BusinessMagazin

Tag: minister

  • Ministerul Sănătăţii prezintă măsurile care vor fi luate la deschiderea anului şcolar

    Ministrul Sănătăţii, Nelu Tătaru, a semnat Ordinul comun MS şi MEC, care stabileşte măsurile privind mijloacele de prevenire şi combatere a îmbolnăvirilor cu noul coronavirus care se vor aplica în unităţile de învăţământ.

    „Din punct de vedere sanitar, conform actului normativ, direcţiile de sănătate publică vor informa până la data de 7 septembrie Inspectoratul Şcolar Judeţean/al Municipiului Bucureşti, Comitetul Judeţean / al Municipiului Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţă (CJSU/CMBSU) cu privire la situaţia epidemiologică la nivelul fiecărei localităţi, iar până la data de 10 septembrie, în funcţie de aceste date, de particularităţile locale, de infrastructura şi resursele umane ale fiecărei unităţi de învăţământ în parte, consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ va propune Inspectoratului Şcolar Judeţean/al Municipiului Bucureşti aplicarea unuia dintre scenariile de organizare şi desfăşurare a cursurilor în unitatea de învăţământ”, informează Ministerul Sănătăţii.

    De asemenea, sunt prezentate şi cele trei scenarii.

    „Scenariul 1 Participarea zilnică a tuturor preşcolarilor şi elevilor în unităţile de învăţământ, cu respectarea şi aplicarea tuturor normelor de protecţie
    Scenariul 2 Participarea zilnică a tuturor preşcolarilor şi elevilor din învăţământul primar, a elevilor din clasele a VIII-a şi a XII-a, cu respectarea şi aplicarea tuturor normelor de protecţie şi revenirea parţială (prin rotaţie de 1-2 săptămâni) a elevilor din celelalte clase de gimnaziu şi liceu, cu respectarea şi aplicarea tuturor normelor de protecţie
    Scenariul 3 Participarea tuturor preşcolarilor şi elevilor la activităţi / lecţii online.
    Criteriul epidemiologic în baza căruia unităţile/instituţiile de învăţământ stabilesc unul dintre cele 3 scenarii este rata incidenţei cumulate, respectiv numărul total de cazuri noi din ultimele 14 zile raportat la 1000 de locuitori”, mai arată MS.

    De asemenea, Ordinul de ministru cuprinde ghiduri privind măsuri de sanitare şi de protecţie pentru fiecare nivel educaţional în parte.

    Conform acestor ghiduri, în cazul tuturor ciclurilor de învăţământ, intrarea la cursuri se va face eşalonat, pe mai multe uşi de acces, la intervale orare stabilite în funcţie de zone sau de clădiri.
    Traseele vor fi prestabilite la deplasarea în interiorul instituţiei de învăţământ cu păstrarea distanţei de 1 m între copii/elevi.
    Purtarea măştii de protecţie în interiorul unităţii de învăţămât este obligatorie în cazul personalului didactic şi al elevilor începând din clasele primare.
    Igiena mâinilor trebuie să se realizeze frecvent, dar şi dezinfecţia şi aerisirea claselor de curs trebuie realizate zilnic. În fiecare zi se va face şi dezinfecţia diverselor materiale didactice utilizate la orele de curs.
    Ghidurile mai prevăd ca, începând din clasele primare, să se asigure distanţarea de minimum 1 metru între elevi sau separarea cu plexiglas în situaţia în care asigurarea distanţei de 1 metru nu este posibilă.
    De asemenea, pe lângă triajul observaţional de la domiciliu, se va efectua evaluarea stării de sănătate la prima oră de curs.
    Începând cu clasele primare, prezenţa la orele de curs se va face în procent de 50%, prin rotaţie la 1-2 săptămâni.

    Actul normativ mai prevede Informarea permanentă a personalului, elevilor şi părinţilor/reprezentant legal cu privire la măsurile de protecţie împotriva infecţieiSARS-CoV-2.

