajamentul de apărare reciprocă care se află în centrul alianţei NATO, într-un moment în care temerile faţă de Rusia au crescut brusc în urma războiului acesteia împotriva Ucrainei. Fostul preşedinte a făcut recent presiuni asupra Congresului pentru a se opune aprobării unui nou ajutor pentru Kiev, care ar fi crucial pe câmpul de luptă.

    Stoltenberg a declarat că se aşteaptă ca “cel puţin jumătate” dintre membrii săi să atingă obiectivul autoimpus de a cheltui 2% din produsul lor intern brut pentru apărare. În timpul unei călătorii la Washington luna trecută, el a îndemnat SUA să-şi reafirme angajamentul faţă de alianţă şi a declarat că o NATO divizată ar însemna că “puterea SUA este diminuată”.

  • Adrian Sârbu: Putin vrea ca războiul din Ucraina să ajungă în faza în care el poate şantaja cu arma nucleară

    Nemo: Europa şi NATO în războiul din Ucraina. Hai să vedem ce au răspuns urmăritorii noştri. 38% spun DA, vor fi atrase, 62% sunt reticenţi, se gândesc la vremuri mai paşnice, nu, nu vor fi atrase.

    Adrian Sârbu: Eu zic că atât ruşii, cât şi ucrainenii au tot interesul ca Europa să intre în război. Când spun Europa, NATO şi toată forţa economică care e în spatele NATO. O să spui: “de ce doreşte Putin să ajungă în această situaţie de vizibilă inferioritate?”

    Hofi: Pentru că pe el războiul acesta îl defineşte şi îi defineşte cariera de lider al Rusiei de 20 de ani încoace.

    Adrian Sârbu: Dar el nu e în inferioritate. Războiul ăsta, nu scrie nicăieri Hofi, că trebuie să se desfăşoare numai cu tancuri din secolul 20. Nu, războiul ăsta, gradual, ajunge la armele zilei de azi. Putin are arme pe care nu le-a folosit încă şi are arma nucleară. Putin doreşte ca războiul să ajungă în acea fază în care el poate să şantajeze cu armele care îl fac egal cu America. Şi anume armamentul nuclear.  Şi el vrea să ajungă când şantajul nuclear este o potenţială realitate. El acolo vrea să ajungă.

    Marcela Feraru: Armele nucleare sunt arme de disuasiune. Nu sunt făcute ca să servească pe câmpul de luptă, ci doar să te asigure pe tine, cel care deţii acea armă, că nu vei fi atacat. De aceea vrea Iranul să aibă neapărat acea armă, de asta are Coreea de Nord arma nucleară, ca să nu fie atacat.

    Adrian Sârbu: Marcela, vreau să te întreb ceva, dacă îmi permiţi, apropo de ce ce ai spus. Folosirea sau nu a armei nucleare. Te întreb aşa: eşti Putin. Ştii că nu ai nicio ieşire. Nu numai tu, care ai declanşat un război, ci tot cercul tău. Ştii că  în orice variantă vei muri şi mai ai o singură şansă: să şantajezi cu arma nucleară şi să întorci lumea în sus şi să ştergi pur şi simplu această dumă numită descurajarea nucleară. Cam cum crezi că ar reacţiona cei care văd această mişcare? Ei ştiind că tu eşti practic cu funia ajunsă la par. După care realizezi că aceşti cetăţeni nu te iau în seamă pentru că ei continuă să nu creadă că tu vei face asta. Ce analiză greşită! Şi atunci ce faci? Apeşi pe buton. Şi ce faci? Dai o bombă nucleară şi le şi transmiţi: “Vă dau o bombă nucleară acolo ca să vă arăt că pot să fac asta”. Deci ai depăşit punctul numit descurajare şi ai ajuns la punctul acţiune nucleară. Tu crezi că Putin poate să ajungă în situaţia asta?

    Marcela Feraru: Sincer, da.

    Adrian Sârbu: Eu cred că există suficiente capabilităţi ale lui Putin să folosească arme letale globale, fără să implice un lanţ prea mare de comandă şi de verificare. Eu asta cred, da? Şi asta cred gândindu-mă cum arată Putin în ultima secundă a vieţii lui. Aruncăm 10 rachete nucleare, 10-20-40 de bombe, de nu ştiu câte kilotone şi distrugem nişte regiuni, nişte milioane de oameni, infestăm radioactiv alte milioane şi s-a făcut şi exerciţiul ăsta. Şi, între timp, Putin dacă e primul, s-ar putea să aibă o şansă de supravieţuire ca lider sau ca tolerat. Deci, are el interes să atragă UE şi NATO în război? Are. De ce?

