Tag: mesaje

  • Cine este tânărul care a inventat hashtag-ul

    Hashtag-ul (#) – folosit pentru identificarea mesajelor pe un anumit subiect – a devenit o componentă a comunicării digitale. Chiar dacă semnul a fost folosit în tehnologia informaţiei încă din anii ’70 pentru a sublinia un anumit înţeles în momentul programării, abia la data de 23 august 2007 utilitatea hasthag-ului aşa cum o cunoaştem noi astăzi a aparut, datorită lui Chris Messina. După ce a scris primul mesaj pe Twitter folosind semnul, Chris Messina s-a autonumit Naşul Hashtag-ului. El a lucrat anterior la Google în funcţia de developer relations şi ca designer UX pentru Google+.

    Oricine poate folosi hashtag-urile şi nimeni, nici măcar o companie, nu poate deţine un hashtag. Spre exemplu, chiar dacă PepsiCo deţine marca Pepsi, oricine poate folosi hashtag-ul #pepsi. De la Twitter, tehnologia s-a răspândit pe numeroase platforme – Twitter, Facebook, Instagram, Google+, Tumblr, Pinterest.

    Recent, Chris Messina a anunţat că se alătură Uber, în calitate de Developer Experience Lead, fiind prima persoană numită în această funcţie în cadrul companiei.

  • Ofertele turistice şi anunţurile matrimoniale, cele mai noi modalităţi de atac ale infractorilor cibernetici

    Procentul de mesaje de spam transmise prin e-mail a scăzut comparativ în cel de-al treilea trimestru al anului comparative cu trimestrul doi, dar acestea încă abordează numeroase tactici pentru a înşela destinatarii şi a trece de filtrele de protecţie, potrivit raportului Kaspersky Lab “Mesajele de spam şi tentativele de phishing din T3 2015”.

    Raportul arată că în T3 din 2015, mesajele de spam au reprezentat 54,2% din numărul total de email-uri transmise, reprezentând o scădere cu 0,8% faţă de trimestrul anterior. Primele trei surse de spam sunt: SUA (15,3%), Vietnam (8,4%) şi China (7,2%). Un nou tip de email de phishing a devenit popular în T3. Pentru a trece de filtrele de protecţie pentru spam, textul din email şi link-urile periculoase erau amplasate într-un document PDF alăturat şi nu în corpul mesajului.

    “Pe parcursul celui de-al treilea trimestru din 2015, infractorii ciberneticiau profitat de perioada vacanţei de vară şi de persoanele singure. Au folosit mai multe tactici – de la notificări false ce păreau să vină din partea hotelurilor, până la link-uri compromise în documente PDF ataşate la e-mail şi solicitări de bani din partea unor anunţuri matrimoniale pentru persoanele singure. Cu toate aceste metode care continuă să se dezvolte, este vital ca utilizatorii să se protejeze cu cele mai noi instrumente de securitate cibernetică.”, a declarat Tatyana Shcherbakova, antispam analyst, în cadrul Kaspersky Lab.

    Ca şi în T2, pagina HTML falsă Troian-Spy.HTML.Fraud.gen a fost în topul programelor malware trimise pe e-mail. Aceste mesaje îşi ademenesc victimele imitând un anunţ important din partea unei bănci, a unei companii aeriene sau a unui magazine online. În T3 al anului 2015 s-au produs schimbări importante în clasamentul primelor trei ţări vizate de mail-uri dăunătoare. Germania (18,47%) a rămas pe primul loc, chiar dacă procentul a scăzut cu 1,12% din T2. Cantitatea de mesaje spam periculoase provenind din Brazilia aproape s-a dublat în T3, comparativ cu T2, plasând ţara pe locul al doilea (11,7%). Rusia a urcat rapid în clasament de pe locul al cincilea, pe locul al treilea (7,56%), contribuţia sa crescând cu 2,82%. Marea Britanie (4,56%), care s-a clasat pe locul al doilea în T2, a încheiat T3 pe locul al şaselea.

    SUA rămân cea mai mare sursă de mesaje spam în T3, 15,34% dintre acestea provenind de aici. Vietnam se clasează pe locul al doilea cu 8,42%, de la 3,38% în trimestrul anterior. China întregeşte Top 3 (7,15%), procentul său din total rămânând neschimbat faţă de T2. Rusia, care a ocupat poziţia a doua în T2, şi-a diminuat contribuţia cu 2,03%, până la 5,79%, clasându-se pe locul al patrulea. Este urmată de Germania (4,39%) şi de Franţa (3,32%), la care de asemenea s-au produs doar mici schimbări din T2.

