BusinessMagazin

Tag: miliardar

  • Un miliardar investeşte în presă în mijlocul crizei: Moştenitorul imperiului Fiat Chyrsler pune pe masă 100 de milioane de euro pentru o participaţie în cel mai mare grup editorial din Italia, care cuprinde La Repubblica şi La Stampa

    John Elkann, preşedintele Fiat Chrysler şi moştenitorul familiei de industriaşi miliardari Agnelli, a decis să îşi menţină pariul pe presa scrisă din Italia, în ciuda crizei economice, potrivit FT.

    Exor, un vehicul controlat de familia Agnelli, a încheiat joi tranzacţia de 102,4 milioane euro prin care preia o participaţie majoritară în GEDI, cel mai mare grup editorial din Italia – o tranzacţie care a fost anunţată iniţial în luna decembrie.

    Vehiculul de investiţii deţine acum aproape 49% din grupul GEDI, faţă de o participaţie de 6% deţinută anterior.

    Tranzacţia marchează sfârşitul unei perioade de 30 de ani în care familia De Bendetti s-a aflat la conducerea gurpului cu peste 1.000 de jurnalişti şi mai multe publicaţii printre care cotidianul de stânga La Repubblica, ziarul centrist La Stampa, revista de investigaţii LăExpresso şi trei posturi naţionale de radio.

    În piaţa media preluarea a fost percepută ca o dorinţă a lui John Elkann, 44 ani, de a se întoarce la un business cu care familia sa a fost asociată pentru mult timp.

    Deşi Exor a vândut La Stampa familiei De Benedetti în anul 2016, vehiculul controlat de familia Agnelli a devenit cel mai mare acţionar al The Economist în 2015 – iar businessul de presă a fost o pasiunea a bunicului său, Gianni Agnelli.

    Însă cei care îl cunosc pe Elkann spun că el a urmărit investiţia strict din motive de business.

    „Nu este un trofeu şi nici o manifestare a nostalgiei, ci o investiţie. Lui John îi place presa, dar nu ar fi investit dacă nu ar fi crezut că poate transforma compania într-un succes comercial”, a spus o persoană apropiată moştenitorul averii acumulate de dinastia Agnelli, citată de Financial Times.

    Însă Elkann este optimist referitor la capacitatea businessului de a redeveni profitabil.

    „Suntem conştienţi că este o achiziţie care vine în contrast cu situaţia cu care se confruntă industria presei. Cu toate acestea, noi credem că organizaţiile de presă care oferă jurnalism de calitate vor continua să atragă cititori care plătesc pentru conţinut, în ciuda provocărilor”, a scris Elkann într-o notă către acţionari în luna martie

    Cea mai mare publicaţie a grupului este ziarul La Repubblica, care are un tiraj de 200.000 şi operează cu 360 de jurnalişti din nouă birouri locale. Luna trecută, website-ul publicaţiei a înregistrat o medie de 26 milioane vizualizări pe zi şi înregistra 160.000 de subscripţii.

  • Cine este omul care a donat 1 miliard de dolari în lupta împotriva coronavirusului, 28% din averea totală a miliardarului

    Jack Dorsey, fondatorul reţelei sociale Twitter şi aplicaţiei Square, a declarat că va dona 1 miliard de dolari în lupta împotriva pandemiei de coronavirus, scrie BBC.

    După spusele miliardarului, donaţia reprezintă aproximativ 28% din averea totală a acestuia. El a făcut anunţul pe Twitter, scriind că „nevoile sunt din ce in ce mai urgente”.

    Dorsey nu a specificat unde anume vor merge fondurile trimise pentru a combate COVID-19.

    Statele Unite se confruntă cu un deficit de ventilatoare şi echipament de protecţie pentru cadrele medicale, iar mediul de afaceri este într-o formă tot mai proastă în ultimele săptămâni.

    Dorsey va folosi acţiunile pe care le deţine în cadrul Square pentru a putea efectua donaţia, care fi distribuită prin intermediul Start Small Foundation, un fond de donaţii creat tot de Dorsey.

    Directorul executiv al Twitter nu este singurul miliardar din industria tech care a făcut donaţii pentru a combate coronavirusului.

    Fondatorul Facebook Mark Zuckerberg a donat 30 de milioane de dolari, o mare parte din sumă fiind concentrată asupra găsirii unui tratament.

    Jeff Bezos, şeful Amazon şi cel mai bogat om din lume, a donat 100 de milioane de dolari către cantinele sociale din Statele Unite, într-un efort de ajutorare a persoanelor care nu bani de mâncare în timpul perioadei actuale.

    Luni, Tim Cook – directorul executiv al Apple – a anunţat că firma va dona provizii medicale în Italia, una dintre ţările cele mai afectate de virus.