    Hofi: Războiul nuclear nu mai este război, este un sfârşit.

    Adrian Sârbu: Asta e o poveste. În doctrinele militare moderne nu mai este un sfârşit. Asta am învăţat noi şi ne uităm la filmul cu Oppenheimer. Putin are un interes să atragă Vestul ca să-l sperie şi să-l oblige la un compromis. Compromisul? Foarte simplu: „Băi, îmi daţi Ucraina înapoi?” „Da.” „E în regulă, mă potolesc, mă angajez”, ş.a.m.d. Eu susţin cu tărie că vom fi atraşi şi, dacă vom reuşi să-i ţinem pe ăştia încă 2,3,4 ani, poate vom avea şi succes. Poate. Dacă nu, va fi o predare, o autopredare, o abdicare a Europei, care este condusă de nişte lideri care au un singur lucru în comun: frica şi nonperformanţa în apărarea ţărilor lor în ultimii 30 de ani.

     

    Rezultatele sondajului Mediafax-ZF-Aleph News

    Vor fi atrase Europa şi NATO în războiul din Ucraina?

    DA- 38%

    NU- 62%

     

  • Adrian Sârbu: Europa şi NATO vor fi atrase în războiul din Ucraina şi vom intra nepregătiţi. România are nevoie de 20% din PIB pentru Apărare

    Hofi: Îţi amintesc de cele trei sondaje pe care ţi le-am pus la dispoziţie şi la care te-am chemat să participi şi anume: vor fi atrase Europa şi NATO în războiul din Ucraina? A fost o întrebare la care trebuia să votezi cu da sau nu pe site-urile noastre alephnews.ro, mediafax.ro şi zf.ro. De asemenea, te-am mai întrebat dacă eşti de acord ca bugetul militar să crească la 10% din PIB prin reforma administrativă şi prin reducerea cheltuielilor cu bugetarii. Da sau nu. Te-am mai întrebat dacă tu eşti pregătit să aperi România, dacă va fi atacată. Ai avut  două opţiuni, da sau nu.

    Nemo: Dar asta i-am întrebat pe urmăritorii noştri şi pe cititorii site-urilor noastre, dar nu şi pe juraţii din seara asta.

    Marcela Feraru: Părerea mea este că se extinde şi vreau să spun este ca la un joc de biliard unde cad bilele unele după altele, deci mi se pare cât se poate de evident că într-acolo ne îndreptăm.

    Florin Jipa: Eu nu cred că vor fi atrase. SUA este cea mai mare putere militară în acest moment. Va fi cel puţin încă un deceniu, chiar două decenii. În schimb, Europa vine puternic din urmă.

    Hofi: Eşti de acord ca bugetul apărării să crească la 10% din PIB, prin reducerea cheltuielor cu bugetarii şi prin reforma administrativă?

    Florin Jipa: Da, este exagerat 10%. Uite îţi dau un exemplu, anul trecut bugetul Apărării a fost de 2,5% din PIB, iar ministerul Apărării a reuşit să cheltuiască 1,58%.

    Marcela Feraru: Răspunsul mi se pare evident. Cum vrei să ne apărăm altfel sau ce facem, stăm cu pantalonii în vine şi aşteptăm să vină americanii să ne salveze?

    Nemo: Şi a treia întrebare. Ce ar trebui să facem, să punem mâna pe armă? Tu ce ai face?

    Marcela Feraru: Fiecare, chiar dacă ai şi o sută de ani, poţi să faci ceva pentru ţara ta.

    Nemo: Pe tine bănuiesc că e inutil să te mai întrebăm dacă ai pune mâna pe armă pentru că tu ai şi pus deja.

    Florin Jipa: În caz de război eu merg la o unitate militară din Ghencea şi am acolo armă, ţinută şi tot ce-mi trebuie ca militar în rezervă. Deci, la mine e mult mai simplu ce voi face în caz de război.