    În T3 2015, sistemul anti-phishing Kaspersky Lab a înregistrat un număr de 36.300.537 de detecţii pe computerele utilizatorilor, cu 6 milioane mai multe faţă de trimestrul anterior. După câteva luni relativ stabile în cel de-al doilea trimestru, s-au produs câteva modificări în procentul de spam din totalul de email-uri transmise. Suprapunându-se cu perioada de vacanţă de vară, creşterea din lunile iulie şi august 2015 a fost urmată de o scădere considerabilă în septembrie. Prin urmare, procentul mediu de mesaje de spam din T3 s-a ridicat la 54,19%, uşor peste media din trimestrul trecut.

  • Klaus Iohannis se va întâlni cu reprezentanţii societăţii civile la ora 13.00

    Preşedintele Klaus Iohannis se va întâlni cu reprezentanţii societăţii civile la ora 13.00. Au fost primite 5520 de mesaje pe adresa administraţiei, în care sunt propuse una sau mai multe persoane care ar trebui să reprezinte oamenii din piaţă.

    Şeful statului continuă consultările cu partidele pentru formarea noului Guvern, fiind aşteptate la Cotroceni UNPR şi ALDE, dar şi, în premieră, reprezentanţi ai societăţii civile şi ai protestatarilor, care s-au putut înscrie pentru unul din cele aproximativ 20 de locuri.

    Astfel, consultările vor continua vineri, începând cu ora 11.30, când la Palatul Cotroceni va sosi delegaţia UNPR. De la ora 12.30, urmează să discute cu preşedintele Iohannis şi reprezentanţii ALDE. Până în acest moment, nici UNPR şi nici ALDE nu au anunţat componenţa delegaţiilor.

  • MESAJE critice, ascunse în serialul “Homeland” de artişti urbani: “Este rasist” – VIDEO

    Artiştii, chemaţi pe platourile de filmare în luna iunie, pentru a da autenticitate serialului, desenând un perete dintr-o tabără fictivă de refugiaţi sirieni din Liban, au scris, printre altele “Homeland is racist” (“Homeland” este rasist, n.r.) şi “Homeland is rubbish” (“Homeland” este gunoi, n.r.).

    Potrivit BBC, într-o declaraţie transmisă publicităţii, artiştii au spus că, iniţial, au ezitat să lucreze pentru “Homeland”, însă şi-au dat seama că aceasta poate fi o ocazie de a-şi manifesta nemulţumirile faţă de politica producătorilor. “A fost momentul nostru pentru a ne exprima punctul de vedere şi ne-am folosit chiar de serial”, au spus aceştia.

    În plus, în declaraţie se spune că niciunul dintre membrii echipei show-ului nu a verificat ceea ce scriau artiştii, designerii platoului fiind “prea frenetici pentru a le acorda atenţie”, iar textele în limba arabă au fost tratate ca “efect vizual suplimentar”.

    “Prin acest graffitti facem apel la o abordare diferită a regiunii şi, de asemenea, încercăm să spunem că lucrurile nu sunt atât de simple precum par în serial”, a declarat Caram Kapp, unul dintre artişti, pentru BBC.

    În al doilea sezon al serialului “Homeland”, reprezentarea oraşului Beirut a stârnit critici, din cauza faptului că strada centrală Hamra avea o foarte mică legătură cu realitatea, iar mai mulţi spectatori pakistanezi s-au arătat deranjaţi de felul în care oraşul Islamabad a fost înfăţişat într-unul dintre sezoane şi de faptul că numele unuia dintre personaje, un terorist, era foarte asemănător cu al unui fost ambasador al Pakistanului în Statele Unite ale Americii.

    “Homeland”, în care rolurile principale sunt interpretate de Claire Danes, Mandy Patinkin şi Rupert Friend şi în care a jucat şi Damien Lewis, a fost lansat în anul 2011 şi se află în prezent la al cincilea sezon. Seria a reuşit în primul sezon “tripleta de aur” la gala Primetime Emmy – premiile pentru cel mai bun serial dramă, cel mai bun actor dintr-un serial dramă (Damien Lewis) şi cea mai bună actriţă dintr-un serial dramă (Claire Danes).

  • Ad blocker, de la opţiune la serviciu de bază

    Mesajele publicitare reprezintă 90% din veniturile de peste 66 de miliarde de dolari obţinute de Google în 2014. Şi totuşi, majoritatea acestor mesaje publicitare nu ajung să influenţeze în vreun fel comportamentul celor vizaţi de ele. Google, Facebook şi alte companii de online advertising nu sunt preocupate de calitatea acestor reclame, ci doar de prezentarea acestora, justificând astfel notele de plată. Acest sistem a început însă să fie îngreunat de apariţia unor programe sau aplicaţii mobile care au un singur rol: de a proteja utilizatorul de mesajele publicitare nedorite. Iar succesul lor pare a fi evident: programele de tip ad blocker sunt utilizate, doar în Europa, de peste 77 de milioane de oameni.

