BusinessMagazin

Tag: Metro

  • Cum si-a mutat Metro capitala la Deva

    Intrebarea de mai sus isi gaseste un prim raspuns daca esti nevoit sa mergi cel putin o data de la Deva catre Timisoara, oras unde se afl a doua magazine Metro. Cei 157 de kilometri parcursi in mai mult de trei ore, pe sosele intr-o stare imposibil de imaginat, sunt mai mult decat o motivatie puternica pentru micii comercianti din zona Devei sa-si doreasca un magazin Metro mai aproape, astfel incat sa nu fie nevoiti sa depinda de acest drum pentru aprovizionare.

    Decizia companiei germane Metro, cel mai mare comerciant din Romania, cu afaceri de 1,6 miliarde de euro anul trecut, pare totusi cel putin surprinzatoare. La sfarsitul anului 2005, cand implineau 9 ani si 23 de magazine in Romania, oficialii Metro afirmau ca expansiunea s-a incheiat pentru ei, urmand sa se ocupe de consolidarea centrelor deja existente. “Am ajuns la un nivel de reprezentare foarte bun in tara, avand si cate doua magazine in orase precum Constanta, Timisoara sau Brasov, insa vom fiatenti la orice oportunitate va aparea”, declara atunci pentru Ziarul Financiar Bert van der Velde, fostul director general al retelei Metro in Romania.

    La acel moment, oportunitatea se traducea in relocarea magazinului aflat la Otopeni in zona Baneasa, iar putini ar fi crezut atunci ca Metro isi va mai relua expansiunea, cu atat mai putin intr-un oras de dimensiunile Devei (aproximativ 65.000 de locuitori). Si cu toate acestea, evenimentul s-a intamplat. “Acum doi ani si jumatate, cand priveam cu domnul Oliver (directorul general al Metro, n.red.) spre acest teren, parca nu speram ca vom avea parte aici de un asemenea magazin”, declara primarul localitatii, Mircea Muntean, dezvaluind astfel ca operatorul de magazine cash & carry planuia de fapt aceasta deschidere la scurt timp dupa ce anuntase incetarea expansiunii.

    Cu toate acestea, magazinul a fost construit in graba, in doar trei luni si jumatate, fiind cea mai rapida lucrare de constructie si amenajare a unui astfel de magazin, arata François Oliver, directorul general al retelei. “Acest magazin este cel mai mare si cel mai modern din lume, dovada a faptului ca Metro devine o companie foarte matura in Romania”, sustine el. Magazinul de la Deva are o suprafata totala de 12.900 de metri patrati, din care suprafata de vanzare ocupa peste 8.700 de metri patrati. Pentru comparatie, magazinul din Arad (al 23-lea deschis) are o suprafata de 5.000 de metri patrati, iar cel din Bucuresti Baneasa putin peste 8.000.

    “Daca Germania se uita pana acum la Deva si vedea doar un punct pe harta, acum vorbim de un punct de referinta pentru compania noastra la nivel international”, a intarit Vladimir Vava, directorul operational business unit al Metro. Insa nici dimensiunea si nici inovatiile tehnice nu sunt probabil cel mai surprinzator lucru pe care il aduce cu sine deschiderea de la Deva, ci faptul ca, pentru prima oara in Romania, compania a decis sa inchirieze terenul pe care a construit magazinul. Sistemul, pe care reprezentantii grupului l-au numit “leasing”, presupune concesionarea terenului pe un anumit numar de ani de catre persoana sau autoritatea care il are in proprietate. Reprezentantii Metro nu au comunicat insa detalii legate de proprietarul terenului sau de durata contractului.

    Reteta terenului inchiriat a functionat destul de bine in cazul germanilor de la Praktiker, spre exemplu, care folosind acest sistem au reusit sa se extinda mai rapid si mai ieftin decat competitorii lor de la Bricostore, avand astfel in prezent un numar aproape dublu de magazine, desi ambii operatori au intrat cam in acelasi moment pe piata. Cu toate acestea, investitia pe care Metro spune ca a facut-o pentru acest nou centru de distributie, 20 de milioane de euro, nu traduce costuri mai reduse, dimpotriva, daca ne gandim ca ultimul magazin, deschis la Arad in 2005, a presupus o cheltuiala de putin peste 15 milioane de euro.