     

  • Miliardarul rus Dimitri Pumpianski tot mai aproape de delistarea TMK Artrom de la BVB: ASF şi-a dat acordul pentru retragerea acţionarilor din companie

    Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) a anunţat luni pe Bursă că aprobă anunţul prin care TMK Europe, acţionarul majoritar al producătorului de ţevi industriale TMK Artrom (ART), îşi exprimă intenţia privind iniţierea procedurii retragerii acţionarilor societăţii, la preţul de 6,0398 lei pe acţiune.

    “În termen de cel mult trei zile lucrătoare de la data aprobării, anunţul este adus la cunoştinţa publicului prin intermediul pieţei pe care se tranzacţionează acţiunile emitentului. Acţiunile industriale TMK Artrom vor fi suspendate de la tranzacţionare începând cu a treia zi lucrătoare de la data publicării anunţului”, transmit reprezentenaţii ASF.

    În luna februarie, TMK Artrom (ART), companie cu 662 mil. lei capitalizare, a publicat la Bursa de la Bucureşti un raport în care arată că acţionarul majoritar, respectiv TMK Europe, cu o participaţie de 98,8%, companie controlată la rândul său de miliardarul rus Dimitri Pumpianski, vrea să iniţieze procedura de retragere a acţionarilor.

    În toamna anului trecut SIF Oltenia şi-a vândut deţinerea la TMK Artrom, iar ulterior producătorul de ţevi industriale a desfăşurat o ofertă de preluare a restului acţiunilor, încheiată la finele lunii ianuarie din 2020. Oferta a fost intermediată de IFB Finwest. Astfel Dimitri Pumpianski a plătit 43 mil. lei pentru 7,1 mil. acţiuni, adică 84% din numărul de acţiuni care au făcut obiectul ofertei, respectiv 6,1% din capitalul social.

    Miliardarul rus a ajuns la o deţinere de 98,8% din companie, adică peste pragul de 95% pe care legislaţia îl permite pentru iniţierea procedurilor de delistare.

     

  • Cine este Eric Yuan, miliardarul care a inventat platforma de comunicare video Zoom, pe care o foloseşte toată lumea în acest moment

    În timp ce blocajul economic generat la nivel global de pandemia de COVID-19 a afectat mii de companii, care au pierdut sute de miliarde de dolari, modul în care se rearanjează activitatea din firme aduce profituri semnificative pentru unii jucători – cum ar fi compania Zoom Video Communication.

    Listată pe bursa americană, compania care operează platforma de comunicare video Zoom, a înregistrat o creştre de 122% de la începutul anului, ajungând la o valoare bursieră de peste 42 miliarde dolari.

    Platforma este fondată de Eric Yuan, 50 ani, care a emigrat din China în Silicon Valley în 1997, când avea doar 27 de ani. Pariul pe care şi l-a asumat mai târziu cu platforma Zoom a fost unul în care nici cel mai bun prieten al lui nu credea în acel moment, potrivit CNBC.

    În 2011, când a fost fondată platforma, piaţa videoconferinţelor era deja acaparată de jucători precum Google, Skype, Cisco şi GoToMeeting. La acel moment, Yuan era încă unul dintre inginerii-şefi ai gigantului Cisco.

    „A intrat într-o piaţă despre care toată lumea credea că este saturată. Competiţia lui era formată din jucători mari care operau deja platforme oferite gratuit”, îşi aminteşte Dan Scheinman, fostul şef pe corporate development al Cisco, care acum este angel investor şi membru în board-ul Zoom.

    Bazându-se pe ideea că platformele existente erau atunci învechite şi plictisitoare, Yuan şi-a asumat pariul care îl transformă astăzi într-unul dintre cei care se îmbogăţesc în criză.

    Averea lui Eric Yuan se ridică astăzi la 7,8 miliarde dolari, conform Bloomberg Billionaires, după ce a înregistrat o creştere de circa 120% de la începutul anului, întrucât acesta deţine o participaţie de aproximativ 20% în Zoom.

    Pentru anul fiscal 2019-2020, rapoartele Zoom arată o creştere de 88% a veniturilor, până la 622 milioane doalri, la care compania a obţinut un profit net atribuibil acţionarilor de circa 22 milioane dolari.

    Videoconferinţele au devenit mediul obişnuit de lucru pentru zeci de mii de companii în contextul carantinei, întrucât majoritatea şedinţelor, cursurilor online şi chair multe activităţi operaţionale se desfăşoară prin intermediul acestora.

    Potrivit Forbes, doar în data de 11 matie, Zoom a înregistrat 343.000 de descărcări la nivel global.