    Adrian Sârbu: Îţi răspund la toate întrebările, cel puţin până la sfârşitul emisiunii. Vreau să-i răspund lui Florin. Florine, faptul că… România e condusă de nişte cetăţeni incompetenţi şi impostori, inclusiv mare parte din conducătorii armatei care mai şi tac, că sunt si fricoşi. De ce tac? Pentru că au zeci de ani în spate în care nu au făcut nimic. Şi cea mai bună dovadă că nu au făcut nimic e că nu au cheltuit banii care li s-au alocat pentru investiţii. Deci nu e nicio legătură între a nu cheltui bani, aşa cum s-a întâmplat în 2022 şi 2023, şi a aloca banii necesari bugetului Apărării. Apărării îi trebuie 20% din PIB astăzi, din păcate. Şi acum îţi răspund la prima întrebare. Vom fi atraşi?

    Hofi: Vom fi?

    Adrian Sârbu: Da. Din păcate da, dar nu ăsta e lucrul care mă îngrijorează cel mai tare ca să nu spun că mă înfurie, ci că în momentul confruntării, Europa va fi reprezentată, tu, eu, cei care ne urmăresc aici,  va fi reprezentată de o generaţie de non-lideri. Şi care se confruntă, cel puţin din punct de vedere militar,  cu lideri. Deci, dacă ne-am fi pregătit măcar în ăştia ultimii doi ani ca lumea, noi această Europă, riscul de a fi atraşi ar fi fost mult mai mic. De ce? Ucraina primea 100 de miliarde în plus. Şi 50 de miliarde dacă primea anul trecut în plus în armament ar fi spart frontul în sud. N-a primit. Deci nu am cheltuit. Am avut lideri care nu s-au preocupat. Sunt nişte maimuţoi, nişte măscărici, nişte muppets toţi liderii europeni. Dacă îţi spun eu astăzi nu râde şi nici nu te speria ca asta e o realitate. Te uiţi la ei şi vezi ce fac de doi ani, în loc, discret, sobru, să ia măsuri serioase ca Europa să se poată apăra, nu fac decât să vorbească.

    Deci, vom fi atraşi şi mult mai grav vom intra nepregătiţi. Şi asta înseamnă sacrificii uriaşe de oameni care vor fi pe front. România are nevoie azi de 20% evident, Florine, şi de oameni capabili să investească aceşti 20%, în primul rând în pregătirea a 200 mii de români care să fie la graniţă. Când? În două ore. Şi încă 300 în 24 de ore. Cu ce? Cu echipamente moderne. E capabilă România reală, aia care generează valoare, care generează PIB, care generează respectul în Europa şi în lume, e capabilă România să facă asta? Evident, evident.

    Hofi: E evident, cu dvs, în nu ştiu care linie… Nu zic linia întâi.

    Adrian Sârbu: Acum 49 de ani am terminat armata. Că eu am făcut armata, spre deosebire de voi. Într-un caz de conflict, nu trebuie să mă întrebe nimeni dacă mă voi pune la dispoziţie. Eu sunt la dispoziţie şi am capacitatea, indiferent de rezultat şi indiferent de soarta pe care o voi avea, să aduc o contribuţie la apărarea României.

     

  • Adrian Sârbu: Avem nevoie de 200.00 de militari perfect pregătiţi şi tehnică militară modernă. Refacerea capacităţii de apărare a României trebuie să fie sincronă cu o schimbare a Constituţiei

    Global Firepower (GFP) a realizat clasamentul puterilor militare ale lumii pe 2024, şi această clasificare a fost dezbătută miercuri seara la Ştiu, pe Aleph News.

    Nemo: Cele mai mari puteri militare din 2023 îşi menţin poziţiile şi anul acesta. SUA, China şi India. România noastră se menţine pe locul 47, după Cehia, dar înaintea Danemarcei.

    Adrian Sârbu: Hai să te întreb câte ceva, Hofi. Care ar trebui să fie astăzi forţa militară a României ca să dormim şi noi liniştiţi în 2024 şi în 2025, şi aşa mai departe?

    Nemo: Păi ce am văzut în scenariul ăsta, 300.000 de militari activi.

    Adrian Sârbu: Uite, Nemo, eu zic aşa. Ca şi polonezii, noi trebuie să ne gândim că nu ne apără nimeni. Deci primul lucru trebuie să fii în stare să te aperi. Simplu.

    Hofi: Ia uite cu ce ne apărăm…

    Adrian Sârbu: Tu ştii că noi avem o singură brigadă echipată corespunzător la standarde NATO? Una.