    De ce 20 de milioane? “Pentru ca s-a investit mult in modernizare”, raspunde Vladimir Vava, referindu-se la etichetele electronice de afisare a preturilor ori la inovatii in structura departamentelor. Pe de alta parte, spune el, costurile de constructie au fost chiar mai reduse, pentru ca a scazut pretul betonului. Si totusi, de ce Deva? “Am luat in considerare intreaga zona, care ajunge la 250.000 de locuitori”, spune Vava, explicand ca in strategia Metro pe termen lung este inclusa si acoperirea unor “white spots” (zone neacoperite) de tipul Devei. Cu acest termen sunt numite zonele de unde, pentru a ajunge la un magazin Metro, e nevoie de o deplasare de cel putin o ora din partea clientului.

    Se pare ca viziunea germanilor legata de zona vizata e in concordanta cu planurile autoritatilor locale, care au vorbit de proiectul “Conurbatiei Corvine”, un proiect de asociere a oraselor Deva si Hunedoara cu alte localitati dimprejur. Pe de alta parte, crede Vava, segmentul de hoteluri, catering, restaurante se va dezvolta din ce in ce mai mult, fiind vorba de o zona cu potential turistic; la fel ar urma sa se dezvolte si magazinele traditionale, de familie, aceste doua categorii reprezentand principalele tinte ale operatorilor cash & carry. Asa se explica de ce cei de la Metro nu vorbesc de amenintarea crizei, care deja in Vest a afectat segmentul de restaurante, declarandu-se in schimb convinsi ca in Romania nu se va intampla la fel, cel putin in zonele turistice.

    “Dupa cum vedeti, deschidem un magazin”, raspunde scurt Vava, intrebat despre efectele situatiei economice internationale la nivelul companiei din Romania. Si sugereaza ca Metro nu se va opri aici: “Luam in considerare si alte , desi la nivel national avem in general o acoperire foarte buna. Si nu excludem nici capitala, unde exista deja patru magazine Metro”.

  • Un peste mic inghite balena Metro

    Anul trecut, compania germana Haniel detinea 34,2% din grupul Metro, insa compania a ajuns sa controleze 50,01% din actiuni, dupa ce a incheiat un nou acord cu unul dintre actionarii Metro, familia Schmidt-Ruthenbeck, informeaza MEDIAFAX. Comisia Europeana a aprobat ieri preluarea controlui asupra retailerului german, considerand ca aceasta tranzactie nu va afecta concurenta din zona sau din regiuni.

    Prin aceasta masura, in grupul Metro AG s-a creat o stabilitate pe termen lung la nivel de actionariat" se arata in urma cu doua luni intr-un comunicat de presa al Haniel, in timp ce Eckhard Cordes, presedintele consiliului de administratie, declara, in acelasi comunicat, ca aceasta miscare creeaza toate premisele pentru ca actionariatul sa se implice mai mult in elaborarea si implementarea unor noi strategii pentru Metro.

    Compania Haniel, infiintata in 1756, a fost in tot acest timp detinuta de familia Haniel, insa aceasta a decis sa renunte la partea de management la inceputul secolului trecut. Pornind de la un lant de bacanii, in urma cu 250 de ani, grupul german este astazi prezent la nivel international, cu 50 000 de angajati si o cifra de afaceri de aproape 30 de miliarde de euro in 2007. Prin diferite linii de business, grupul activeaza in mai multe domenii: farmaceutice, bunuri de larg consum, textile, materii prime pentru industria otelului, servicii de igienizare a toaletelor, materiale de constructii etc.

    Grupul Metro activeaza in peste 30 de tari, cu vanzari totale de aproape 65 de miliarde de euro anul trecut. La nivel international, compania-mama detine, pe langa lanturile de magazine cu profil predominant alimentar si lanturile de electro-retail Media Markt si Saturn, precum si magazinele universale Kaufhof. In Romania, grupul este prezent prin divizia de magazine cash&carry, dar si prin lantul de hipermarketuri real,-. Primul Metro a fost deschis in Bucuresti in urma cu 12 ani.

    Cititi aici mai multe despre planurile Metro in Romania.
     

  • Metro revine in lupta

    Metro Cash & Carry, cel mai mare comerciant de pe piata locala, cu afaceri anuale de peste un miliard si jumatate de euro, a deschis saptamana trecuta primul centru pentru revanzatori (mici comercianti) din sud-estul Europei.