    Platforma poate fi utilizată în mod gratuit doar pentru un anumit număr de minute, însă Zoom a eliminat acest prag pentru mai multe regiuni afectate din lume, cuprinzând China, Italia sau Statele Unite. Mai mult, Zoom a oferit platforma gratuit pentru studenţi şi profesori, cât şi o variantă basic valabilă la cerere în ţări precum România, Polonia, Austria, Danemarca, Franţa, Irlanda sau Coreea de Sud.

    Respins de 8 ori

    Născut în China, miliardarului Eric Yuan i-a fost respinsă aplicaţia pentru viză de opt ori înainte de a ajunge în Silicon Valley, conform Fortune.

    În 1997 el a intrat în noua echipă care construia sistemul de conferinţe online WebEx, când nici măcar nu vorbea prea bine limba engleză.

    „Pentru primii câţiva ani tot ce făceam era să scriu cod, iar asta mă ţinea ocupat”, a spus Eric Yuan într-un interviu acordat CNBC.

    El spune că a optat să nu îşi piardă timpul urmând cursuri standard de limba engleză. În schimb, a reuşit să înveţe de la colegii lui.

    În 2007, când Cisco a cumpărat WebEx pentru 3,2 miliarde dolari, Eric Yuan era deja inginerul-şef al companiei de conferinţe online. Patru ani mai târziu el a părăsit compania.

    În aprilie 2011, Yuan l-a sunat pe Scheinman şi l-a invitat la un ceai pentru a-i prezenta noua sa ideea. Scheinman părăsise Cisco în acea lună, iar el şi cu Yuan erau deja amici.

    Pentru că îi cunoştea deja abilităţile lui Eric Yuan, Dan Scheinman a simţit nevoia doar să-şi mai sune două surse pentru a le cere părerea profesională despre acesta, iar până când a ajuns la acel ceai din 2011 deja semnase un cec de 250.000 de dolari, pe care Yuan trebuia doar să mai treacă numele firmei – întrucât ea nici măcar nu exista încă.

    La începutul lunii martie 2020, investiţia lui Dan Scheinman s-a multiplicat deja de 700 de ori până la circa 180 milioane dolari.

    „I-am spus că eu cred în el şi că nu îmi pasă ce scrie în prezentare, pentru că eu pariez pe el”, a povestit Scheinman într-un interviu.

    Răspunsul lui Yuan a fost: „pentru binele amândurora, pot totuşi să îţi arăt prezentarea?”.

  • Propunerea unui miliardar: Companiile salvate de guverne nu ar trebui să aibă voie să-şi mai răscumpere acţiunile niciodată

    Antreprenorul miliardar Mark Cuban, proprietarul echipei americane de baschet Dallas Mavericks, a explicat miercuri că acele companii care primesc ajutor guvernamental pentru a face faţă crizei coronavirus nu ar trebui să mai fie lăsate să-şi răscumpere acţiunile niciodată, potrivit CNBC.

    „Fără răscumpărări. Nu acum, nu peste un an, nu peste 20 de ani. Niciodată. Pentru că tu cheltui acum banii plătitorilor de taxe pe răscumpărări de acţiuni, iar pentru mine asta este din start o idee greşită”, a spus Mark Cuban.

    El a mai spus că executivii nu ar trebui să primească bonusuri ca să rămână angajaţi în cazul unui bailout guvernamental.

    „Orice facem în caz de bailout, trebuie să ne asigurăm că fiecare muncitor este compensat şi tratat corect – iar aici executivii nu ar trebui să primească bonusuri suplimentare doar pentru a rămâne în companie, pentru că oricum nu au unde să se ducă”, a spus Cuban.

    Marţi, Cuban a spus iniţial că orice ajutor trebuie proiectat în aşa fel încât să reducă inegalitatea dintre executivi şi angajaţi.

    „Dacă vom începe să salvăm companii, ar trebui să ne asigurăm că toţi angajaţii beneficiază în mod egal de reorganizare, nu doar executivii”, a scris Cuban pe Twitter.

     

  • Jucăriile Lego revin în mâna fondatorilor

    Kristiansen îl înlocuieşte astfel pe Jorgen Vig Knudstorp, fostul CEO al companiei, care va fi în continuare membru al boardului.
    Schimbarea a venit pe fondul unei creşteri a profitului Lego de 3% anul trecut, cu o valoare netă care s-a plasat la 1,24 miliarde de dolari (8,31 miliarde de coroane daneze). Veniturile au crescut cu 6%, până la 38,5 miliarde de coroane daneze.
    Thomas Kirk Kristiansen are 41 de ani şi este unul dintre cei trei copii ai lui Kjeld Kirk Kristiansen, nepotul în vârstă de 72 de ani al fondatorului Lego.
    Compania ţinteşte China ca piaţă strategică şi are deja acolo 140 de magazine deschise. În 2020, Lego plănuieşte să deschidă încă 80 de magazine în 20 de oraşe din China. 

