BusinessMagazin

Tag: medicamente

  • Povestea cercetătoarei românce care se luptă cu pandemia de COVID-19. Realizările ei sunt atât de apreciate încât a câştigat deja mai multe premii

    Înainte de pandemie, principalul interes al Andei Trifan, o cercetătoare româncă stabilită în Statele Unite, consta în proteinele care provoacă 30% din tipurile de cancer. În ultimul an, însă, s-a axat pe studierea virusului SARS-CoV-2, contribuţiile ei fiind onorate cu echivalentul Premiului Nobel în domeniul supercomputerelor.

    Anda Trifan a fost pasionată dintotdeauna de ştiinţă, despre care – spune ea – afectează toate aspectele vieţilor noastre, fapt ce a determinat-o să studieze şi să absolve Universitatea DePaul din Chicago, cu o specializare în biochimie. I-a plăcut mereu să facă experimente în laborator, dar a dorit mai degrabă să vadă evenimentele biofizice la nivel atomic, aspect extrem de greu de abordat cu ajutorul experimentelor, aşa că s-a orientat rapid către teorie şi informatică. Prin biofizica computaţională se pot simula sisteme care există în realitate, cum ar fi interacţiunea dintre proteine şi ceea ce se află în jurul lor, membrana celulară şi alte proteine, spre exemplu. Studiind proteina la nivel atomic, se pot găsi zone specifice asupra cărora pot acţiona în mod direct medicamentele.

    „Simulările biofizice sunt ca un microscop computaţional prin care poţi să observi fenomene biologice la nivel atomic. Aceste simulări produc foarte multe date, care nu se pot interpreta fără sisteme avansate de analiză. Machine learning şi inteligenţa artificială ne ajută să analizăm baze de date enorme, pentru a extrage informaţii relevante. De exemplu, folosind machine learning/inteligenţa artificială, putem scana miliarde de componente şi putem testa capacitatea lor de a se lega de sau de a inhiba o proteină”, spune Anda Trifan.

    Cele mai importante provocări din cariera unui biofizician sunt date de complexitatea sistemelor cu care lucrează, având în vedere că replicarea fizicii naturii nu este o sarcină uşoară, întrucât se ia în calcul un număr extrem de mare de factori. Însă, pe măsură ce avansează, instrumentele şi capacităţile industriei permit o reproducere tot mai fidelă a sistemelor. În prezent, Anda Trifan lucrează cu Argonne National Laboratory din Illinois, o parte a National Virtual Biotechnology Laboratory, un consorţiu de laboratoare ce încearcă să combată COVID-19. Din poziţia sa de cercetător, Anda Trifan foloseşte metode computaţionale pentru a studia fenomene biofizice complexe. Anul trecut, a trebuit să înţeleagă cum interacţionează proteina virală spike SARS-CoV-2 cu receptorul uman şi a descoperit o serie de molecule mici care pot inhiba diferitele proteine implicate în replicarea virală.

    „Pandemia a generat un avans tehnologic rapid în ştiinţă. Iar acest fapt a fost posibil datorită colaborărilor la nivel global dintre cercetători cu diferite specializări. Specialiştii în ştiinţa experimentală au reuşit să obţină structuri de proteine care sunt esenţiale funcţionării şi supravieţuirii SARS-CoV-2, iar cercetătorii în ştiinţă computaţională, ca mine, pot folosi acele structuri de proteine pentru a găsi substanţe care să atace virusul. Scopul este să găsim tratamentele care pot ajuta la oprirea pandemiei, pentru a ne permite să revenim la o viaţă normală”, a declarat Anda Trifan pentru BM.