    Informatia nu pare atat de importanta daca reperul este reprezentat de valoarea investitiei – un milion de euro, mult mai mica decat cea implicata de un magazin -, ci mai ales pentru faptul ca arata decizia lantului german de cash & carry de a intra in lupta pentru afaceri si profit cu supermarketurile si hipermarketurile, adica doua formate de magazine cu care nu concura direct.

    Practic, Metro ofera acum cursuri prin care micile magazine de cartier, care pot invata cum sa isi organizeze afacerile pentru a rezista concurentei tot mai mare pe care le-o fac Carrefour, Billa sau celelalte retele straine de retail.

    “Vedeti foarte bine, cu traficul si infrastructura, cat de greu ne este sa ajungem la marile magazine”, sustine François Oliver, directorul general al companiei Metro Cash & Carry Romania, aratand ca pentru comertul traditional zilele nu sunt numarate, chiar dimpotriva. “Cred ca magazinele de proximitate au un viitor, iar noi suntem aici pentru asta”, afirma seful Metro.

    Pe langa micile magazine de cartier, Metro Cash & Carry se bazeaza in mod deosebit si pe asa-numitul segment HoReCa (hoteluri, restaurante, firme de catering), pentru care fusese deschis un centru de pregatire similar tot in acest an.

    Pe de alta parte, operatorul cash & carry a anuntat si reluarea expansiunii, la trei ani de la deschiderea cel de-al 23-lea magazin din Romania. Prima tinta a germanilor va fi orasul Deva, “deoarece s-a dezvoltat suficient de mult, incat credem ca trebuie sa fim prezenti acolo”, dupa cum spune Oliver.

    Orasele precum Deva, cu o populatie sub 100.000 de locuitori, au fost pana acum neglijate de marii comercianti, interesati mai degraba sa acopere marile orase, cele cu putere de cumparare peste medie. Investitiile de sute de milioane de euro in deschideri de supermarketuri, hipermarketuri si magazine cu discount au facut ca aceste forme moderne de comert sa ajunga la o cota de aproximativ 40% din piata de retail, potrivit unui studiu MEMRB.

    Previziunile pentru urmatorii doi ani arata ca cele doua canale de comert – modern si traditional (magazine de proximitate, chioscuri etc.), vor ajunge sa aiba ponderi egale in structura comertului romanesc. Perspectiva pare insa destul de sumbra pe termen lung, avand in vedere ca in tari precum Franta, Spania sau Germania, magazinele traditionale au o cota de piata de doar cateva procente.

    Miscarea Metro lasa totusi impresia ca micile magazine ar putea primi ajutor acolo de unde nu se asteptau, daca avem in vedere ca grupul german detine in Romania pe langa reteaua cash & carry si un lant de hipermarketuri sub brandul real. “Comertul traditional poate deveni, in timp, si profitabil, si profesionist”, crede François Oliver.

  • Metro a raportat afaceri de 2 miliarde de euro

    Grupul german Metro, cel mai mare jucator din comertul romanesc, a avut vanzari de 1,95 mld. euro anul trecut pe piata locala, in crestere cu aproape 30% fata de anul anterior. Metro, care a deschis lista investitorilor straini in comertul cu bunuri de larg consum din Romania in anul 1996, a ajuns la al doilea miliard de euro in 2007, dupa ce a intrat cu a doua divizie, Real Hypermarket si la trei ani dupa realizarea primului miliard de euro in comertul local.

    Click aici pentru mai multe amanunte.

  • Vanzarile real Romania, mai mari de patru ori

    "Deschiderea a sase noi magazine (…) ne-a plasat intre cele mai dinamice lanturi de hipermarketuri de pe piata romaneasca. Suntem multumiti cu vanzarile realizate anul trecut, atat la nivelul magazinelor existente cat si a celor noi deschise", a declarat Tjeerd Jegen, Managing Director real Hypermarket Romania.

    Pentru acest an, compania are planificate sapte noi magazine, ceea ce inseamna o investitie suplimentara de 140 de milioane de euro. Astfel, la finalul anului compania ar urma sa-si atinga obiectivul de a avea o retea de 21 de magazine operationale.

    La nivel international, vanzarile real au crescut anul trecut cu 25,4% – pana la 11 miliarde de euro. La acest lucru au contribuit achizitiile, din 2006, a retelelor Wal-Mart din Germania si Geant din Polonia.

