Cornel Ilie, solistul trupei Vunk, este producător muzical al emisiunii ”Românii au talent”, având rolul de a identifica talentul muzical al concurenţilor care s-au înscris la preselecţiile pentru sezonul al optulea.
El gestionează partea care ţine de muzică din cadrul show-ului şi contribuie cu păreri avizate la selectarea participanţilor, transmite Pro TV.
Expoziţia găzduită de galeria Designspace din cadrul San Francisco State University grupează peste 50 de pedale de efecte din toată lumea, unele rare sau chiar unicate, pe un fond de imagini, muzică şi cu o instalaţie interactivă care să le arate vizitatorilor cum e să fii muzician.
Unele dintre pedalele expuse sunt decorate cu imagini inspirate de activitatea a diverşi muzicieni, iar altele cu tot felul de desene, organizatorii expoziţiei considerând că stilul ilustraţiilor de pe aceste pedale le face reprezentative din punct de vedere cultural pentru vremurile în care au fost realizate.
Invitat în platoul Realitatea TV, Nicu Covaci a explicat de ce a decis să concerteze din nou în România, după ce o bună parte din viaţă a trăit în exil.
“Ne-am întors acasă zicând că e datoria noastră să ducem steagul mai departe, să încurajăm lumea şi chiar speram că s-a schimbat ceva şi va fi bine şi frumos. Sunt deceptionat, trebuie să spun, poate ca greşesc, nu a reuşit nimeni să mă convingă că ne merge mai bine. Incercăm să punem lucrurile la cale şi să întărim şira spinării la români. Un neam care behăie şi nu pune mâna pe bâtă nu schimbă nimic”, a spus Nicu Covaci la emisiunea “Jocuri de Putere”
Liderul legendarei trupe Phoenix a spus, cu mâhnire în suflet, ce a găsit la revenirea în ţară.
“Ce a pierdut România cel mai scump lucru e omenia – o putem recâştiga? – sunt convins. Dar pentru asta trebuie educaţie. Părinţii au obligaţia să îşi educe copiii. Fiecare calcă în picioare pe fiecare. Divide et impera. E o formula veche care funcţionează”, mai spune liderul Phoenix, scrie realitatea.net
Invitat în platoul Realitatea TV, Nicu Covaci a explicat de ce a decis să concerteze din nou în România, după ce o bună parte din viaţă a trăit în exil.
“Ne-am întors acasă zicând că e datoria noastră să ducem steagul mai departe, să încurajăm lumea şi chiar speram că s-a schimbat ceva şi va fi bine şi frumos. Sunt deceptionat, trebuie să spun, poate ca greşesc, nu a reuşit nimeni să mă convingă că ne merge mai bine. Incercăm să punem lucrurile la cale şi să întărim şira spinării la români. Un neam care behăie şi nu pune mâna pe bâtă nu schimbă nimic”, a spus Nicu Covaci la emisiunea “Jocuri de Putere”
Liderul legendarei trupe Phoenix a spus, cu mâhnire în suflet, ce a găsit la revenirea în ţară.
“Ce a pierdut România cel mai scump lucru e omenia – o putem recâştiga? – sunt convins. Dar pentru asta trebuie educaţie. Părinţii au obligaţia să îşi educe copiii. Fiecare calcă în picioare pe fiecare. Divide et impera. E o formula veche care funcţionează”, mai spune liderul Phoenix, scrie realitatea.net
Invitat în platoul Realitatea TV, Nicu Covaci a explicat de ce a decis să concerteze din nou în România, după ce o bună parte din viaţă a trăit în exil.
“Ne-am întors acasă zicând că e datoria noastră să ducem steagul mai departe, să încurajăm lumea şi chiar speram că s-a schimbat ceva şi va fi bine şi frumos. Sunt deceptionat, trebuie să spun, poate ca greşesc, nu a reuşit nimeni să mă convingă că ne merge mai bine. Incercăm să punem lucrurile la cale şi să întărim şira spinării la români. Un neam care behăie şi nu pune mâna pe bâtă nu schimbă nimic”, a spus Nicu Covaci la emisiunea “Jocuri de Putere”
Liderul legendarei trupe Phoenix a spus, cu mâhnire în suflet, ce a găsit la revenirea în ţară.