    FOTO: UNITED NATIONS / UNSPLASH

    Înainte de coronavirus, principala sa ţintă consta în proteinele care provoacă aproximativ 30% din tipurile de cancer. Totuşi, imediat cum a luat naştere criza sanitară, tot mai mulţi oameni de ştiinţă şi-au schimbat zona de interes, încercând să îşi aducă fiecare contribuţia şi să ajute la găsirea unei soluţii. În cea mai mare parte, munca Andei Trifan constă acum în metodologii de tip machine learning / inteligenţă artificială, care i-au schimbat complet traiectoria pentru cercetarea de doctorat. De asemenea, situaţia provocată de SARS-CoV-2 i-a oferit ocazia de a lucra în regim remote, creându-şi o mai mare flexibilitate în grupurile cu care lucrează, oportunitate ce i-a permis să dezvolte simultan mai multe proiecte.

    Mai mult, studiile despre COVID-19 în care s-a implicat au obţinut recent premiul Gordon Bell şi Secretary of Energy Achievement Award, distincţii acordate o singură dată în viaţă unor cercetători de calibru. „Premiul Gordon Bell este considerat un echivalent al Premiului Nobel în domeniul supercomputerelor. Aceste premii sunt acordate eforturilor concentrate ale unor echipe, iar eu am fost norocoasă să pot lucra cu unii dintre cei mai buni cercetători din lume. A fost o onoare pentru mine să fac parte din aceste echipe.”

    Ultimul an a venit cu evoluţii considerabile în informatică, spune Anda, fapt ce a facilitat utilizarea ML/AI în diverse zone ale ştiinţei, cum ar fi studierea schimbărilor climatice şi, bineînţeles, descoperirea şi optimizarea medicamentelor, scopul fiind realizarea cât mai rapidă a obiectivelor, într-un mod eficient şi precis.

    Cariera Andei Trifan a început când şi-a obţinut licenţa în biochimie la Universitatea DePaul. După aceea, a lucrat pentru gigantul Dow Chemical, a doua cea mai mare companie din industria chimică la nivel mondial, în cadrul departamentului care se ocupă cu studiul substanţelor chimice ce pătrund în alimente din ambalajele alimentare. Un moment esenţial în cariera ei a fost momentul în care a obţinut bursa Departamentului pentru Energie din cadrul guvernului Statelor Unite, care acordă burse doar pentru 2% din totalul candidaţilor.

    Ia în calcul întoarcerea acasă? „România are un loc special în inima mea, în special Braşovul, care va fi întotdeauna casa mea, pe care niciun alt loc din lume nu o va putea înlocui. O să vizitez România, poate chiar mă voi retrage acolo când voi fi la pensie, dar, deocamdată, viaţa mea este în Statele Unite ale Americii”.

  • Cum a arătat coşul de medicamente al românilor în 2020? Au crescut vânzările de produse pentru afecţiunile nervoase şi digestive.

    Patru din zece medicamente cumpărate de români în pandemie au fost pentru afecţiuni ale sistemelor nervos şi digestiv, fiind singurele grupe terapeutice care au crescut în plină pandemie la nivel de cutii vândute, potrivit raportului asupra pieţei medicamentelor realizat de compania de cercetare de piaţă Cegedim şi citat de Ziarul Financiar.

    Restricţiile de călătorie şi reticenţa pacienţilor de a mai ajunge la medic în contextul pandemiei şi-au pus amprenta pe vânzările de medicamente. De altfel, medicii au atras atenţia asupra pericolului pe care îl reprezintă amânarea vizitei la medic în starea generală de sănătate a populaţiei, în contextul în care după cele două luni de stare de urgenţă, în care au fost permise doar intervenţiile pentru cazurile urgente, pacienţii s-au prezentat cu stări agravate ale afecţiunilor pe care le ţineau sub control înainte de pandemie.

    La nivel valoric, scăderea apetitului pentru medicamente nu se vede şi în preţuri mai mici, piaţa continuând să crească uşor.

    Românii au cumpărat medicamente în valoare de 18 mld. lei în 2020, în uşoară creştere cu 1,3% faţă de anul anterior, arată raportul Cegedim. În total, în România s-au eliberat 625 de milioane de cutii de medicamente în 2020, acelaşi număr ca în 2019.