    Pe piata hipermarketurilor din Romania mai sunt prezente retelele Carrefour, Auchan, Cora, dar si comercianti romani ca Pic sau Trident Medias.

  • Metro a inchiriat 7.000 mp de birouri in Pipera

    Centrul de afaceri va avea o suprafata totala de 60.000 de metri patrati, divizata in doua imobile similare, care au zece etaje alocate pentru spatii de birouri, in timp ce parterul si mezaninul sunt destinate spatiilor comerciale si pentru petrecerea timpului liber.

    In actualele conditii de piata, cand rata de neocupare a birourilor este aproape de zero, gasirea unui spatiu de asemenea dimensiuni ridica importante probleme, comenteaza reprezentantii Atisreal – noua denumire, dupa achizitie, a companiei imobiliare. In plus, managementul Metro dorea o relocare rapida, spatii largi de birouri si un numar de locuri de parcare pe care nu le pune la dispozitie nicio dezvoltare de birouri in acest moment.

    Twin Towers Barba Center are in total 400 de locuri, iar cele 85 care reveneau Metro nu erau suficiente, astfel ca brokerii Atisreal au gasit o solutie prin achizitia unei parcele de teren in vecinatate, pe care s-a amenajat o parcare pentru Metro.

    Metro Cash & Carry este cel mai mare retailer din Romania, dupa cifra de afaceri, cu vanzari situate in apropierea nivelului de doua miliarde de euro. A fost primul comerciant international ce a venit in Romania (din 1996). Reteaua Metro numara acum 23 de magazine si comerciantul german este singura companie de comert ce si-a declarat incheiata etapa de expansiune in Romania.

    Atisreal, divizia de servicii imobiliare a BNP Paribas, a achizitionat recent Cornerstone International, unul dintre cei mai importanti jucatori de pe piata consultantei imobiliare din Romania. Cornerstone International, companie a carei echipa a activat pana in vara anului trecut ca franciza a CB Richard Ellis, a avut in 2007 o cifra de afaceri de trei milioane de euro.

  • Nou director de marketing la Metro

    Metro Cash & Carry este primul comerciant international ce a venit in Romania (din 1996) si cel mai mare comerciant de pe piata, in functie de vanzarile realizate. Reteaua numara acum 23 de magazine si comerciantul german este acum singura companie de comert ce si-a declarat incheiata etapa de expansiune in Romania.

  • Dezvoltatorul Baneasa se extinde

    Metro, IKEA, Mobexpert, Carrefour, Bricostore sunt cele cinci mari lanturi de retail care au ocupat o buna parte a noului cartier care se profileaza in zona Baneasa. Urmeaza un mall si un show-room auto, care vor completa zona comerciala ce ocupa cam un sfert din cele 220 de hectare ale proiectului Baneasa. Michael Lloyd, artizanul proiectului, actualmente managing partner al Baneasa Investments, vrea sa replice modelul si in alte mari orase.

    Grupul de firme din jurul Baneasa Investments are in proiect cateva parcuri de retail, similare celui din Baneasa, dar fara partea de birouri si constructii rezidentiale. Practic, parcurile comerciale vor urma extinderea in teritoriu a retailerului suedez IKEA, in conditile in care Moaro Trading, firma care detine franciza pentru Romania a retailerului de mobila, este controlata de acelasi grup de investitori. „Oriunde merge IKEA, noi vom construi in jurul magazinului. IKEA este un magnet pentru cumparatori“, explica Lloyd pentru BUSINESS Magazin.

    Pana acum, rezultatele obtinute de primul IKEA deschis in Romania, in martie, sunt excelente, magazinul inregistrand in primele sase luni de operare vanzari de cat estimau oficialii pentru intreg anul – 40 de milioane de euro. Dezvoltarea celor 6-7 proiecte de retail din marile orase va incepe de anul viitor, sustine Michael Lloyd. „Inca lucram la proiecte, nu le-am definitivat“, spune el, adaugand ca finalizarea acestora ar putea avea loc in prima parte a anului viitor.