“Ce a pierdut România cel mai scump lucru e omenia – o putem recâştiga? – sunt convins. Dar pentru asta trebuie educaţie. Părinţii au obligaţia să îşi educe copiii. Fiecare calcă în picioare pe fiecare. Divide et impera. E o formula veche care funcţionează”, mai spune liderul Phoenix, scrie realitatea.net
Acesta este cel mai sângeros atac armat din istoria Statelor Unite.
Atacatorul ar fi fost Geary Danley, acesta ar fi acţionat singur şi se presupune că nu ar fi avut niciun feld e legături cu vreo grupare militantă.
Autorităţile au transmis că se află în căutarea unei femei numite Marilou Danley. Poliţia nu a transmis însă detalii în privinţa eventualei suspiciuni că aceasta ar fi implicată în atac, dar femeia a fost descrisă ca fiind ”un asociat” al atacatorului.
Atacul armat a avut loc în timpul unui festival de muzică ce a avut loc într-un celebru cazino din Las Vegas.
Cântecul de două minute de care vorbeam are peste 8 milioane de vizualizări până acum. Totuşi, vedetele sunt ”Oac, oac, diri-diri-dam“ şi ”Răţuştele mele pe apă s-au dus“; împreună, acestea au adus canalului TraLaLa peste 100 de milioane de vizualizări. Responsabili sunt Alexandru şi Cristina Badan, care împreună au fondat afacerea, ajunsă acum cel mai popular canal de cântece pentru copii din România. Cei doi soţi din Iaşi au pornit proiectul în 2012, din nevoia de a-i distra şi linişti pe cei mici cu muzică şi desene animate. Au căutat pe internet astfel de cântecele pentru copiii lor, dar nu au avut noroc. Aşa că au decis să-şi facă singuri astfel de clipuri. Nu au realizat ei animaţia şi nici cântecele, însă au apelat la persoanele potrivite pentru a face asta.
În prezent, TraLaLa este cel mai urmărit canal de YouTube din România pentru copii şi are o audienţă de 5 milioane de utilizatori şi 1,5 miliarde de vizualizări. Firma celor doi, Mora TV, administrează canalele de YouTube TraLaLa, Boon Boon şi LooLoo Kids, care împreună acumulează peste 20 de milioane de minute vizionate în fiecare zi, potrivit creatorilor. În mai 2017, Loo Loo Kids a depăşit milionul de abonaţi, iar numărul vizualizărilor pe canal era de peste 70 de milioane pe lună.
Ideea pentru TraLaLa a apărut în momentul în care cei doi locuiau în Bucureşti, aveau doi copii, unul de doi ani şi altul de patru ani, şi erau pe cale să devină părinţi pentru a treia oară. ”Voiam să le dăm să asculte melodii de leagăn şi nu găseam. Am început fără intenţia de a face afaceri din asta“, spun soţii Badan, care menţionează că nici nu existau metode de monetizare pe YouTube la momentul respectiv; ”am vrut să ajutăm şi alţi părinţi să rezolve această problemă“.
Despre dezvoltarea canalului, antreprenorul spune că o decizie bună a fost să creeze conţinut original, fără a pirata conţinut sau alte cântece. Nu a fost uşor. A fost nevoie să caute colaboratori potriviţi, animatori, sunetişti şi artişti care să înregistreze conţinutul; niciunul din cei doi soţi nu e nici animator, nici compozitor. El este de formaţie inginer mecanic, ”fără nicio tangenţă cu muzica, dar nici inginer nu pot spune că sunt. Am lucrat în marketing, vânzări, orice altceva în afară de muzică“. Cristina Badan este tehnician dentar cu o pasiune pentru fashion, pe care a transformat-o într-o afacere de vânzare de haine.
Cu toate acestea, au participat la crearea conţinutului. ”Mergeam la bibliotecă să căutam cărţi, manuale vechi cu muzică. Făceam poze la portativ şi le trimiteam profesoarei de muzică, apoi ea ne cânta melodia la telefon. Şi dacă ne plăcea cum sună, atunci o foloseam“, spune antreprenorul. La vremea aceea se ocupa de canal doar part time, în timpul liber, şi recunoşte că a pierdut multe nopţi ”în care am învăţat ceea ce înseamnă YouTube“.
Primele clipuri înărcate pe YouTube au fost patru cântece de Crăciun, la finalul anului 2012. Timp de doi ani au publicat conţinut la intervale iregulate, apoi din 2014, momentul în care traficul canalului a explodat, au început să publice conţinut lunar. ”Am scos chiar şi 15 cântece într-o lună“, recunoaşte el; precizează că începutul a fost dificil din cauza faptului că nu dispuneau de un buget mare pentru realizarea clipurilor.