  • Noi speranţe din Israel. Dovezi care arată eficacitatea a două medicamente minune pentru Covid-19. Ce sunt EXO-CD24 şi Allocetra

    Boala Covid-19, tratată cu succes în Israel. Toţi pacienţii trataţi cu EXO-CD24 în Israel s-au vindecat de Covid-19. EXO-CD24 este un tratament care opreşte furtuna de citokine

    Allocetra a reglat răspunsul imunitar pentru 19 din 21 de bolnavi de Covid-19. Medicii israelieni mizează pe medicamente pentru a trata noile tulpini ale coronavirusului

    Două tratamente pentru Covid-19 au rezultate foarte bune în primele teste.
    EXO-CD24, un tratament care opreşte furtuna de citokine care apare în cazul unor bolnavi cu forme severe. Centrul Medical Sourasky din Tel Aviv vine cu noi date despre acest tratament.

    Toţi cei 30 de pacienţi care au primit acest tratament aveau forme grave de Covid-19 şi toţi şi-au revenit. Pentru 29 dintre ei vindecarea a venit în două-trei zile şi cei mai mulţi dintre ei au fost externaţi în maximum cinci zile.

    Şi al 30-lea s-a vindecat, dar după mai multe zile. Medicul Shiran Shapira, directorul laboratorului care lucrează la acest tratament de 20 de ani a spus că tratamentul se adminstrează prin inhalare şi ajunge direct la plămâni, fără să aibă efecte adverse la fel ca tratamentele injectabile sau cele administrate pe cale orală.
    Israelienii spun că pot produce rapid şi la un preţ mic acest medicament.

    Al doilea tratament este cel cu Allocetra, un medicament care reglează răspunsul imunitar. 19 din cei 21 de pacienţi care au fost trataţi cu acest medicament au fost externaţi în mai puţin de şase zile. Şi toţi erau pacienţi cu risc crescut, erau bărbaţi, sufereau de obezitate sau de boli cardiovasculare. Aveau furtună de citokine sau disfuncţionalităţi ale organelor.
     

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Piaţa farma a crescut anul trecut cu 1,3%, la 18 miliarde lei, în timp ce, în volum, vânzările de medicamente au totalizat 625 milioane cutii, nivel similar cu cel din 2019

    Piaţa farma din România a crescut anul trecut cu 1,3%, la 18 miliarde lei (3,7 mld.euro), în timp ce, în volum, vânzările de medicamente au totalizat 625 milioane cutii, nivel similar cu cel din 2019, arată datele companiei Cegedim.

    Numărul total de zile de tratament a crescut cu 6,9%.

    Izolând impactul programelor cost-volum-rezultat (CVR) şi cost-volum (CV), valoarea medicamentelor pe bază de reţetă (Rx) eliberate din farmaciile publice a scăzut cu 0,5%, totalizând 9,97 miliarde lei (2,06 miliarde Euro).

    Volumul medicamentelor pe bază de reţetă vândute în farmacii s-a ridicat la 362,4 milioane cutii (-3,9%), cel al medicamentelor fără prescripţie din farmacii (OTC) la 239,4 milioane cutii (+9,7%), iar volumul medicamentelor din spital la 23,9 milioane cutii (- 21,1%).

    În funcţie de volumul vânzărilor, topul companiilor a rămas neschimbat anul trecut, pe primul loc fiind Zentiva, urmată de Sun Pharma (inclusiv Terapia) şi Servier (inclusiv Egis). Poziţiile următoare sunt ocupate de GlaxoSmithKline, Sanofi, Krka, Antibiotice, Viatris, Biofarm şi Gedeon Richter.

    Din punct de vedere al valorii, clasamentul este uşor diferit, primul loc fiind deţinut de Sanofi, cu 998,3 mil. lei, urmată de Novartis (inclusiv Sandoz) cu 908,6 mil. lei şi Zentiva (inclusiv Labormed şi Alvogen) cu 824,7 mil. lei.