    România, ca să-ţi fie clar, (…) trebuie să investească între 10 şi 20% din PIB în securitatea ei internă şi externă. Pune-i şi pe miliţieni, şi pe aşa-zişii securişti, şi pe unii, şi pe alţii, pe toţi. Între 10-20, da? Dacă PIB-ul e 360 de miliarde (euro), între 36 de miliarde şi vreo 70 de miliarde pe an. De ce spre 70? Pentru că noi avem o întârziere de 30 de ani. Noi, timp de 30 de ani, am distrus tehnica militară, nu am creat. Eu cred că noi astăzi trebuie să avem 200.000 militari pregătiţi instantaneu şi 300.000, aşa numitele forţele Ministerului de Interne, adică miliţieni, jandarmi, şi o resursă foarte bună pe care nu o luăm în seamă, bodyguarzii. Nu toţi bodyguarzii sunt borţoşi care vin să doarmă în post noaptea.

    Deci noi dacă ne-am apuca serios şi ne-am întreba „domne, dacă noi suntem în NATO, dacă tot suntem în NATO, dacă tot nu e război, nu aplicăm doctrina aia dacă tot e război să ne ţinem de el şi să ne pregătim de război”, nu? Nouă ne trebuie 200.000 de militari perfect pregătiţi. Ăsta e un efort uriaş zi de zi în următorii 5 ani. Nu să faci rost de 200.000 de români să-i faci carne de tun, cum a fost la Revoluţie, de au murit românii omorâţi de români. Nu, să-i chemi, să-i motivezi, să creezi o carieră militară.

    Şi trebuie să ne actualizăm cu tehnica şi tehnologiile moderne militare şi să nu ne mai întoarcem tot timpul în secolul XIX. Să vorbim de tancuri, să vorbim de tunuri, să vorbim de nu ştiu ce. Astăzi vorbim de inteligenţa artificială, soldatul universal, ca în filmul ăla cu van Damme, şi de sisteme de apărare a unor ţări mici, care, cuplate, în sistemul NATO, să genereze valoare, Hofi, valoare.

    Polonia are o armată stand-by de 300.000 de cetăţeni şi o forţă de mobilizare foarte rapidă.

    Hofi: Sunteti foarte îndrăgostit de America şi de ceea ce se întâmplă acolo şi vă imaginaţi că se poate întâmpla şi în România.

    Adrian Sârbu: Da, e utopia de mintea şi sufletul meu, dar eu merg cu ea. Eu un handicap?

    Hofi: De acolo vine şi chestia asta pentru că în America armata este construită să nu facă rău cetăţeanului şi populaţiei şi nu s-a întâmplat niciodată în istorie acest lucru. În România, armata a fost contra poporului. Vorbeaţi de decembrie 1989. Asta este o mare problemă. I-am văzut chiar şi zilele astea pe jandarmi, că aţi pomenit şi aceste clase, nu doar armata în sine la securitate internă, jandarmi având grijă de cei care făceau grevă, transportatori şi agricultori să nu se apropie de oraş. Şi erau destul de agresivi cu ei. Mă tem de o Românie care este mult sub America, mă tem de o Românie, care, dacă ar avea atât de mulţi militari şi oameni de securitate cum spuneţi, se va apropia de ceea ce este astăzi Rusia în care, dacă cineva mişcă, oricând găseşti 10 băieţi să-i trimiţi peste cineva acasă să-l ridice.

    Adrian Sârbu: Eu îţi spun că sunt soluţii. Putem lua această chestiune (a ta) şi atunci eu sunt de acord că renaşterea capacităţii de apărare a României, care astăzi nu există, Doamne fereşte să intrăm şi noi într-un scenariu de război, trebuie să fie sincronă cu o schimbare constituţională în România şi să avem control real asupra armatei.

    Şi atunci când spunem „Armata e cu noi”, cum am spus în 89, nu spunem pe ideea „nu mai trageţi în noi că sunteţi cu noi”, ci „voi nu o să trageţi niciodată în noi şi o să trageţi în duşmani pentru că armata suntem noi”.

    Eu am nevoie de o investiţie în omul capabil în calitate de civil să apere ţara.

     

  • Bild: Armata germană se pregăteşte pentru un atac al lui Putin asupra Europei. Când ar putea începe războiul dintre Rusia şi NATO

    Va îndrăzni preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, să lanseze un atac hibrid împotriva NATO?

    Se pare că ameninţarea din partea Moscovei este luată în serios în Germania, potrivit unui document obţinut de publicaţia BILD.

    Sute de mii de militari NATO ar fi desfăşuraţi pe flancul estic al Alianţei pentru a descuraja Rusia.