  • Cum a reuşit un şomer de 39 de ani să devină miliardar, de trei ori primar al New York-ului şi candidat la preşedinţia Statelor Unite

    Michael Bloomberg a apărut la prima dezbatere a Partidului Democrat după luni întregi de campanie intensă, în care a cheltuit 339 de milioane de dolari pe publicitate, doar o fracţiune din averea de 64 miliarde de dolari pe care o deţine, potrivit Business Insider.

    Bloomberg nu s-a născut bogat. A fost crescut într-un trai modest din suburbiile Bostonului, înainte să îşi găsească un loc în peisajul financiar din New York, doar pentru a fi concediat la vârsta de 39 de ani.

    Folosindu-şi cunoştinţele în IT şi o sumă impresionantă de cash, a lansat în acelaşi an Bloomberg LP, companie ce oferă date jucătorilor financiari. Serviciul a fost un succes imediat, iar 15 mai târziu, după ce îşi lansase propria companie media, a devenit miliardar.

    Actualul candidat la preşedinţia SUA s-a născut pe 14 februarie 1942 într-o familie din Medford, Massachusetts, o suburbie pentru gulerele albastre din Boston. Tatăl său, contabil, venise din Polonia şi lucra de luni până duminică, iar mama sa era contabilă.

    În 1964, a absolvit cursurile Universităţii John Hopkins cu o diplomă în inginerie mecanică. În timpul studiilor, a lucrat part-time într-o parcare şi a fost preşedintele fraternităţii din facultate. În 1966, a fost abordat de Universitatea Harvard cu un MBA (Master în Administrarea Afacerilor). În acelaşi an, s-a mutat în New York şi a început să lucreze la Salomon Brothers, o bancă de investiţii.

    În 1976, Bloomberg s-a căsătorit cu Susan Brown, cu care are două fiice: Georgina, călăreţ profesionist de echitaţie, şi Emma, care lucrează în organizaţii non-profit. Cuplul a divorţat în 1993, însă au rămas prieteni.

    În 1979, a fost transferat în departamentul de IT. La acea vreme, IT-ul nu era un sector prea atrăgător, însă schimbarea de peisaj i-a oferit şansa de a învăţa cum funcţionează computerele, oportunitate din care a profitat din plin.

    Doi ani mai târziu, când Salomon Brothers a fuzionat cu altă companie numită Phibro, Bloomberg a fost concediat. Avea 39 de ani. Deşi îşi petrecuse 15 ani lucrând 12 ore pe zi, şase zile pe săptămână, trebuia să meargă mai departe, iar cei 10 milioane de dolari pe care îi primise din partea companiei aveau să îi fie de mare ajutor.

    Bloomberg nu s-a simţit ruşinat faţă de concediere, însă îl îngrijora faptul că soţia sa ar putea fi deranjată de pierderea statutului pe care îl avea şi de posibilitatea de a nu fi în stare să îşi ajute familia.

    În acelaşi an, a folosit 4 milioane de dolari pentru a crea Bloomberg LP, o companie de servicii financiare. Comercianţii aveau nevoie de informaţii de încredere, iar compania sa avea să fie cea care le furnizează.

    Computerele urmau să revoluţioneze Wall Street, iar Bloomberg avea să fie printre primii care profită de pe urma acestui fapt.

    Potrivit site-ului său, informaţii furnizate au fost un mod de „a democratiza informaţiile financiare, de a ajuta investitorii şi firmele mici, rezultând în venituri mai bune pentru pensionari”. Bloomberg încă deţine 88% din companie.

    În 1986, a cumpărat o casă de cinci etaje în Manhattan pentru 3,5 milioane de dolari. La un moment dat în 2013, Bloomberg deţinea 14 proprietăţi, din New York în Londra şi Bermuda.

    Dat fiind succesul companiei, miliardarul a lansat în 1990 Bloomberg News, propria companie media, cu 50 de reporteri în oraşe precum Tokyo, Londra şi Toronto. În 1994, a lansat Bloomberg TV.

    Un an mai târziu, a donat 55 de milioane de dolari către Universitatea John Hopkins, o sumă extrem de mare din averea de un miliard de dolari pe care o avea la acea vreme.

    În 2000, a devenit membru al Partidului Republican, deşi anterior se considerase democrat. Doi ani mai târziu, devenea primar al New York-ului, funcţie pe care avea o să o deţină până la sfârşitul lui 2013. În această perioadă, a avut un salariu de un dolar pe an.

    Mandatele sale au avut câteva aspecte pozitive, în condiţiile în care a condus oraşul după atacurile din 11 septembrie. În plus, a dezvoltat sistemul financiar al oraşului şi a interzis fumatul în restaurante. În 2002, a lansat un program de combatere a armelor: persoanele care ofereau informaţii despre vreo achiziţie ilegală de arme aveau să primească 1.000 de dolari.