    Clasamentul este completat de Servier (inclusiv Egis) cu 725,5 mil. lei, GlaxoSmithKline (700 mil. lei), Sun Pharma (inclusiv Terapia) cu 694,2 mil. lei, AstraZeneca (646,3 mil. lei), Bristol Myers Squibb cu 605,2 mil. lei, Viatris (528,1 mil. lei) şi Merck & Co. cu 523,7 mil. lei.

    Pfizer se află pe locul 12, cu vânzări de 501 milioane lei în 2020, respective o pondere de 2,8% din total.

    În cursul anului trecut, cele mai multe medicamente folosite de români au fost pentru boli ale sistemului cardiovascular (26%), sistemului digestiv (25%) şi ale sistemului nervos (19%).

    În privinţa evoluţiei principalelor grupe terapeutice, în ultimele 12 luni se evidenţiază creşteri în volum peste media pieţei numai în cazul medicamentelor aferente sistemului nervos (+7,2%) şi al medicamentelor destinate sistemului digestiv şi metabolism (+3,7%).

    Sub media pieţei s-au situat antiinfecţioasele sistemice (-11,6%), antineoplazicele şi imunomodulatoarele (-9,2%), medicamentele destinate sistemului musculo-scheletic (-2,1%) precum şi cele pentru sistemul respirator şi cardiovascular (-1,9%).

     

  • Ce este Ivermectina,”medicamentul minune anti-COVID”. Cum a ajuns să fie subiectul central al noilor teorii de conspiraţie

    Un studiu recent al Universităţii din Liverpool a asociat Ivermectina, un medicament antiparazitar ieftin, cu reducerea şi eliminarea virusului SARS-CoV-2 din organism. În timpul cercetărilor, riscul de deces ar fi fost redus cu 75% în rândurile pacienţilor cu forme moderate şi grave de COVID-19, scrie Financial Times.

    Cu toate acesta, cercetătorii avertizează că şansele conform cărora tratamentul poate veni la pachet cu o serie de erori sunt extrem de ridicate, întrucât studiul nu a fost validat de alţi oameni de ştiinţă şi are nevoie de un set suplimentar de dovezi privind nivelul de eficienţă al medicamentului.

    Până acum, singurul medicament antiviral care a primit aprobare la nivel mondial în ceea ce priveşte tratarea pacienţilor infectaţi cu coronavirus este remdesivirul, creat de compania americană de biotehnologie Gilead Sciences. Totuşi, deşi s-a demonstrat că remdesivirul poate scurta perioada de spitalizare, medicamentul nu are efect asupra ratei de mortalitate şi încărcăturii virale, ce măsoară „cantitatea” de virus care circulă în fluxul sanguin al pacientului.

    Chiar dacă ivermectina nu este un antiviral din punct de vedere tehnic, studiile arată că medicamentul poate prezenta o serie de proprietăţi antivirale. Ivermectina este folosită în mod normal împotriva paraziţilor, cum ar fi păduchii sau scabia, şi se poate administra şi în tratarea acneei rozacee.

    Andrew Hill, doctorul care a coordonat studiul, spune că rezultatele sunt încurajatoare, însă este nevoie de o nouă serie de analize pentru a convinge autorităţile sanitare de eficienţa medicamentului.

    Deşi au fost multe contradicţii, medicul român, Ion Alexie, stabilit în Las Vegas, spune despre medicii veterinari care au declarat că Ivermectina se administrează la animale că nu au greşit, însă să lase specialiştii să spună dacă se poate administra sau nu oamenilor, scrie Mediafax.ro. 

    „De pe 15 ianuarie folosesc pentru toţi pacienţii mei cu Covid în spital Ivermectina. Nu ştiu ce s-a hotărât în România, dar se pare că se iau nişte hotărâri. Eu invit pe toată lumea să vină în America şi să vadă ce facem noi. Noi ştim ce fac şi ei în România. Părerea mea e că că aşa de mulţi oameni sunt în America şi mulţi mai mulţi doctori decât în România şi dacă noi folosim, ar trebui românii să copieze. Şi noi copiem ce e bun în România, dar cred că la cazul Ivermectinez să copieze ce spune şi doctorul francez sau avocat de care aţi vorbit şi să vadă ce spun şi englezii şi să mai înveţe şi ei puţin pentru că nu dirijează ei medicina din România. Ca să fim clari”, a declarat Ion Alexie, medic în Las Vegas.