    În timp ce trupele ruse încearcă să recupereze teren în estul Ucrainei, Bundeswehr (Armata Germană) se pregăteşte pentru un scenariu dramatic, potrivit BILD – un atac hibrid al Rusiei asupra flancului estic al NATO.
    Într-un document secret, obţinut de publicaţia germană BILD, Ministerul german al Apărării prezintă în detaliu posibila “cale spre conflict” între Rusia şi alianţa Nord-Atlantică.

    În scenariului prezentat în document sunt descrise acţiunile ruseşti şi occidentale, culminând cu desfăşurarea a sute de mii de soldaţi NATO şi cu o iminentă izbucnire a războiului în vara anului 2025.
    Apărarea Alianţei 2025
    Scenariul secret al Bundeswehr “Apărarea Alianţei 2025” începe în februarie 2024. Rusia lansează un nou val de mobilizare şi cheamă în armată încă 200.000 de soldaţi.
    Kremlinul începe apoi o ofensivă de primăvară împotriva Ucrainei şi obţine succese majore până în iunie 2024 şi împinge armata ucraineană înapoi încetul cu încetul.
    Conform scenariului, atacul Rusiei împotriva Occidentului, iniţial sub acoperire şi apoi din ce în ce mai deschis, începe în iulie. Atacurile cibernetice şi alte forme de război hibrid, în principal în statele baltice, duc la noi crize. Rusia începe să incite minorităţile etnice ruseşti din Estonia, Letonia şi Lituania.
    Au loc ciocniri pe care, conform scenariului, Rusia le foloseşte ca pretext pentru a lansa manevra de amploare “Zapad 2024” cu 50.000 de soldaţi în vestul Rusiei şi în Belarus începând cu luna septembrie.
    Cu toate acestea, ca şi în 2021, Rusia foloseşte în mod abuziv presupusa manevră din Belarus pentru o desfăşurare masivă de trupe, de data aceasta la graniţa cu Polonia şi Lituania.
    Obiectivul Rusiei: cucerirea Coridului Suwalki
    Potrivit documentului secret al armatei germane, această situaţie ar putea escalada: În octombrie, Rusia mută trupe şi rachete cu rază medie de acţiune în Kaliningrad şi îşi înarmează şi mai mult exclava cu minciuna propagandistică a unui atac iminent al NATO. Obiectivul secret al Kremlinului: cucerirea unui coridor îngust polono-lituanian dintre Belarus şi Kaliningrad, Coridorul Suwalki. Conform scenariului, începând din decembrie 2024 ar urma să aibă loc un “conflict de frontieră” indus artificial şi “revolte cu numeroşi morţi” în zonă.
    Chiar în momentul în care SUA ar putea rămâne fără lider pentru câteva săptămâni, în urma alegerilor din noiembrie, Rusia repetă invazia din 2014 în estul Ucrainei pe teritoriul NATO, potrivit scenariului german.
    La scurt timp după aceea, ar urma să aibă loc o reuniune extraordinară a Consiliului de Securitate al ONU în care Rusia acuză Occidentul că se pregăteşte să atace imperiul lui Putin.
    Conform scenariului, ar avea loc o reuniune extraordinară a Consiliului NATO în ianuarie 2025, în care Polonia şi statele baltice ar raporta o ameninţare tot mai mare din partea Rusiei. Rusia ar răstălmăci din nou în mod propagandistic situaţia reală a ameninţării şi ar desfăşura trupe suplimentare în statele baltice şi în Belarus în martie 2025.
     

  • Mircea Geoană, despre războiul din Ucraina: „În interiorul NATO, am spus întotdeauna că va fi un război lung“

    „Avem nevoie de un plus de sinergii între noi, democraţiile. Este ceea ce oferă NATO, o viziune la 360 de grade pentru evitarea fragmentării.“

    Secretarul general al NATO Mircea Geoană a explicat într-un interviu acordat cotidianului francez Les Echos cât de mult a condus războiul din Ucraina la o reînnoire profundă a organizaţiei. O mai bună exploatare a sinergiilor, atât militare, cât şi industriale, trebuie să contribuie la imperativul de a asigura victoria Ucrainei în faţa Rusiei.

    În cadrul conferinţei sale de presă anuale, Vladimir Putin a declarat că este hotărât să-şi atingă obiectivele. Acesta speră să profite de impasul actual al luptelor şi de o scădere a susţinerii pentru Ucraina. Este aceasta o strategie câştigătoare?