    Bloomberg a părăsit Partidul Republican în 2007, devenind independent. A redevenit democrat în 2018.

    Se presupune că suma totală a donaţiilor pe care le-a făcut atinge 6 miliarde de dolari.

    La sfârşitul lunii noiembrie a anului trecut, Bloomberg îşi anunţa oficial candidatura la preşedinţia Statelor Unite, pentru care a cheltuit 339 de milioane de dolari până pe 18 februarie, mai mult decât a cheltuit Barrack Obama în timpul campaniei din 2012.

    În prezent, are a treia şansă de câştig după preşedintele în exerciţiu Donald Trump şi democratul Bernie Sanders.

  • Povestea grecului care a venit în România acum 20 de ani şi cum a ajuns el cel mai mare proprietar de clădiri de birouri. Care sunt motivele pentru care a vândut tot

    Ioannis Papalekas a pus umărul la creşterea şi modernizarea pieţei imobiliare româneşti. A pornit în urmă cu 20 de ani de la apartamente pe bulevardul Unirii şi a ajuns cel mai mare proprietar de birouri din România şi Polonia. Acum, şi-a vândut acţiunile către Radovan Vitek, un miliardar ceh cu investiţii în piaţa imobiliară. 

    Probabil dacă nu ar fi fost chemat la DIICOT în decembrie 2014, nicio poză nu ar fi apărut vreodată în presă cu Ioannis Papalekas, grecul care a venit în România la începutul anilor 2000 şi care după criza din 2009 a devenit cel mai mare proprietar de birouri din România şi Polonia

    Ioannis Papalekas a ajuns în 20 ani unul dintre cei mai importanţi jucători de pe piaţa imobiliară românească. El şi-a început activitatea pe piaţa locală prin închirierea unor apartamente din zona Bulevardului Unirii. Apoi a dat lovitura cu construcţia şi vânzarea unui sediu de birouri pentru Bancpost, parte a grupului EFG.

    Ulterior Ioannis Papalekas a început expansiunea şi a achiziţionat tot mai multe clădiri de birouri pe măsură ce reuşea să strângă bani la bursă. A început apoi achiziţiile de terenuri şi dezvoltarea proprie de proiecte în România, iar în 2017 a început expansiunea în Polonia. De ce? Pentru că Polonia are o piaţă de birouri mult mai mare, mai multe oraşe cu cel puţin un milion de locuitori, iar datorită diversităţii există mai multe clădiri în zone bune, care pot permite obţinerea unor randamente investiţionale de peste 10 – 12%, în timp ce în România cele mai mari tranzacţii s-au realizat în jurul valorii de 7 – 7,5%.

    În ceea ce priveşte volumul tranzacţiilor, Ioannis Papalekas l-a avut alături pe Ion Nestor, cel care conduce casa de avocatură NNDKP.
    De partea cealaltă, un pariu pierdut de Ioannis Papalekas este cel cu Cathedral Plaza. El a cumpărat clădirea în 2012 în urma unei înţelegeri cu miliardarul israelian Eyal Ofer pentru preluarea turnului Cathedral Plaza, un proiect cu o istorie zdruncinată. Proiect demarat de Eyal Ofer în 2003 în urma unei investiţii de 40 de milioane de euro, turnul de 18 etaje este situat în imediata apropiere a catedralei Sf. Iosif din Capitală, iar finalizarea a avut loc în 2009. De atunci însă, imobilul nu a fost utilizat şi stă închis, iar în prezent există o decizie finală cu privire la demolarea clădirii, încă din 2017, însă procedura efectivă de demolare nu a început.

    Citiţi continuarea pe www.businessmagazin.ro

  • Poveste grecului care a venit în România acum 20 de ani şi cum a ajuns el cel mai mare proprietar de clădiri de birouri. Care sunt motivele pentru care a vândut tot

    Ioannis Papalekas a pus umărul la creşterea şi modernizarea pieţei imobiliare româneşti. A pornit în urmă cu 20 de ani de la apartamente pe bulevardul Unirii şi a ajuns cel mai mare proprietar de birouri din România şi Polonia. Acum, şi-a vândut acţiunile către Radovan Vitek, un miliardar ceh cu investiţii în piaţa imobiliară. 