    Între timp, ”medicamentul minune” rămâne un subiect extrem de controversat, atât la nivel internaţional, cât şi în România. 

  • Terapia Cluj, cel mai mare producător de medicamente: 80% dintre angajaţi, pe listele de vaccinare

    ♦ În cadrul fabricii Terapia Cluj lucrează aproximativ 900 de persoane ♦ Etapa a doua de vaccinare, începută la 15 ianuarie, include şi angajaţii din domenii esenţiale, cum este producţia de medicamente.

    Producătorul de medicamente Terapia Cluj a făcut liste cu angajaţii care vor să se vaccineze, în contextul în care etapa a doua include persoanele angajate în domenii cheie, printre care şi industria producătoare de medicamente.

    „Avem liste de înscriere la vaccinare de aproape 80%, din circa 900 angajaţi, încă mai vin solicitări de la cei care nu au posibilităţi online, suntem în etapa a doua. Sperăm să vaccinăm cât de repede“, a spus Dragoş Damian, CEO al Terapia.

    Vineri, 15 ianuarie, a început şi etapa a doua, după ce prima fază a vaccinării în România a inclus doar personalul din sănătate, medicii, personalul din farmacii. Deşi autorităţile au precizat că la ora 15 vor începe înscrierile pentru a doua etapă, platforma de vaccinare nu a fost disponibilă în primele ore sau a funcţionat cu discontinuităţi.

    Terapia Cluj a anunţat săptămâna trecută că pune la dispoziţia autorităţilor un centru de vaccinare şi 500.000 de lei pentru organizarea altor astfel de unităţi. Şeful Terapia Cluj a precizat că vaccinarea a circa 6 milioane de români până în vara anului 2021 ar redeschide economia.

    În prezent, sunt 309 astfel de centre de vaccinare la nivel naţional, la debutul etapei a doua de vaccinare, deşi autorităţile vor să deschidă 750 de centre în total.

    Autorităţile se aşteaptă ca procentul persoanelor vaccinate dintre cele care sunt eligibile pentru etapa a doua să fie de 50%, ceea ce înseamnă circa 3 milioane de persoane. Până în luna martie, din datele autorităţilor, se estimează că pot fi vaccinaţi 1,6 milioane de oameni, ceea ce înseamna un ritm de vaccinare mediu de 21.000 de persoane pe zi, din calculele ZF, care includ lunile ianuarie (de la 15 ianuarie), februarie şi martie. În prezent, nu este atins acest target de 20.000 de persoane pe lună. În prima etapă de vaccinare, până la 14 ianuarie, 67% dintre personalul din sănătate se vaccinase. În România stocul de vaccin în prezent este de circa 309.000 de doze, venite în mai multe tranşe de la companiile Pfizer şi Moderna.

     

     

  • ​Cine transportă vaccinul împotriva COVID-19? Patru distribuitori de medicamente spun că pot pune infrastructura la dispoziţie, circa 800 de maşini, dar deocamdată nu au fost solicitaţi

    Distribuitorii de medicamente Mediplus, Alliance Healthcare(fostul Farmexpert), Farmexim şi Dona Logistică şi-au pus la dispoziţie resursele logistice pentru a distribui vaccinul împotriva COVID-19, însă autorităţile încă nu au discutat despre partea logistică prin care dozele vor ajunge la pacienţi.

    Iar termenul la care primele doze trebuie să ajungă la pacienţii români, în contextul în care în toate statele europene urmează să înceapă simultan campania de vaccinare, este între Crăciun şi Revelion, o dată posibilă înaintată de autorităţi fiind 27 decembrie.