    Ce sunt programele de tip ad blocker? Fac parte dintr-o gamă mai largă de soluţii care funcţionează ca un firewall între aplicaţiile destinate navigării şi serverele care găzduiesc anunţuri publicitare. Cele mai multe reclame sunt reţinute într-o bază de date construită de-a lungul timpului de utilizatori; astfel, atunci când accesăm o pagină web, programul ad blocker verifică dacă informaţiile de pe acea pagină există în baza de date, caz în care vor fi blocate. Restul informaţiilor sunt încărcate normal pe pagina accesată. Cele mai cunoscute programe de acest tip sunt AdBlock şi AdBlock Plus.

    Observând tendinţa, publicitarii au decis să se întoarcă la aşa-numitul advertising nativ, adică plasarea mesajelor publicitare sau a produselor în forme mai discrete. Advertising nativ înseamnă sponsorizarea unui program sau introducerea unui produs într-un film, folosirea advertorialelor sau a canalelor de social media. Postările plătite de pe Facebook sau Twitter se dovedesc, în ultima vreme, mult mai eficiente decât bannerele de pe o pagină web.

    În Germania, companiile de publicitate au ales o altă variantă, şi anume acţionarea în justiţie a celor de la Eyeo, dezvoltatorii programului AdBlock Plus. Instanţa a decis în favoarea celor de la Eyeo, creând astfel un precedent periculos pentru o industrie de sute de miliarde de dolari.

    Dacă publicitatea de pe browser a fost şi continuă să fie puternic afectată de fenomenul ad block, industria de mobile advertising pare a fi următoarea victimă. Surprinzător, mai multe companii de telecomunicaţii au decis să introducă ele însele software de tip ad blocker, astfel încât utilizatorii să fie protejaţi fără a ridica măcar un deget. Decizia este neaşteptată deoarece, din punctul de vedere al operatorilor telecom, mesajele publicitare ocupă între 10 şi 50% din lungimea de bandă alocată utilizatorilor. Utilizatorii ar consuma astfel o cantitate mai mare de date şi ar creşte, implicit, veniturile operatorilor.

    Programele de tip ad blocker destinate mediului mobil, introduse de Apple pentru prima oară în luna septembrie, promit să reducă timpul de încărcare al paginilor conservând, în acelaşi timp, conţinutul editorial al unui site. Cei de la New York Times au realizat o analiză a celor două tipuri de conţinut, pentru a afla cât de mult îngreunează mesajele publicitare navigarea online. Rezultatul a fost că mai mult de jumătate din datele transmise sunt de fapt mesaje publicitare. Pentru a evidenţia diferenţele dintre site-uri, jurnaliştii au încărcat fiecare pagină de mai multe ori pe un iPhone 6, cu şi fără ad blocker activat.

    Multe site-uri s-au încărcat mai repede şi au fost mai uşor de navigat, scăzând în acelaşi timp cantitatea de date transmisă (şi implicit costurile de navigare). Site-ul boston.com are (dintre site-urile analizate) cele mai multe mesaje publicitare şi necesită cel mai lung timp de încărcare. În varianta accesării pe un dispozitiv cu ad blocker, timpul de răspuns a scăzut de la 33 de secunde la 7 secunde iar cantitatea de date de la 16,3 megabiţi la 3,5 megabiţi. Per total, numărul de fişiere recepţionate de telefon a fost de opt ori mai mic.

    În cazul LA Times (latimes.com), timpul de încărcare s-a redus cu 75%, de la 12 secunde cu reclame la doar 3 secunde fără anunţurile respective. Cel mai „curat“ site s-a dovedit însă theguardian.com, care s-a încărcat complet în 6 secunde în ambele variante.
    Nu trebuie să ne aşteptăm ca mesajele publicitare de pe site-uri, fie ele pe mobil sau nu, să dispară peste noapte. Industria publicitară va găsi metode de adaptare, aşa cum a făcut-o atunci când lumea modernă a făcut cunoştinţă cu televizorul sau cu internetul. Importanţa programelor de tip ad blocker este însă evidentă, iar disputele asupra oportunităţii lor vor continua cu siguranţă.
     