    Probabil dacă nu ar fi fost chemat la DIICOT în decembrie 2014, nicio poză nu ar fi apărut vreodată în presă cu Ioannis Papalekas, grecul care a venit în România la începutul anilor 2000 şi care după criza din 2009 a devenit cel mai mare proprietar de birouri din România şi Polonia.
    Ioannis Papalekas a ajuns în 20 ani unul dintre cei mai importanţi jucători de pe piaţa imobiliară românească. El şi-a început activitatea pe piaţa locală prin închirierea unor apartamente din zona Bulevardului Unirii. Apoi a dat lovitura cu construcţia şi vânzarea unui sediu de birouri pentru Bancpost, parte a grupului EFG.
    Ulterior Ioannis Papalekas a început expansiunea şi a achiziţionat tot mai multe clădiri de birouri pe măsură ce reuşea să strângă bani la bursă. A început apoi achiziţiile de terenuri şi dezvoltarea proprie de proiecte în România, iar în 2017 a început expansiunea în Polonia. De ce? Pentru că Polonia are o piaţă de birouri mult mai mare, mai multe oraşe cu cel puţin un milion de locuitori, iar datorită diversităţii există mai multe clădiri în zone bune, care pot permite obţinerea unor randamente investiţionale de peste 10 – 12%, în timp ce în România cele mai mari tranzacţii s-au realizat în jurul valorii de 7 – 7,5%.
    În ceea ce priveşte volumul tranzacţiilor, Ioannis Papalekas l-a avut alături pe Ion Nestor, cel care conduce casa de avocatură NNDKP.
    De partea cealaltă, un pariu pierdut de Ioannis Papalekas este cel cu Cathedral Plaza. El a cumpărat clădirea în 2012 în urma unei înţelegeri cu miliardarul israelian Eyal Ofer pentru preluarea turnului Cathedral Plaza, un proiect cu o istorie zdruncinată. Proiect demarat de Eyal Ofer în 2003 în urma unei investiţii de 40 de milioane de euro, turnul de 18 etaje este situat în imediata apropiere a catedralei Sf. Iosif din Capitală, iar finalizarea a avut loc în 2009. De atunci însă, imobilul nu a fost utilizat şi stă închis, iar în prezent există o decizie finală cu privire la demolarea clădirii, încă din 2017, însă procedura efectivă de demolare nu a început.
    De partea cealaltă, un pariu câştigător tot cu un „turn fantomă” a fost Tower Center International din Piaţa Victoriei – clădire care s-a confruntat cu peste 50 de litigii şi un dosar de insolvenţă şi care ulterior, în 2012, a fost preluată de Dragoş Bîlteanu şi Ioannis Papalekas – care erau deja atunci doi dintre cei mai puternici investitori din imobiliarele locale – în urma unei tranzacţii de circa 50 de milioane de euro.
    Imobilul, care prin înălţime domină Piaţa Victoriei, a fost dezvoltat de firmele Avrig 35 şi Industrialexport, care s-au judecat mai mulţi ani la diverse instanţe.
    Tranzacţia a fost complexă şi a fost bazată în primul rând pe o creanţă de aproape 190 de milioane de lei (circa 44 mil. euro) pe care Industrialexport o avea faţă de Tower Center Internaţional (TCI), firma dezvoltatoare.
    Această creanţă a fost cedată către Lorient Limited, firma lui Bîlteanu şi Papalekas înregistrată în Insulele Belize. Cei doi au preluat 87% din turnul de birouri prin convertirea unei părţi din această creanţă (128 mil. lei, echivalentul a 30 mil. euro) în acţiuni. Totodată, faţă de Alpha Bank a fost plătită o sumă de 17,5 mil. euro în contul unui credit acordat de banca elenă pentru construcţie.
    Cei doi au mai dezvoltat în Bucureşti proiectul UpGround din Pipera, iar Papalekas a răscumpărat tot în acea perioadă centrul City Mall, aflat în faliment, pentru 17,3 mil. euro după ce îl vânduse anterior crizei imobiliare cu 100 mil. euro.
    În 2014 Papalekas a continuat expansiunea – prin intermediul Globalworth, Papalekas a semnat în ultima lună acordurile pentru achiziţia a trei clădiri de birouri din Bucureşti – Green Court I, Nusco Tower şi UniCredit HQ –, tranzacţii cu o valoare cumulată de 133 mil. euro care au fost închise în următorul an. Tot atunci Globalworth a semnat pentru UniCredit HQ pentru 43 mil. euro.
    După doi ani în care pachetul de acţiuni deţinut de Ioannis Papalekas s-a redus treptat în cadrul Globalworth, omul de afaceri a marcat un exit prin vânzarea pachetului deţinut, însă cel puţin pentru moment rămâne CEO.
    Dezvoltatorul ceh CPI Property, Group SA deţinut de miliardarul Radovan Vitek, a ajuns marţi, 4 februarie, să deţină 27,7% din acţiunile Globalworth, cel mai mare proprietar de birouri din România şi Polonia, după ce într-o singură zi a crescut cu aproape 11 puncte procentuale. Acum al treilea cel mai mare acţionar este dezvoltatorul german Aroundtown, cu 21,9% in acţiuni. Sud-africanii de la Growthpoint rămân cei mai mari acţionari din cadrul Globalworth, cu un pachet de 29,4% din acţiuni.
    Grupul ceh îşi majorase pe 31 ianuarie 2020 participaţia prin preluarea integrală a pachetului de acţiuni deţinut de fondatorul şi CEO-ul Globalworth, Ioannis Papalekas, care s-a retras astfel din acţionariatul companiei. Pentru pachetul de acţiuni CPI Property Group a plătit circa 280 mil. euro. Radovan Vitek controla anterior 6% din dezvoltatorul imobiliar.
    Potrivit anunţului publicat pe bursa londoneză, CPI Property Group a cumpărat în şedinţa de marţi, pe piaţa secundară, un pachet de 24,2 milioane acţiuni, reprezentând 10,9% din drepturile de vot în cadrul Globalworth. În urma acestei operaţiuni, Radovan Vitek deţine direct şi indirect 27,7% din Globalworth.