    Valeriu Gheorghiţă, preşedintele Comitetului naţional de coordonare a activităţilor privind vaccinarea împotriva COVID-19, nu a răspuns la întrebarea ZF privind modul cum va ajunge vaccinul de la Institutul Cantacuzino în cele zece spitale din mai multe regiuni ale ţării, de la Timişoara, la Iaşi, Constanţa, Dolj sau Maramureş.

    „Din ce s-a declarat, am înţeles că vor folosi infrastructura Ministerului Apărării şi Ministerului Afacerilor Interne. În alte ţări s-a folosit şi sistemele de distribuţie private, ştiu că în UK, Austria, Franţa, Germania sunt implicaţi şi distribuitorii privaţi. La noi tot ce s-a anunţat a fost la nivel statal. Asociaţia Distribuitorilor şi Retailerilor şi-a exprimat disponibilitatea de a oferi infrastructura şi expertiza autorităţilor. Noi urmărim ce se întâmplă, deocamdată nu s-a întâmplat nimic”, a spus Iulian Trandafir, preşedintele ADRFR.

    Flota de maşini a celor patru distribuitori, reuniţi sub Asociaţia Distribuitorilor şi Retailerilor Farmaceutici (ADRFR), este de circa 800 de maşini, iar în total sunt puse la dispoziţie 29 de depozite. La acestea se adaugă şi 10.000 de angajaţi în total.

    Este important ca vaccinul să ajungă rapid în centre pentru că sunt condiţii speciale de păstrare şi administrare, mai explică Trandafir.

    „Aparent este foarte simplu, avem câteva centre mari, lumea se vaccinează, pleacă acasă. Dacă intrăm în detalii, trebuie monitorizări de temperatură, sunt termene scurte, ele stau la -75 grade, dar în momentul în care se dezgheaţă, ele mai sunt valabile 120 de ore, timp în care trebuie să plece către centrele de vaccinare şi să fie şi vaccinate persoanele”, a mai spus Iulian Trandafir.

     

  • Uniunea Europeană ar putea da aprobarea finală pentru vaccinul Pfizer-BioNTech pe data de 23 decembrie

    Uniunea Europeană ar putea da aprobarea finală pentru vaccinul anti-Covid-19 dezvoltat de Pfizer şi BioNTech în data de 23 decembrie, la doar două zile după ce reglementatorul european ar da undă verde serului, a declarat Margaritis Schinas, vicepreşedinte al Comisiei Europene, citat de Reuters.

    Conform regulilor UE, Agenţia Europeană a Medicamentelor (EMA) trebuie să analizeze şi să dea o recomandare pentru orice medicamente sau vaccinuri noi, însă decizia finală de a le permite intrarea în piaţa europeană trebuie luată de braţul executiv al Uniunii Europene, după consultarea cu guvernele statelor membre.

    EMA a anunţat, marţi, că ar putea da recomandarea pentru vaccinul Pfizer-BioNTech în data de 21 decembrie, cu o săptămână mai devreme decât era programat iniţial.

    „Dacă acesta va fi cazul, Comisia Europeană este pregătită să furnizeze autorizaţia oficială pentru a-l plasa în piaţă prin proceduri rapide, de urgenţă. O putem face în două zile”, a declarat Margaritis Schinas, vicepreşedinte al Comisiei Europene, în faţa parlamentului european.

    Marea Britanie şi Statele Unite se numără printre ţările care au autorizat deja vaccinul Pfizer-BioNTech.

    În mod obişnuit, EMA îşi rezervă cel puţin şapte luni înainte de a da o recomandare asupra vaccinurilor, în timp ce Comisia Europeană îşi poate lua chiar şi două luni pentru analiză, după recomandarea pozitivă a EMA.

    În cazul de faţă, dacă EMA dă o recomandare pozitivă luni, întreaga perioadă de analiză se va rezuma la 20 de zile, în contextul în care autoritatea de reglementare europeană a primit datele de la testele clinice Pfizer în data de 1 decembrie.