    La apariţia într-o clasă din unitatea de învăţământ, a unui caz confirmat de îmbolnăvire cu virusul SARS-COV-2, se suspendă cursurile clasei respective, pentru o perioada de 14 zile. În situaţia în care în aceeaşi sală cursurile sunt organizate în schimburi, se vor suspenda doar cursurile pentru clasa în care a fost confirmat cazul de îmbolnăvire cu virusul SARS-CoV-2, urmând ca elevii din schimbul următor să îşi desfăşoare cursurile. La apariţia a 3 cazuri confirmate de îmbolnăvire cu virusul SARS-CoV-2 în clase diferite ale aceleiaşi unităţi de învăţământ, se suspendă cursurile şcolare ale întregii unităţii de învăţământ, pe o perioada de 14 zile de la data confirmării ultimului caz. La apariţia cazurilor de îmbolnăvire cu virusul SARS-CoV-2 în rândul cadrelor didactice, aceştia au obligaţia de a anunţa conducerea unităţii de învăţământ care va informa DSP/DSPMB despre eveniment.

    În perioada de suspendare a cursurilor, conducerea unităţii/instituţiei de învăţământ va dispune realizarea următoarelor activităţi obligatorii:
    a) curăţenia şi aerisirea claselor/sălilor;
    b) dezinfecţia curentă şi terminală a spaţiilor unităţii/instituţiei de învăţământ, respectiv clase, săli, holuri, toalete, în colaborare cu DJSP/DSPMB;
    c) pe perioada celor 14 zile de suspendare toţi contacţii direcţi din cadrul unităţii/instituţiei de învăţământ ai cazurilor confirmate vor fi izolaţi la domiciliu.

  • Aşteptarea a luat sfârşit. Ghidul cu măsuri pentru începerea şcolii a fost publicat de Ministerul Sănătăţii

    Elevii vor putea intra în şcoală doar cu declaraţia pe propria răspundere completată de către părinţi. Copilul nu trebuie să fi prezentat simptome specifice COVID-19, nu a fost diagnosticat cu această boală şi nici nu a venit în contact cu o persoană testată pozitiv în cele 14 zile anterioare începerii şcolii.

    Cursurile vor începe la ore diferite, pentru a se evita aglomerările. Elevii vor fi supravegheaţi atent de către profesori şi vor fi instruiţi să interacţioneze cât mai puţin între ei. Aceştia nu vor avea voie nici să se mute din bănci sau să schimbe sălile de clasă pe parcursul zilei.

    Aici puteţi consulta ghidul pentru începerea şcolii:

     

     

  • Ministerul Finanţelor a împrumutat luni 124 mil. lei de la bănci, sub nivelul programat, printr-o licitaţie cu titluri de stat, la o dobândă de 4,19% pe an

    Ministerul Finanţelor a împrumutat luni 124 mil. lei de la bănci, sub nivelul programat, printr-o licitaţie cu titluri de stat, la o dobândă de 4,19% pe an. 

    Valoarea programată a emisiunii a fost de 200 mil. lei, dar ministerul a respins ofertele de cumpărare transmise cu un nivel al preţului mai mic de 95.1930%.

    Emisiunea de obligaţiuni este scadentă în septembrie 2031. La licitaţie au participat şase dealeri primari.

    Volumul total al cererii a fost de 173,4 mil. lei, din care băncile au oferit în nume propriu şi cont propriu 78 milioane lei şi 45,5 milioane lei în contul clienţilor. Ofertele necompetitive au totalizat 49,9 milioane lei.

    În final, suma adjudecată a fost de 124,4  mil. lei, din care băncile au acoperit în cont propriu 29 mil. lei şi 45,5 mil. lei pentru clienţi.

    Rata cuponului a fost de 3,65%, iar randamentul până la maturitate aferent preţului acceptat a fost de 4,19%.

  • Cum arată piaţa muncii spre sfârşitul lunii iunie: Numărul de contracte de muncă suspendate în continuă scădere

    Numărul contractelor de muncă suspendate este de 141.664 contracte de muncă, conform informaţiilor publicate de MMPS (Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale) în data de 26 iunie 2020.

    La ultima raportare, în data de 16 iunie, erau raportate 146.314 de contracte de muncă. Astfel, numărul de contracte de muncă raportate în data de 26 iunie este în scădere cu puţin peste 5.000.

    Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale (MMPS) prezintă datele cu privire la situaţia contractelor de muncă suspendate (şomaj tehnic), înregistrate la Inspecţia Muncii:

    Contracte individuale de muncă suspendate 141.664

    Principalele categorii

    • Hoteluri şi restaurante: 34.277

    • Industria prelucrătoare:  26.556

    • Comerţ cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor: 13.264

    Reamintim că Guvernul României a decis să sprijine salariaţii angajatorilor aflaţi în şomaj tehnic prin acoperirea integrală a fondurilor aferente.  

    Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale face acest demers pentru informarea corectă şi completă a opiniei publice.

     

     

  • MAI: Toate restricţiile legate de tranzitarea Ungariei de către cetăţenii români, eliminate

    Toate restricţiile legate de tranzitarea Ungariei de către cetăţenii români au fost eliminate începând de miercuri, anunţă Ministerul Afacerilor Interne (MAI).

    „În urma refuzului autorităţilor de la Budapesta de a permite tranzitarea Ungariei cetăţenilor români care nu au contracte de muncă în alte ţări europene, oficialii Ministerului Afacerilor Interne din România au iniţiat discuţii cu partenerul maghiar. Discuţiile demarate la începutul acestei săptămâni au avut drept scop eliminarea restricţiilor care au dus la aglomerarea punctelor de trecere a frontierei, pe sensul de ieşire din ţară, aglomerare produsă în special din cauza documentelor justificative pentru tranzitarea Ungariei solicitate unilateral cetăţenilor români”, anunţă MAI, într-un comunicat de presă transmis miercuri.

    Oficialii maghiari au transmis, drept răspuns, că din noaptea de marţi spre miercuri, începând cu ora 00.00, ora Budapestei, respectiv ora 01.00, ora României, vor fi eliminate restricţiile de tranzitare a teritoriului naţional al Ungariei pentru toţi cetăţenii români.

    „Discuţiile purtate de reprezentanţii MAI cu partea maghiară se înscriu în acţiunile Ministerului Afacerilor Interne din toată această perioadă pentru a asigura cetăţenilor români posibilitatea de a ieşi şi de a reveni în ţară în condiţii cât mai bune. Ministerul Afacerilor Interne îşi exprimă, în continuare, hotărârea de a depune toate eforturile necesare pentru a asigura respectarea dreptului cetăţenilor români la liberă circulaţie, asa cum şi noi respectăm acest drept cetăţenilor unguri”, conchide MAI.

    Premierul Ludovic Orban a spus marţi că autorităţile ungare îngrădesc din nou libertatea de circulaţie a românilor şi i-a cerut ministrului Vela să ia legătura cu omologii săi ungari şi apoi să sesizeze Comisia Europeană. Premierul afirma că a primit „relatări persoanale” potrivit cărora românilor nu li se permite tranzitul prin Ungaria, deoarece autorităţile au instituit „iar reguli de tranzitare de către persoanele fizice care călătoresc nu în Ungaria”.

    „E a nu ştiu câta oară când românilor li se pun piedici izvorâte din acte administrative care parcă sunt cu dedicaţie”, susţinea Orban.

  • Ministerul Finanţelor scuteşte de la plata impozitelor specifice, pentru trei luni, hotelurile şi restaurantele. Se extinde perioade bonificării pentru cei care-şi plătesc taxele la timp

    Ministerul Finanţelor Publice a publicat pe site-ul propriu un proiect de ordonanţă de urgenţă prin care ar urma să fie scutite de la plata impozitelor companiile din domeniul HoReCa pentru o perioada de 90 de zile. Ordonanţa extinde sistemul bonificării cu 10% a persoanelor/companiilor care-şi plătesc datoriile fiscale la termenele legale.

    “Contribuabilii obligaţi la plata impozitului specific unor activităţi, potrivit legii nr. 170/2016 privind impozitul specific unor activităţi, pentru anul 2020, nu datorează impozit specific pentru o perioadă de 90 zile. Pentru aplicarea alin. (1), contribuabilii recalculează, în mod corespunzător, impozitul specific stabilit potrivit Legii nr.170/2016, aferent anului 2020, prin împărţirea impozitului specific anual la 365 de zile calendaristice şi înmulţirea valorii rezultate cu diferenţa dintre numărul de 365 de zile calendaristice şi numărul de 90 zile”, arată ordonanţa.