    Potrivit lui Mircea Geoană, Vladimir Putin a făcut deja mai multe greşeli strategice importante. Acesta a crezut că poate ocupa Kievul în câteva zile; a vrut un NATO restrâns, iar acum Finlanda şi Suedia vor deveni membre ale organizaţiei; a crezut că Occidentul va fi divizat şi că americanii şi UE vor avea alte priorităţi. Putin se înşeală din nou, susţine Geoană. Tonul triumfalist al conferinţei sale de presă nu este decât propagandă. Acesta vrea să transmită un mesaj mai optimist opiniei publice din Rusia înaintea alegerilor.

    Noi, cei de la NATO, am spus întotdeauna că va fi un război lung, că războaiele sunt imprevizibile şi că într-un război lung există faze strategice sau tactice. În fine, Putin a uitat să menţioneze că a pierdut 300.000 de soldaţi în cele aproximativ 600 de zile de conflict, a declarat Geoană.

    Dacă ne luptăm pentru Ucraina, este în interesul nostru, pentru că dacă Rusia va izbândi, va dori şi mai mult război. Sunt convins, a declarat Geoană în interviul acordat Les Echos, că Ucraina şi-a câştigat dreptul de a fi o naţiune liberă, de a face parte din familia noastră de democraţii occidentale, iar noi avem obligaţia de a o ajuta pe termen lung.

    Traversăm o perioadă fragilă, totul este îngheţat, iar echipamentele militare necesare vor ajunge greu în Ucraina.

    Vedem lunile următoare ca fiind dinamice, în pofida iernii, însă fără evoluţii masive de ambele părţi, a declarat Geoană. Ucrainenii au reuşit, fără a dispune de o flotă, să facă flota rusească să părăsească Crimeea. Este un succes! Ca şi prezenţa lor de cealaltă parte a fluviului Dniepr.

    În Europa şi SUA am investit insuficient în apărare şi producţia industrială. Este o problemă pentru ucraineni, dar şi pentru apărarea Europei. Exact de aceea NATO a organizat un plan de adaptare a producţiei militare, după cum UE încearcă să diminueze fragmentarea excesivă a pieţei industriale militare în UE.

    Este o trezire strategică pentru Europa. Războiul are un preţ şi trebuie să acţionăm solidar.

     

    Se transformă NATO la rândul său?

    Am început să executăm noile planuri de apărare. Este vorba de cea mai ambiţioasă transformare a modului în care luăm apărarea Europei din ultimii 40 de ani.

    Ideea de securitate a fost extinsă, nu mai este vorba doar de apărare şi disuasiune. Lucrăm de asemenea la protejarea infrastructurilor submarine împreună cu industria privată şi serviciile de informaţii. Există de asemenea acţiuni importante legate de climat şi securitate.

     

    Există o coordonare mai bună cu Kievul?

    Avem de acum o coordonare foarte sistematică cu ucrainenii. Totul merge foarte bine. Vom crea în Polonia un centru privind „lecţiile învăţate“ din acest conflict. Va fi interesant de văzut cum acest război, în acelaşi timp foarte clasic şi foarte modern, trebuie să schimbe modul în care toţi din cadrul Alianţei trebuie să se echipeze. Este de datoria noastră să tragem învăţăminte de pe urma acestui conflict, a subliniat Geoană.

    Organizaţia noastră este o organizaţie regională, euro-atlantică. În acelaşi timp, pentru a proteja un miliard dintre cetăţenii noştri din 32 de ţări, trebuie să privim ameninţările şi să ţinem deci cont de faptul că China este prezentă în jurul Europei. Însă acest lucru nu are nimic de-a face cu o voinţă a NATO de a interveni în regiunea indo-pacifică.

    Avem nevoie de un plus de sinergii între noi, democraţiile. Este ceea ce oferă NATO, o viziune la 360 de grade pentru evitarea fragmentării.

    Summitul care va marca 75 de ani ai Alianţei va fi unul foarte important, marcând cea mai mare transformare de la al doilea război mondial al pregătirii noastre militare.

    Planurile noastre se bazează pe forţele pe care ţările le pun la dispoziţie, însă ce contează nu este cantitatea, ci calitatea şi gradul de pregătire a soldaţilor, a declarat Mircea Geoană. Iar aici lucrurile avansează rapid. Începem un nou ciclu de planificare militară cu fiecare aliat pentru a ne optimiza planurile de apărare.

    Este Mircea Geoană optimist în legătură cu problema dezbaterilor din Washington privitoare la susţinerea pentru Kiev?

    Bineînţeles. Acesta se declară convins să există o voinţă bipartizană de menţinere a unei susţineri.