    Totuşi, autorizarea de urgenţă ar fi condiţionată, ceea ce înseamnă că vaccinul ar continua să fie monitorizat cu o atenţie sporită pentru indicatori de eficienţă şi potenţale efecte secundare.

    Datele disponibile până la acest moment arată că vaccinul este extrem de eficient pe termen scurt şi are efecte secundare limitate sau izolate, însă nu există încă date pe termen lung.

  • O firmă elveţiană de biotehnologie care dezvoltă un tratament pentru COVID a înregistrat o creştere de 38.000% a acţiunilor în 2020

    Acţiunile companiei elveţiene de biotehnologie Relief Therapeutics, care creează un medicament pentru afecţiunile respiratorii provocate de coronavirus, au crescut cu 38.000% în 2020, potrivit CNBC.

    Firma dezvoltă un medicament numit RLF-100, care a fost lansat în urmă cu 20 de ani, însă care poate proteja celulele împotriva virusului SARS-CoV-2.

    Preşedintele Relief Therapeutics Ram Selvaraju a declarat că testele vor oferi un rezultat concret în prima jumătate a lunii ianuarie şi a pus creşterea masivă a acţiunilor pe seama dovezilor privind eficienţa pe care a prezentat-o tratamentul în rândurile „pacienţilor altminteri netratabili”.

    „În timp ce alţi oameni s-au concentrat asupra infecţiilor minore şi medii, noi ne-am îndreptat atenţia asupra modalităţilor prin care medicamentul ar oferi beneficii bolnavilor aflaţi în stare gravă”, a adăugat Ram Selvaraju.

    Rezultatele din primele etape de testare arată că 72% dintre pacienţii cu simptome respiratorii severe au început să îşi revină după ce au fost trataţi cu RLF-100.

    Relief Therapeutics avea o capitalizare de 100 de milioane de franci elveţieni la sfârşitul lunii iulie şi, după ce rezultatele a 21 de pacienţi trataţi cu RLF-100 au fost publicate pe 10 august, valoarea de piaţă a companiei a ajuns la 1,6 miliarde. În prezent, valoarea este de 1,34 miliarde de franci.

    În plus, creşterea de 38.000% surprinde preţul redus al acţiunilor de dinainte de pandemie, de vreme ce preţul unei acţiuni atinge luni, 14 decembrie aproape 0,42 de franci. Prin contrast, o acţiune a multinaţionalei Roche valorează 306 franci.

     

  • O piaţă care s-a dublat într-un deceniu: românii au lăsat în 2019 în farmacii peste 20 mld. lei. Doar anul trecut vânzările farmaciilor au crescut cu 8%

    Românii au lăsat anul trecut în farmacii peste 20 mld. lei. Achiziţiile de medicamente şi suplimente au crescut cu 8% în 2019 faţă de anul anterior, arată datele transmise de Registrul Comerţului.

    Evoluţia pozitivă se vede şi la nivelul unui deceniu, cifra de afaceri dublându-se în această perioadă. Ca număr de companii, retailul farmaceutic a pierdut în zece ani mai bine de 1.000 de firme, ceea ce arată consolidarea acestui domeniu, marcat de tranzacţii între jucătorii de la vârful pieţei şi restul operatorilor. Astfel, astăzi mai sunt mai puţin de 4.400 de companii în domeniu.

    Consolidarea din retailul farma se vede mai ales la vâr­ful clasamentului, cele cinci mari reţele farmaceutice mă­rin­du-şi constant cota de piaţă raportat la numărul total de uni­tăţi la nivel naţional. Astfel, de la 11% cotă de piaţă a pri­mi­lor cinci retaileri farma în urmă cu zece ani, în prezent ju­că­torii din fruntea clasamentului au ajuns să deţină peste 27%.

    În total, în 2019 erau 8.099 de farmacii la nivel naţio­nal, acesta fiind un an în care piaţa s-a contractat uşor ca număr de unităţi faţă de 2018. Astfel, numărul de farmacii a scăzut cu aproape 50 de unităţi, arată datele publicate de Institutul Naţional de Statistică.