     

  • Tânărul care a transformat banalul cartof într-o afacere de 10.000 de dolari la doar o lună după lansare

    Alex Craig, un tânăr în vârstă de 24 de ani, a avut o idee de afacere cel puţin neobişnuită: trimiterea prin curier de cartofi inscripţionaţi cu mesaje anonime.

    Craig spune că a vâncut mai mult de 2.000 de cartofi şi a ajuns la un profit de 10.000 de dolari la doar o lună de la lansarea Potato Parcel, potrivit entrepreneur.com

    Utilizatorii Twitter au postat poze în care arată cum cartofii servesc drept o modalitate originală, neaşteptată de comunicare. Aceasta nu este prima afacere care a transformat un produs banal într-unul generator de profit. ShipYourEnemisGlitter permite utilizatorilor să facă exact ce numele firmei promite: să trimită duşmanilor sclipici. Conceptul a câştigat atât de multă notorietate în mediul online, încât fondatorul afacerii, Matthew Carpenter, a ajuns să vândă conceptul în schimbul a 85.000 de dolari.

     

  • Tânărul care a transformat banalul cartof într-o afacere de 10.000 de dolari la doar o lună după lansare

    Alex Craig, un tânăr în vârstă de 24 de ani, a avut o idee de afacere cel puţin neobişnuită: trimiterea prin curier de cartofi inscripţionaţi cu mesaje anonime.

    Craig spune că a vâncut mai mult de 2.000 de cartofi şi a ajuns la un profit de 10.000 de dolari la doar o lună de la lansarea Potato Parcel, potrivit entrepreneur.com

    Utilizatorii Twitter au postat poze în care arată cum cartofii servesc drept o modalitate originală, neaşteptată de comunicare. Aceasta nu este prima afacere care a transformat un produs banal într-unul generator de profit. ShipYourEnemisGlitter permite utilizatorilor să facă exact ce numele firmei promite: să trimită duşmanilor sclipici. Conceptul a câştigat atât de multă notorietate în mediul online, încât fondatorul afacerii, Matthew Carpenter, a ajuns să vândă conceptul în schimbul a 85.000 de dolari.

     

  • Tânărul care a transformat banalul cartof într-o afacere de 10.000 de dolari la doar o lună după lansare

    Alex Craig, un tânăr în vârstă de 24 de ani, a avut o idee de afacere cel puţin neobişnuită: trimiterea prin curier de cartofi inscripţionaţi cu mesaje anonime.

    Craig spune că a vâncut mai mult de 2.000 de cartofi şi a ajuns la un profit de 10.000 de dolari la doar o lună de la lansarea Potato Parcel, potrivit entrepreneur.com

    Utilizatorii Twitter au postat poze în care arată cum cartofii servesc drept o modalitate originală, neaşteptată de comunicare. Aceasta nu este prima afacere care a transformat un produs banal într-unul generator de profit. ShipYourEnemisGlitter permite utilizatorilor să facă exact ce numele firmei promite: să trimită duşmanilor sclipici. Conceptul a câştigat atât de multă notorietate în mediul online, încât fondatorul afacerii, Matthew Carpenter, a ajuns să vândă conceptul în schimbul a 85.000 de dolari.

     

  • A fost descoperit cel mai vechi monument din lume. Este de două ori mai vechi decât Piramidele

    Sculptura din lemn descoperită într-o mlaştină din Rusia a fost datată în urmă cu 11.000 de ani şi conţine o inscripţie pe care nimeni nu o poate descifra, conform publicaţiei Siberian Times.
     
    Idolul denumit Shigir a fost descoperit iniţial în 1890, iar prima încercare de datare a fost făcută în 1997. Analiza a arătat că sculptura este veche de 9.500 de ani, iar acum, folosindu-se de tehnologia modernă a fost analizat din nou, descoperirea fiind una incredibilă, sculptura “îmbătrânind” 1.500 de ani. Shigir are 2,8 metri înălţime, dar iniţial se întindea pe 5,3 metri. Inscripţiile de pe sculptură rămân un mister pentru om, speculându-se că ar putea fi un sistem de credinţă. De asemenea, idolul are şapte feţe însă una singură este tridimensională.
     
    “Această sculptură este o capodoperă, o operă unică. Ornamentul este plin de informaţii criptate. Oamenii împărtăşeau mesaje prin intermediul idolului”, a declarat Mikhail Zhilin, cercetător în cadrul “Academy of Sciences’ Institute of Archeology”.
     
    Astfel, obiectul este plasat exact la începutul epocii Helocen, perioadă geologică caracterizată de oscilaţii climatice şi prin apariţia şi dezvoltarea omului.