    CPI Property Group mai are în portofoliu şapte proiecte în România, dintre care cinci în Bucureşti, toate din domeniul rezidenţial în stadiu de proiect şi două în Iaşi, dintre care unul este Felicia Shopping City.
    Cel de-al treilea din board, după Ioannis Papalekas şi Dimitris Raptis, care a vândut luni acţiuni este Eli Alroy, director nonexecutiv al companiei, care a vândut 1,1 mil. acţiuni la preţul de 9,7 euro per acţiune, într-o tranzacţie de 10,67 mil. euro. După tranzacţie, Eli Alroy nu va mai deţine nicio acţiune în cadrul companiei. Anterior, tot luni, 3 februarie, Dimitris Raptis, CEO-ul adjunct al Globalworth, a vândut un portofoliu de 559.640 de acţiuni la un preţ de 9,7 euro per acţiune, într-o tranzacţie estimată la 5,43 mil. euro. Potrivit datelor companiei, Dimitris Raptis a vândut aproximativ 40% din acţiunile pe care le deţinea.
    Luni dimineaţă în data de 3 februarie, Ioannis Papalekas anunţa că a vândut un portofoliu de 23.734.670 de acţiuni dezvoltatorului ceh CPI Property Group SA contra sumei de 230,2 mil. euro. În plus, la timpul vânzării, CPI a plătit încă 7,1 mil. euro în contul dividendelor ce vor fi încasate săptămâna viitoare alături de încă 39 mil. euro pentru acţiunile deţinute de Ioannis Papalekas prin intermediul Zakiono. Odată cu semnarea tranzacţiilor CPI a ajuns la 16,8% din acţiuni.
    Aroundtown are un portofoliu evaluat la peste 13 miliarde de euro şi 6,6 milioane de metri pătraţi de proprietăţi imobiliare. Din portofoliul nemţilor 56% din portofoliu reprezintă birourile, urmat de 28% hoteluri, 10% logistică şi 6% retail. Dezvoltatorul german deţine cele mai multe proprietăţi în Berlin (20% din portofoliu), München şi Frankfurt.
    În ceea ce priveşte valoarea portofoliului din România, Dimitris Raptis, CEO-ul adjunct al Globalworth, declara în 2019 că până la finalul anului trecut va ajunge la 1,4 mld. euro, în funcţie de evoluţia lucrărilor la GW Campus şi Square.
    De asemenea, este de aşteptat ca pe radarul Globalworth să intre în curând şi proiectul de birouri Equilibrium construit de Skanska pe str. Gara Herăstrău de lângă Barbu Văcărescu.
    Proiectul Globalworth Square, construit lângă GW Plaza, pe terenul cumpărat anterior de la Nusco, va avea o suprafaţă totală închiriabilă de aproximativ 28.000 mp, va include 14 etaje de spaţii de birouri, trei niveluri subterane dedicate parcării, iar parterul va fi destinat facilităţilor, precum un restaurant şi diferite opţiuni de retail.
    Cel de-al doilea proiect care va demara în perioada următoare va fi construcţia celei de-a patra clădiri din ansamblul de birouri Green Court de pe str. Gara Herăstrău. De asemenea, tot în zonă, NEPI-Rockcastle, fondul care deţine mallul Promenada, a obţinut autorizaţia pentru a demara lucrările la subsolul viitorului proiect care include extinderea centrului comercial şi construcţia unei noi clădiri de birouri. Green Court D va avea o suprafaţă închiriabilă (GLA) de 16.000 de metri pătraţi, la care se adaugă 9.500 de metri pătraţi la subsol. Va fi în oglindă cu Green Court C şi va cuprinde subsol (trei niveluri), parter, 11 etaje şi un etaj tehnic. Bugetul investiţiei este de 23,5 mil. euro plus TVA. Finalizarea este estimată în 2020.
    Globalworth a înregistrat o creştere cu 161% a venitului operaţional net în 2018 în comparaţie cu anul anterior. În urma extinderii continue, atât în România, cât şi în Polonia, prin finalizarea de achiziţii, proiecte de dezvoltare şi încheierea de noi parteneriate, venitul operaţional net înregistrat de companie a crescut la 133.4 milioane de euro.
    Globalworth a finalizat construcţia celui de-al treilea turn al complexului Globalworth Campus, cel mai extins parc de birouri din ţară.
    Al treilea turn de pe bulevardul Dimitrie Pompeiu va găzdui birourile UniCredit Services şi o parte importantă a sediului Allianz. Mai exact două companii ale grupului german de asigurări îşi vor reloca activităţile din Bucureşti în noua clădire din cadrul proiectului office, după ce au închiriat împreună 9.200 mp: Allianz Services, o divizie a Allianz Technology SE şi Allianz Partners, entitatea B2B2C a grupului.
    După finalizarea primei clădiri din Globalworth Campus în 2017 şi a celei de-a doua în aprilie 2018, Tower 3, un turn înalt de 14 etaje şi cu două niveluri subterane, oferă nu mai puţin de 33.000 mp de spaţii de birouri de închiriat, dar şi 24.000 mp de spaţii sub nivelul solului. Complexul va îngloba şi o sală de conferinţe impozantă, de 1.800 mp, care va fi finalizată în cursul acestui an.
    Construcţia noii clădiri marca Globalworth a început în luna iunie 2018, iar proiectul a fost finalizat în ianuarie 2020, acesta fiind dezvoltat în întregime pe o perioadă de un an şi 7 luni. Parcul office pune la dispoziţia chiriaşilor, pe lângă birouri de calitate premium, şi un spaţiu de promenadă cu fântâni arteziene şi spaţii verzi.
    Proiectul Globalworth Campus include trei clădiri încadrate în clasa A, cu spaţii de birouri, retail şi diverse alte facilităţi, ce se întind pe o suprafaţă închiriabilă totală de peste 92.000 mp. Complexul a fost construit ca un areal gândit să ofere o experienţă de lucru complexă şi a fost ales ca soluţie office de companii precum Amazon, Mindspace, Honeywell, Dell, Ademco, Stefanini, P4Cards, Mazars, Chain IQ, Delphi sau Stradale, iar acum UniCredit şi Allianz.