    „Pentru Baneasa am lucrat un an si jumatate la masterplan. De data asta nu ar trebui sa dureze la fel de mult, dar abia peste sase luni cred ca vom avea ceva despre care chiar sa discutam.“ Pana atunci nu vrea sa dea prea multe detalii, pentru ca, „din experienta mea, este foarte dificil sa construiesti ceva mare, dar e foarte usor sa-l darami“. Planurile initiale vizau deschiderea unui al doilea magazin IKEA pana la finele anului viitor, dar Lloyd nu este sigur ca acest lucru se va materializa.
    „Dureaza mai mult decat speram. Dar, daca nu il deschidem anul viitor, cu siguranta va fi foate curand dupa aceea, la inceputul lui 2009“. Pentru ca, spune Lloyd, nu este vorba doar de o activitate de real estate si de constructie a spatiului, ci si de training al oamenilor si de gasirea catorva sute de angajati pentru fiecare magazin.

    Reprezentantul Baneasa nu a precizat care sunt orasele in care grupul vrea sa dezvolte aceste parcuri, explicand totusi ca tinteste orase cu peste 300.000 de locuitori. „Vrem sa mergem unde sunt banii si unde sunt clientii, adica, in general, in orasele mari.“ Pentru fiecare parc de retail, investitia necesara ar fi cam de 300 de milioane de euro, estimeaza Lloyd. Fiind vorba de 6-7 proiecte, investitiile grupului vor depasi doua miliarde de euro. Planurile ar viza deschiderea cate unui nou magazin in fiecare an. In acelasi timp, Lloyd se concentreaza si pe constructia de imobile de birouri in Bucuresti.

    In aceasta perioada se finalizeaza primele doua imobile din parcul de afaceri din zona Baneasa – care ofera 26.000 de metri patrati. „Vrem sa mai deschidem inca 50.000 mp cat de repede posibil.“ In plus, construct ia mall-ului Baneasa Shopping City, o investitie de 150 milioane de euro, a intrat in ultima faza. Centrul comercial de 85.000 de metri patrati este inchiriat in totalitate, iar chiriasii au inceput sa-si amenajeze spatiile. De asemenea, de anul viitor va incepe constructia unei noi faze rezidentiale, cu alte 600 de apartamente, care se vor adauga celor 227 din prima faza.

    In total, proiectul Baneasa, a carui finalizare este preconizata pentru 2014, va „inghiti“ circa 1,8 miliarde de euro, cu 50% mai mult decat estimau oficialii companiei la lansarea proiectului (1,2 miliarde de euro). Investitia a fost suplimentata ca urmare a extinderii unor sectiuni ale planului, dar si pe fondul cresterii accelerate din ultimii doi ani a costurilor de constructie. In acelasi timp, activitatea dezvoltatorului imobiliar trece de cele peste 220 de hectare ale proiectului Baneasa, firmele grupului fiind implicate in mai multe investitii imobiliare.

    De altfel, chiar Michael Lloyd spune ca, in prezent, grupul detine aproximativ 20 de loturi de teren pentru dezvoltare, cu o suprafata totala de 300-350 de hectare. Pe unele dintre acestea se vor construi parcurile comerciale mentionate deja, pe altele sar putea sa nu se construiasca nimic.
    Recent, Ali Ergun Ergen, administratorul Baneasa Developments (compania care se ocupa de administrarea mall-ului din Baneasa), a anuntat ca firma va construi un mall de circa 50.000 mp in centrul Bucurestiului. El nu a precizat unde anume va fi amplasat acesta, dar a mentionat ca terenul a fost deja achizitionat.

    In plus, Baneasa Investments este implicat intr-un consortiu (alaturi de Comnord, Practic SA si Procema) in proiectul de constructie a unui mall pe actualul amplasament al pietei Obor. Un plan controversat ca, de fapt, mai multe investitii ale grupului de investitori.
    Proiectul Baneasa, de exemplu, a fost extrem de criticat mult timp dupa ce a fost anuntat. La fel si incercarea de a dezvolta un complex multifunctional in locul Strandului Tineretului. Lloyd spune ca incearca deja de cinci ani sa obtina autorizatiile de constructie, explicand ca planul depus include o imbunatatire a actualelor facilitati sportive. Dar, cum spune si Lloyd, „toate marile proiecte vor avea atasate si scandaluri“. El nuanteaza totusi afirmatia: „este normal ca dezvoltarile de mari dimensiuni sa fie discutate, sa fie o interactiune cu publicul, pentru ca o constructie imobiliara afecteaza multi oameni“.