    Aceasta prevede că sunt scutite de taxa pe valoarea adăugată cu drept de deducere livrările de măşti de protecţie individuale şi ventilatoare medicale pentru terapie intensivă, necesare pentru constituirea rescEU – rezerva de capacităţi a Uniunii Europene, efectuate către instituţiile publice responsabile cu constituirea acestei rezerve, până la data de 1 octombrie 2020.

    “Furnizorul justifică scutirea de TVA cu declaraţia pe propria răspundere cu privire la destinaţia bunurilor, pusă la dispoziţia sa de instituţia beneficiară, cel târziu la momentul livrării.”

    Potrivit sursei citate, taxele aferente autorizaţiilor de exploatare a jocurilor de noroc prevăzute în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc nu sunt datorate de către operatorii care exploatează jocuri de noroc tradiţionale pe perioada stării de alertă în care activitatea desfăşurată de aceştia este suspendată.

    Noua ordonanţă modifică OUG 33/2020 privind unele măsuri fiscale şi prevede că contribuabilii plătitori de impozit pe profit, indiferent de sistemul de declarare şi plată, precum şi contribuabilii plătitori de impozit pe venitul microîntreprinderilor, care achită impozitul datorat trimestrial/plata anticipată trimestrială până la termenele scadente, 25 iulie 2020 inclusiv, pentru trimestrul II, respectiv 25 octombrie 2020 inclusiv, pentru trimestrul III, beneficiază de o bonificaţie de 10% calculată asupra impozitului datorat trimestrial/plăţii anticipate trimestriale.

     

     

  • Cum arată piaţa muncii la jumătatea lunii iunie: Numărul de contracte de muncă suspendate în continuă scădere

    Numărul contractelor de muncă suspendate este de 142.482 contracte de muncă, conform informaţiilor publicate de MMPS (Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale) în data de 15 iunie 2020.

    Aceasta este a doua raportare a Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale (MMPS) din această lună, după cea din data de 11 iunie când au fost pentru prima dată raportate contractele de muncă suspendate în această lună. 

    În data de 11 iunie erau raportate 237.760 de contracte de muncă. Astfel, numărul de contracte de muncă raportate în data de 15 iunie este în scădere cu peste 95.000. 

    Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale (MMPS) prezintă datele cu privire la situaţia contractelor de muncă suspendate (şomaj tehnic), înregistrate la Inspecţia Muncii:

    Contracte individuale de muncă suspendate 142.482

    Principalele categorii

    • Industria prelucrătoare:  25.783

    • Hoteluri şi restaurante: 30.717

    • Comerţ cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor: 14.899

    Reamintim că Guvernul României a decis să sprijine salariaţii angajatorilor aflaţi în şomaj tehnic prin acoperirea integrală a fondurilor aferente.  

    Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale face acest demers pentru informarea corectă şi completă a opiniei publice.

     

     

  • România nimănui: Ministerul român al Muncii spune că doar 300 de români lucrează în industria alimentară în Europa, pe când Ministerul român de Externe anunţă că 300 de români dintr-un singur abator din Germania au fost infectaţi cu COVID-19

    Ministerul român al Muncii spune – sau atât ştie – că doar 284 de oameni lucrează în industria alimentară în străinătate. Publicaţia germană Deutsche Welle a scris recent că mii de români lucrează în industria prelucrătoare a cărnii din Germania. Iar Ministerul de Externe de la Bucureşti a anunţat că 300 de români dintr-un abator din Germania au fost infectaţi cu COVID-19. Administraţia din România a uitat că a avea date exacte nu înseamnă nici control, nici supraveghere a populaţiei, cu „profilaxie socială“.

    În ultimii 20 de ani din România au plecat la lucru în Europa între 3 şi 4 milioane de români, o cincime din populaţie. Sunt, pe de o parte, „creierele“ („brain drain“), dar mulţi merg pentru joburile pe care cetăţenii ţărilor din Vest nu le mai vor: sunt prost plătite, sunt chinuitoare. Pentru românii plecaţi ele sunt însă bune, pentru că primesc de câteva ori mai mulţi bani decât pentru un job similar în România.

    În urmă cu 20 de ani sindicatele din Germania s-au opus cu furie aderării României la UE, tocmai pentru că se temeau că banii puţini acceptaţi de cei din Est le pun în pericol locurile de muncă. Dar Germania a crescut puternic în ultimele două decenii, aşa că munca prost plătită este pasată altora – de bine, de rău, este un aranjament de tip „win-win“. Aşa că în Germania sunt astăzi 700.000 de români la muncă, majoritatea lucrând pentru salariile pe care germanii le refuză. În industria alimentară, prost plătită peste tot, este aceeaşi poveste. Doar că România nu are niciun fel de date la zi despre românii care muncesc în alţe ţări, deşi aceste date ar trebui să facă obiectul unor studii atente.

    „În industria alimentară, numărul persoanelor angajate în străinătate în urma medierii prin agenţii de muncă temporară, conform datelor transmise către inspectoratele teritoriale de muncă pentru primul trimestru al anului 2020, este de 284, din care 87 sunt femei şi 197 bărbaţi, iar ţările în care aceştia lucrează sunt: Franţa, Germania, Olanda şi Marea Britanie“, au răspuns oficialii de la Ministerul Muncii la solicitarea ZF.

    Pandemia de COVID-19 a arătat însă că sunt zeci de mii de români care lucrează în abatoarele din Germania. Potrivit Deutsche Welle, 129 de români au fost infectaţi cu COVID 19 într-un singur abator – Westfleisch din Coesfeld.

    „Cei mai mulţi români care lucrează la abatoare nu au contracte directe cu firmele germane, ci sunt aduşi de intermediari sau au statut de subcontractori“, conform sursei citate anterior.

    Maria M., o româncă de 55 de ani, care a lucrat 30 de ani într-o fabrică de conserve de carne din România, a plecat în urmă cu şase ani din ţară să lucreze într-un abator din Marea Britanie, unde spune că în prezent acolo îşi desfăşoară activitatea cel puţin 280 de români şi câştigă 1.800-2.000 de lire lunar.

    „Ştiu care este realitatea, dar 284 de români care lucrează în străinătate (în industria alimentară – n.red.) sunt datele oficiale pe care le avem. Asta avem de la agenţiile de muncă temporară, dar ştim că sunt români care au plecat şi prin agenţi de plasare de forţă de muncă sau singuri. Nu avem alte date, ne zbatem să le obţinem, însă acum nu sunt centralizate“, spune Tudor Polak, secretar de stat în cadrul Ministerului Muncii.

    Niciodată nu pot fi ştiute datele exacte, dar a avea o estimare cât mai apropiată de realitate nu înseamnă altceva decât o profilaxie socială. Nu înseamnă să controlezi viaţa cuiva, destinul sau alegerea lui, ci înseamnă să ştii pe ce te bazezi, la nevoie. Câţi bărbaţi din România pot fi mobilizaţi, de pildă, în caz de război? Ştie cineva?

    Deşi nu ştie numărul real de români care lucrează în industria alimentară în străinătate, Ministerul Muncii ştie că un român câştigă de două sau trei ori mai mult în altă ţară. În Marea Britanie, spre exemplu, un post de măcelar are un salariu de 7,5-15 lire brut/oră, iar în Olanda un muncitor care procesează carne de pui câştigă 9,5 euro brut/ oră, potrivit informaţiilor transmise de Ministerul Muncii, pe baza datelor Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM).

    În Germania, un măcelar are salariu 9,9 euro brut/oră, iar un şef de echipă pentru ambalarea produselor  alimentare are de asemenea un salariu de 9,9 euro brut/ oră, conform aceleiaşi surse. În România, un muncitor care lucrează într-un abator câştigă, în medie, 700 de euro, iar în alte ţări din Uniunea Europeană salariile sunt de două sau trei ori mai mari, spun persoane care lucrează acolo.

  • Ministerul german al economiei: sistem de sprijin pentru cumpărarea de maşini de 5 mld. euro

    Ministerul Economiei din Germania a propus o schemă pentru stimularea vânzărilor de automobile, în valoare de 5 miliarde de euro, anunţă Reuters.

    Vânzările de autoturisme au scăzut pe măsură ce liniile de producţie şi showroom-urile s-au închis, ca răspuns la pandemie. Un sondaj al institutului Ifo din această lună a arătat sectorul auto german este la cel mai scăzut nivel din 1991.

    Şefii social-democraţilor (SPD) şi creştin-democraţii (CDU) sunt aşteptaţi să prezinte marţi pachetul general de stimulare, care ar putea însuma până la 80 de miliarde de euro, potrivit unui raport al mass-media.

    Propunerea ministerului economiei este ca primele de cumpărare să fie plătite cumpărătorilor de vehicule electrice şi de autovehicule convenţionale cu valoare mai mică de 77.350 de euro, schema expirând la sfârşitul anului.

    Propunerea are încă obstacole semnificative de şters.

    Şeful SPD, Norbert Walter-Borjans, a declarat pentru Reuters că este în favoarea susţinerii industriei auto, dar că stimularea achiziţiilor de motoare convenţionale a fost o cale greşită.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Piaţa muncii continuă declinul: Numărul contractelor de muncă încetate continuă să crească, în timp ce numărul de contracte de muncă suspendate scade uşor

    Până la data de 27 mai, peste 590.000 de contracte de muncă au fost suspendate, în timp ce peste 400.000 de contracte de muncă au fost încetate, conform celui mai recent comunicat de la Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale (MMPS).

    În data de 26 mai, Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale (MMPS)  nu a publicat informaţii privind situaţia contractelor de muncă încetate şi suspendate.

    Număul de contracte de muncă suspendate a înregistrat o scădere uşoară de puţin peste 2.000 de contracte de la 600.352, câte erau raportate în data de 25 mai, la 598.264, câte erau raportate în data de 27 mai.

    În acelaşi timp, numărul de conctracte de muncă încetate a crescut cu peste 4.000 de contracte de la 410.649,câte erau raportate în data de 25 mai, la 424.389 în data de 27 mai.

    Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale (MMPS) a prezentat datele cu privire la situaţia contractelor de muncă suspendate (şomaj tehnic)/încetate, înregistrate la Inspecţia Muncii pentru data de 27 mai.

    Contracte individuale de muncă suspendate 598.264

    Principalele categorii

    ·         Industria prelucrătoare: 164.608

    ·         Comerţ cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor: 94.793

    ·         Hoteluri şi restaurante: 100.026

    Contracte individuale de muncă încetate 424.389

    Principalele categorii:

    ·         Comerţ cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor: 75.025

    ·         Industria prelucrătoare: 75.424

    ·         Construcţii: 63.553

    Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale (MMPS) face acest demers pentru informarea corectă şi completă a opiniei publice, scrie în comuicatul de presă de pe site-ul insituţiei.

    Reamintim că Guvernul României a decis să sprijine salariaţii angajatorilor aflaţi în şomaj tehnic prin acoperirea integrală a fondurilor aferente.  Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale face acest demers pentru informarea corectă şi completă a opiniei publice.

    Astfel, angajatorii care au salariaţi prin Contracte Individuale de Muncă (CIM) şi pe care i-au înregistrat în REVISAL ca intrând în şomaj tehnic se vor adresa agenţiilor judeţene pentru ocuparea forţei de muncă din judeţul în care angajatorul are sediul social.

    Celelalte persoane, care au alte forme de angajare (PFA, drepturi de autor etc.), se vor adresa agenţiilor judeţene pentru plăţi şi inspecţie socială din judeţul în care au înregistrat activitatea.

    Întreaga comunicare între solicitanţi şi instituţiile vizate, respectiv solicitările şi depunerea documentelor, se face prin poşta electronică.

    Mai multe informaţii sunt disponibile în paginile de internet ale Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă, respectiv Agenţiei Naţionale pentru Plăţi şi Inspecţie Socială.