  • Miliardarul Mark Cuban: „Una dintre cele mai mari minciuni în viaţă este că trebuie să îţi urmezi pasiunea”

    Mark Cuban a crescut într-o familie din clasa muncitoare, în Pittsburgh. Tatăl său era tapiţer de maşini, iar mama sa lucra unde putea. Astăzi, Cuban are o avede de 3 miliarde de dolari, deţine Dallas Mavericks şi este vedeta serialului de televiziune „Shark Tank” al postului ABC.

    Pentru a ajunge aici a fost nevoie însă de multă muncă. Pentru a face rost de bani, miliardarul a vîndut, de-a lungul timpului, inclusiv cartonaşe de baseball, timbre şi monede. Care este însă lucrul pe care nu l-a făcut? Să îşi urmeze pasiunea. „Una dintre marile minciuni ale vieţii este să îţi urmezi pasiunile”, spune Cuban, citat de CNBC. „Toată lumea îţi spune: <Urmează-ţi pasiunea, urmează-ţi pasiunea>.” Dar, adaugă el, este posibil să nu excelezi în ceea ce te pasionează. „Am fost pasionat de baseball player. Apoi am observat că am o viteză de aruncare a mingii de 70 de mile pe oră, în timp ce jucătorii dintr-o ligă majoră aruncă mingea cu o viteză de 90 de mile pe oră”, e unul dintre exemplele pe care le dă el.

    Sfatul lui Cuban este să dai atenţie lucrurilor pentru care în general depui mult efort, care nu sunt uşor de făcut. Şi asta pentru că, pe măsură ce depui efort, ajungi să te perfecţionezi. Nu trebuie să faci doar lucruri simple, la îndemână şi care îţi fac plăcere. „Unul dintre puţinele lucruri pe care le poţi controla în viaţă este efortul pe care îl depui pentru ceva.”

    Miliardarul nu este singurul care dă aceste sfaturi. Jeff Chapin, co-fondator al companiei de saltele Casper este de părere că pasiunea poate fi „capricioasă”. „Există atât de multe lucruri care te pot captiva şi care nu au de-a face cu pasiunile tale”, spune el. „Şi de multe ori crezi că sfaturi ca <urmează-ţi pasiunea> se traduc prin a pune în practică hobby-urile. În realitate, probabil ţi-ai distrus hobby-ul dacă l-ai transformat într-un job”, adaugă Chapin.