Tag: modificari

  • Cum a PIERDUT Snapchat 1,3 miliarde dolari, după un singur tweet scris de Kylie Jenner

    “Deeeeci, mai foloseşte cineva Snapchat? Sau doar mie mi se pare… este atât de tristă”, a scris Jenner.

    Ulterior a mai scris un mesaj, în care numea Snapchat “prima ei iubire”, dar răul fusese deja făcut.

    Designul aplicaţiei Snapchat a fost modificat, pentru a-l face mai accesibil utilizatorilor, dar schimbările au fost criticate vehement şi chiar a fost iniţiată o petiţie în acest sens, semnată de peste 1,2 milioane de persoane.

    Citeşte continuarea pe www.mediafax.ro

  • Curtea Constituţională dezbate miercuri sesizările USR la legile Justiţiei

    Juriştii USR au găsit noi motive de neconstituţionalitate faţă de sesizările deja depuse la CCR de ÎCCJ şi PNL pe legile justiţiei.

    De exemplu, anunţau cei de la USR, la data depunerii sesizărilor, ÎCCJ nu a invocat în sesizare motive extrinseci, de procedură, ci s-a limitat la atacarea unor articole individuale, în timp ce USR a arătat în sesizare că cele trei proiecte de modificare a legilor justiţiei au fost adoptate cu încălcarea principiului bicameralismului şi principiului respectării legii, precum şi cu încălcarea ordinii de sesizare a Camerelor Parlamentului.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ministrul Muncii, despre scăderea salariilor bugetarilor: S-a ştiut din mai 2017 că la aproximativ 3% dintre bugetari vor scădea salariile

    “S-a ştiut că la aproximativ 3% dintre bugetari vor scădea salariile încă din luna mai a anului trecut. Eu am anunţat acest lucru de mai multe ori, în mai multe interviuri (…) Nu am pornit de la început de la ideea scăderii vreunui salariu, dar pentru a respecta raportul de 1 la 12 au fost necesare ajustări salariale”, a declarat, marţi, Lia Olguţa Vasilescu.

    Ministrul Muncii a precizat că s-a făcut o confuzie între legea salarizării, adoptată în iunie 2017, cu aplicabilitate de la 1 iulie, şi modificările aduse Codului Fiscal privind contribuţiile.

    “Salariul preşedintelui determină maximul în sistemul bugetar şi niciun alt salariat nu îl poate depăşi (…) Abia în 2022 se va echilibra sistemul, adică aceeaşi funcţie şi gradaţie să fie plătită la acelaşi nivel”, a completat Lia Olguţa Vasilescu, care a mai spus că în sistemul bugetar există dezechilibre foarte mari care trebuie corectate.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • McDonald’s a încasat o lovitură în câştiguri în urma modificărilor fiscale

    McDonald’s a raportat câştiguri de 0,87 dolari per acţiune, departe de valoarea de 1,60 dolari aşteptată. Diferenţa ar proveni dintr-o taxă introdusă odată cu modificările fiscale din SUA care se plăteşte o singură dată şi care a costat compania 0,84 dolari per acţiune.

    Veniturile au fost de 5,34 mld. dolari, mai mari decât veniturile aşteptate de analişti de 5,23 mld. dolari. Vânzările au crescut cu 4,5%, conform aşteptărilor.

    „Am servit mai mulţi clienţi şi mai des şi astfel am atins cele mai bune vânzpri din ultimii 6 ani, valoarea acţiunilor a crescut şi am înregistrat progrese uimitoare privind dezvoltarea platformelor pentru livrări, comenzi şi plăţi de pe telefonul mobil ”, a declarat directorul executiv Steve Easterbrook.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Zi decisivă pentru legile justiţiei. Statutul magistraţilor şi organizarea CSM, pe masa Curţii Constituţionale

    Dezbaterile pe obiecţiile de neconstituţionalitate formulate de ÎCCJ şi PNL referitoare la modificările aduse legilor Justiţiei, adoptate de Parlament la finalul anului trecut, au fost amânate de magistraţii CCR pentru marţi, 30 ianuarie, a anunţat Valer Dorneanu, preşedintele CCR, la finalul şedinţei de săptămâna trecută.

    Astfel, judecătorii CCR sunt aşteptaţi să se pronunţe asupra modificărilor aduse Legii nr.303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi Legea nr.317/2004 privind organizarea şi funcţionarea CSM în condiţiile în care modificările aduse Legii nr.304/2004 privind organizarea judiciară au fost analizate de Curtea Constituţională pe 23 ianuarie.

    În ceea ce priveşte modificările aduse Legii nr.303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, ÎCCJ consideră că se încalcă 14 prevederi constituţionale.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Aproape jumătate dintre clienţii Smartree nu vor mări veniturile brute ale angajaţilor în februarie

    54% dintre clienţii Smartree vor recurge la mărirea veniturilor brute acordate angajaţilor, astfel încât aceştia să beneficieze de aproximativ aceleaşi salarii nete ca cele din 2017.

     „Pentru a lua decizia dacă vor recurge la modificările veniturilor brute ale angajaţilor, o parte din clienţii Smartree au  apelat la serviciile de prognoză oferite de compania noastră pentru a determina impactul intern şi a lua cele mai bune decizii în cunoştinţă de cauză. Noi le-am furnizat mai multe variante de calcul salarial comparativ, pornind de la situaţia nou creată pentru a ajunge la estimări cât mai precise”, a declarat Adrian Stanciu, CEO Smartree.

    Potrivit datelor companiei, mai bine de jumătate dintre clienţii Smartree, respectiv 54%, vor recurge la mărirea veniturilor brute pentru a păstra aproximativ aceleaşi salalarii nete ca cele de anul trecut. Dintre aceştia, 51% vor modifica salariile brute prin act adiţional la contractul de muncă, 46% vor compensa diferenţele rezultate prin acordarea unor prime brute, iar 3% dintre clienţi vor folosi în paralel două sau mai multe dintre variantele prezentate mai sus, ceea ce înseamnă că o parte din salariaţi vor avea salariul modificat printr-o creştere a brutului, iar o altă parte prin acordarea unei prime.

    Există şi un client al Smartree ai cărui salariaţi nu vor fi afectaţi de această lege, întrucât salariile angajaţilor sunt negociate luând în considerare nivelul net.

    Potrivit reprezentanţilor Smartree, în multe domenii de activitate există un echilibru, procentual vorbind, între cei care au decis să mărească salariile brute ale angajaţilor şi cei care pentru moment nu îşi asumă nicio iniţiativă în această direcţie. Companii din arii de activitate precum construcţii şi materiale de construcţii, echipamente şi infrastructură IT, oil&gas, pharma, servicii, consultanţă IT şi dezvoltare software au ales să mărească salariile angajaţilor. Clienţi ce au ca obiect de activitate servicii medicale, servicii financiare, telecomunicaţiile sau companiile din industria fashion au decis să recurgă la păstrarea veniturilor brute pentru moment sau nu şi-au comunicat încă intenţiile.  

    Toate aceste măsuri vin după intrarea în vigoare, la data de 1 ianuarie 2018, a noilor prevederi legislative ce vizează modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul Fiscal. Schimbările prevăd trecerea contribuţiilor sociale de la angajator la angajat. Printre altele, Guvernul a adoptat şi scăderea impozitului pe venit de la 16% la 10%. Contribuţiile sociale şi de sănătate vor fi în continuare reţinute de angajator şi virate statului de către angajator, astfel banii nu vor ajunge la angajat decât scriptic, pe statul de plată.

     

  • Veşti proaste pentru români: S-ar putea să nu scape de cea mai urâtă taxă

    Întrebat cum va fi modificat programul de guvernare şi dacă va fi introdus impozitul pe gospodărie, Dragnea a răspuns: „Vom stabili azi. Am avut o primă discuţie, discutăm acum în CExN, asta va fi programul principal, ne vedem mâine, miercuri, joi, am stabilit de principiu că nu vor fi modificări mari sau multe, e vorba în principal de a fi actualizat, ţinând cont că 2017 a trecut”

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Atenţie: modificări legislative la concedii medicale!

    Certificatul de concediu medical, obţinut online:
     
    De acum încolo, potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 99/2017 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.158/2005, asiguraţii care vor să beneficieze de concediu medical şi de indemnizaţia aferentă pot obţine certificatul de concediu medical online.
     
    Medicii curanţi – pot completa certificatele de concediu medical atât pe suport de hârtie, cât şi electronic şi le pot transmite pe suport hârtie sau prin mijloace electronice de transmitere la distanţă, angajatorilor/persoanelor în drept, după caz. Prin urmare, hârtia de concediu medical va putea fi primită şi pe mail de către pacient, doar dacă medicul are semnătură electronic.
     
    Asigurări facultative pentru concedii medicale:
     
    În prezent, există posibilitatea ca orice persoană interesată să-şi facă o asigurare facultativă pentru concedii şi indemnizaţii medicale la stat, în baza unui contract de asigurare facultative, al cărui model nu e încă stabilit, fiind nevoie de norme suplimentare pentru asta, dar în ordonanţă scrie că acesta va fi titlu executoriu. Prin urmare, când creanţa bugetară va fi scadentă, beneficiarul va putea fi executat silit dacă nu plăteşte. Contribuţia este de 1% din venitul lunar ales înscris în contractul de asigurare. Se pot asigura în sistemul de asigurări sociale de sănătate, pentru a beneficia de concedii şi  indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate, persoanele fizice, în afară de angajaţi şi de cei care sunt şomeri cu acte în regulă. Modelul unui astfel de contract de asigurare facultative  nu e încă stabilit, fiind nevoie de norme suplimentare pentru asta, dar în ordonanţă scrie că acesta va fi titlu executoriu. Prin urmare, când creanţa bugetară va fi scadentă, beneficiarul va putea fi executat silit dacă nu plăteşte. Contribuţia este de 1% din venitul lunar ales înscris în contractul de asigurare.
     
    Prelungirea concediului medical:
     
    După cum prevede Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 158/2015 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate.Concediul medical pentru incapacitate temporară de muncă şi indemnizaţia aferentă lui se pot acorda pentru cel mult 183 de zile într-un an, perioadă ce se calculează din prima zi de îmbolnăvire. De precizat este faptul că referirea se face  la incapacitatea de muncă produsă nu de accidente şi boli profesionale, ci de cele care nu au legătură cu munca. Dacă bolnavul nu se recuperează astfel încât să poată munci normal după cele 183 de zile, medicul primar/specialist care,  poate să propună fie pensionarea pentru invaliditate a bolnavului, fie prelungirea concediului medical peste cele 183 de zile.
     
    Prelungirea se poate face cu cel mult 90 de zile. conform procedurilor stabilite de Casa Naţională de Pensii şi alte drepturi de Asigurări Sociale, în raport cu evoluţia cazului şi cu rezultatele acţiunilor de recuperare, scrie în OUG nr. 158/2015. Un act normativ care se referă la modul în care se acordă prelungirea concediului medical, este Ordinul Casei Naţionale de Pensii Publice şi ale Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 953/783/2017, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 599 din 26 iulie 2017, care se aplică deja.
     
    Ppropunerea de prelungire o face medicul primar/specialistul, în funcţie de situaţia pacientului asigurat, pe care o depune, alături de anumite documente, la cabinetul teritorial de expertiză medicală a capacităţii de muncă din subordinea casei teritoriale de pensii cel puţin 20 de zile înainte de expirarea celor 183 de zile.
     
    Următoarele documentele trebuie depuse în copie: biletul/biletele de ieşire din spital; rezultatele analizelor de laborator; investigaţiilor funcţionale şi imagistice ce susţin diagnosticul; evoluţia şi prognosticul de recuperare şi tratamentele efectuate; referatul medical întocmit de medicul curant; adeverinţa ce cuprinde numărul zilelor de concediu medical acumulate în ultimele 12/24 luni în original; referatul de prezentare completat de medicul expert al asigurărilor sociale.
     
    La final, avizarea prelungirii sau refuzul avizării o dă Institutul Naţional de Expertiză Medicală şi Recuperare a Capacităţii de Muncă, care vor preciza, în avizul dat, inclusiv numărul de zile de concediu medical aprobate, iar refuzul acordării prelungirii va trebui motivat. Cuantumul brut lunar al indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă este conform Normei de aplicare a prevederilor OUG nr. 158/2005, în procent de 75% aplicat mediei veniturilor lunare din ultimele şase luni din cele 12 luni din care se constituie stagiul de cotizare. Pentru acest tip de concediu, la fel ca şi pentru cel acordat în urma accidentelor/bolilor profesionale, perioada acordată este considerată vechime pentru pensie.
     
  • Tudor Chirilă: Ce mă, am ajuns să nu pot fura în ţara mea? Eu, care sunt şef aici în Parlament?

    “În Parlamentul României, infractorii îşi fac de cap. Cred că în capul lor e următorul discurs: <băi frate, nu mai pot să fur în ţara asta? Deci chiar am ajuns în situaţia asta în care să nu mai pot eu să fur liniştit în ţara mea? Eu, care sunt şef aici în Parlament? Nu mai pot eu să fur de câţiva fraieri din justiţie şi trei procurori şi cinci judecători, şi de şmecherii ăia din UE?>”, a transmis artistul pe Facebook.
     
    “Băi frate, nici Ceauşescu nu s-a atins de Codul Penal cum se ating ăştia. Sigur că Ceauşescu era dictator şi sigur că avea o clică şi controla ţara asta prin intermediul clientelei de partid şi de stat, şi aşa mai departe. Dar eu îmi aduc aminte că Codul Penal era Codul Penal, deci nimeni nu îndrăznea, nici Ceauşescu nu a îndrăznit să modifice Codul Penal cum îndrăznesc ăştia. Ce trăim este istoric, şi probabil că ne va marca viaţa de acum înainte pe următorii 50 de ani”, a mai spus Tudor Chirilă.
     
  • Modificările fiscale creează discrepanţe uriaşe între salariaţi şi PFA: un salariat cu venit brut de 5.000 lei/lună va avea aceeaşi povară fiscală ca şi persoana cu un venit pe PFA de 3 ori mai mare

    Astfel, în contextul în care un salariat câştigă un venit salarial brut de 5.000 lei/lună, acesta va avea aceeaşi povară fiscală (impozit pe venit şi contribuţii sociale individuale) ca şi persoana care câştigă un venit din activităţi independente de 3 ori mai mare (mai specific – 14.575 lei).
     
    Această diferenţă de nromă rezultă ca urmare a introducerii plafonului lunar la nivelul unui salariu de bază minim brut pe ţară (i.e., prevăzut a fi de 1.900 lei), pentru care se vor datora contribuţiile sociale în cazul veniturilor din activităţi independente. Deşi venitul la care se poate asigura în scopuri de asigurări sociale o persoană care desfăşoară activităţi independente poate fi unul ales, e puţin probabil ca acest venit ales să fie de prea multe ori mai mare decât cel minim impus de lege