Animaţia nu este o treabă pentru cei cu buzunarul gol, deoarece un minut şi 30 de secunde de clip animat 3D costă în jur de 10.000 de euro, dacă este realizat intern, iar dacă este externalizat acest proces, atunci costul creşte până la 30.000 de euro, potrivit lui Badan. Clipurile companiei au o durată de unu-două minute, în medie, şi sunt realizate de animatori din România şi Republica Moldova. ”A fost foarte greu să găsim colaboratori foarte buni pentru că nu dispuneam de un buget de investiţii foarte mare. Marea majoritate a colaboratorilor de acum sunt cei pe care i-am descoperit încă de atunci. Probabil că la început eram singurii care credeam în acest proiect“, spune Badan.
Pe lângă faptul că este destul de costisitor, acest proces durează destul de mult, în lipsa unor resurse hardware competente. Înainte de a încărca un clip pe YouTube, acesta trebuie randat; concret, în această fază finală, de randare, toate bucăţile video, foto, grafice, audio sunt lipite şi transformate într-un film, aşa cum îl ştim. Pentru a face acest lucru, este nevoie de o putere de procesare mare. Firma foloseşte 20 de computere ”cu cele mai noi procesoare“ pentru a randa un clip TraLaLa. În momentul de faţă, realizarea unui clip 2D durează între două şi trei săptămâni, în condiţiile în care pentru acest lucru lucrează câteva persoane; un clip 3D este finalizat în trei săptămâni şi la el lucrează în jur de 15 persoane, potrivit lui Alexandru Badan.
”Acum, dacă vrem să facem modificări pe animaţie trebuie să mai aşteptăm încă două săptămâni“, explică el. ”Dacă am avea propria staţie de randare, lucrurile acestea ar fi mai eficiente.“ În acest sens, au depus dosarul pentru a obţine finanţare din fonduri europene şi vor să investească 220.000 de euro pentru a-şi realiza propria ”fermă de randare“.
Cum se realizează un clip? Totul porneşte de la o listă de melodii, apoi inginerul de sunet realizează negativul, după care vocile sunt înregistrate de corul de copii Elena Nicolai din Iaşi. La final, inginerul de sunet pune totul la punct şi partea audio este gata. Urmează partea de animaţie, care începe cu un scenariu (storyboard) prin intermediul căruia animatorii primesc indicaţii despre cum ar trebui să arate desenul. După ce povestea este animată, se mai adaugă ultimele detalii şi efecte audio-video, apoi clipul este încărcat pe internet.
Creatorii canalului de YouTube recunosc că până anul trecut câştigau bani doar din reclamele de pe platformă, dar din 2016 au început să apară parteneriate cu companii, plasare de produse etc. Proiecte ce pot fi bănoase, dar venitul constant este asigurat în continuare de reclama online. Cifra de afaceri a companiei este situată în jurul a 500.000 de euro în 2016, iar anul 2017 se anunţă unul foarte bun pentru TraLaLa, Alexandru Badan aşteptându-se la dublarea încasărilor. În momentul de faţă, majoritatea veniturilor vin din reclama online.
Sistemul de monetizare al YouTube se bazează pe conceptul de împărţire a veniturilor din reclamă cu creatorii de conţinut, sistem numit «revenue share». Astfel, orice creator de conţinut care are activ un cont de Google Adsense poate opta pentru monetizarea canalului său, prin acceptarea diferitelor formate de reclamă. În general, sunt anunţuri sponsorizate ce apar în coloana din dreapta, bannere transparente care sunt afişate peste video, reclame video care rulează la început şi pot fi închise după 5 secunde. Lui Google îi revin 45% din venituri, iar restul de 55% ajung la creator. YouTube a anunţat că 1,5 miliarde de oameni intră zilnic pe platforma lor. Adică am putea spune că 1 din 5 oameni de pe glob se uită la clipuri cu pisici pe YouTube.
Primul weekend al festivalului continuă duminică, ora 20:00, cu Orchestra Naţională Radio, alături de dirijorul Cristian Oroşanu şi violonistul Roman Patočka.
Piaţa Festivalului face parte din seria de proiecte dedicate Festivalului George Enescu, al treilea cel mai important eveniment muzical din lume, după BBC Proms şi Festivalul din Lucerna. Festivalul este organizat pentru a oferi publicului accesul gratuit la concerte de muzică clasică.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro