Tag: maxim

  • Indicele Robor la 3 luni face un salt la 1,92%, maximul ultimilor trei ani

    Indicele a mai avut un nivel peste 1,9% în noiembrie 2014.
     
    Dobânzile la lei au început să urce în septembrie, pe fondul unei restrângeri de lichiditate din sistem. Robor la 3 luni a înregistrat o creştere de peste un punct procentual în ultimul an. Orice mişcare a ROBOR se reflectă în rata lunară a clienţilor cu credite în lei.
     
     Analiştii consideră că ascensiunea din ultimele luni a ROBOR este temporară, majoritatea estimând o stabilizare a indicatorului până la un nivel de 1,3-1,5 % până la finalul anului. Vocile pesimite indică un ROBOR de 2% la finalul acestui an şi chiar 5% în următoarele şase luni.
     
    În acelaşi timp, ROBOR la nouă luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase de către băncile comerciale de la alte bănci comerciale pentru o perioadă de nouă luni, a reluat trendul ascendent şi a făcut un salt la 2,12%,de la 2,11% ieri.
     
    ROBOR reprezintă rata medie a dobânzii la care băncile româneşti se împrumută între ele în lei. Indicele se stabileşte zilnic de BNR ca medie aritmetică a cotaţiilor practicate de zece bănci selectate de Banca Naţională.
     
  • Monedă naţională, în cădere liberă: euro a atins UN NOU MAXIM ISTORIC

    Cotaţia oficială afişată vineri de BNR a fost de 4,6390 lei/euro, după ce euro a depăşit oficial pragul de 4,6 lei miercuri şi apoi a urcat la 4,6267 lei, în şedinţa de joi.

    Nivelul de peste 4,6 lei/euro nu a mai fost atins în ultimii cinci ani şi patru luni, din săptămâna 23-27 iulie 2012, când a fost atins şi maximul de 4,6397 lei/euro.

    Deprecierea monedei naţionale până peste pragul de 4,6 lei/euro a venit, miercuri, atât pe fondul incertitudinilor fiscale, cât şi al mesajului de relaxare a abordării faţă de cursul de schimb, transmis de banca centrală, declara, pentru MEDIAFAX, miercuri, analistul financiar Claudiu Cazacu.

    Referindu-se la posibilele evoluţii în perioada imediat următoare, analistul a arătat că riscurile sunt „mai degrabă spre deprecierea leului decât spre apreciere”. „Tendinţele speculative nu vor duce neapărat la o depreciere ultrarapidă, dar eventualele reveniri sub pragul de 4,6 vor mai fi doar temporare. De acum discutăm de un nou palier al cotaţiilor – între 4,6 şi 4,7 lei/euro”, a mai spus Claudiu Cazacu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Euro a crescut la 4,6279 lei, după ce miercuri a depăşit pragul de 4,6 lei

    La debutul şedinţei de tranzacţionare de joi, pe piaţa interbancară, euro a trecut pragul de 4,62 lei, urcând până la un maxim de 4,6357 lei atins cu puţin timp înainte de ora 12.00. Apoi, cotaţiile au scăzut treptat până la nivelul de 4,6300 lei/euro la ora 12.50.

    Cotaţia oficială afişată miercuri, la ora 13.00, de Banca Naţională a României a fost de 4,6198 lei/euro, nivel care nu a mai fost atins în ultimii cinci ani şi patru luni, din săptămâna 23-27 iulie 2012, când a fost atins şi maximul istoric de 4,6397 lei.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Mentalităţi, strategii şi schimbări

    “Am ales să sărbătorim 25 de ani de EY în România privind nu spre trecut, ci spre viitor, spre următorii ani şi spre provocările şi oportunităţile pe care le vor aduce,“ declara Bogdan Ion, country managing Partner EY România, cu ocazia evenimentului în cadrul căruia a fost lansată cartea. Firma de audit şi consultanţă a ales să marcheze 25 de ani de prezenţă pe piaţa românească prin lansarea acestei cărţi, pentru realizarea căreia a fost derulată o campanie pe parcursul mai multor luni. Ideea de la care a plecat acest proiect este că progresul poate fi generat de strategii croite plecând de la răspunsuri la întrebări esenţiale, de impact.

    ”Pe măsură ce campania se derula, ne-am dat seama că avem oportunitatea de a vedea mai clar ce îi preocupă pe români. Sunt, bineînţeles, teme la care fiecare dintre noi s-a gândit, precum sănătatea, educaţia, infrastructura, situaţia administraţiei publice, migraţia românilor spre Vest, provocarea digitalizării şi a schimbărilor demografice. În acelaşi timp, am primit multe întrebări care merg mai adânc. Sunt întrebări profunde, legate de noi ca oameni, de valori şi societate: Cum putem reda demnitatea unei mari părţi din populaţie, care trăieşte în sărăcie? Cum ne implicăm în transformarea ţării? Care ar fi schimbarea de mentalitate care i-ar ajuta pe români să-şi atingă potenţialul maxim? Cred sincer că sunt foarte relevante şi au nevoie de răspunsuri pe măsură. Ele ne-au confirmat că nu este o opţiune să stai deoparte, ca individ şi ca firmă care activează în România, indiferent de tipul capitalului,“ a adăugat Bogdan Ion.

    Economia României s-a schimbat enorm în ultimii 27 de ani, s-au făcut multe reforme şi viaţa noastră s-a îmbunătăţit atât economic, cât şi democratic, a declarat Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), prezent la eveniment. ”Multe dintre aceste rezultate bune au fost catalizate de aspiraţiile noastre de a deveni membri NATO şi UE. Sper că multe alte progrese necesare vor fi făcute cu continuitate pentru a deveni membri ai zonei euro“. Guvernatorul BNR a dat şi câteva repere: în 1991 PIB per capita al României în termenii puterii de cumpărare se situa la 26% din media EU 15, în Bulgaria la 29%, în Polonia la 32%, iar în Ungaria la 44%. În 2016 aceleaşi date arătau că România este la o medie de 54%, Bulgaria la 44%, Ungaria la 63% şi Polonia la 64%. ”Aceste date arată că am progresat, dar suntem în continuare pe penultimul loc în UE“, a adăugat Mugur Isărescu.

    Joschka Fischer, fost ministru de externe şi vicecancelar al Germaniei între 1998 şi 2005, a declarat în cadrul evenimentului: ”Cea mai mare provocare pentru o ţară ca România este de a merge înainte, de a continua reformele pentru că aţi arătat că puteţi face acest lucru. Nu aveţi timp de aşteptat“.

    Andy Baldwin, managing partner al EY Europa, Orientul Mijlociu, India şi Africa, a punctat, în cadrul aceluiaşi eveniment: ”Un sfert de secol reprezintă o perioadă lungă de timp, multe lucruri schimbându-se în această lume. În urmă cu douăzeci şi cinci de ani internetul nu reprezenta un lucru obişnuit în viaţa noastră (Google s-a lansat în 1998), iar telefoanele inteligente încă nu existau. Astăzi Facebook Messenger şi WhatsApp procesează 60 miliarde de mesaje pe zi. Schimbarea reprezintă, poate, cea mai importantă temă a zilelor noastre“.

    Cartea ”25 de întrebări şi răspunsuri pentru viitorul României“ reuneşte răspunsurile oferite de către experţi recunoscuţi în domeniile lor de activitate. Cartea este un demers care ar putea constitui începutul unor politici publice de impact, dar şi al unor iniţiative private care să le ducă mai departe, către proiecte concrete. Iată câteva dintre întrebări şi răspunsuri parţiale.

    Care sunt soluţiile pentru ca România să îşi rezolve problema demografică în următorii 25 de ani?

    Prof. Univ. Dr. Vasile Gheţău, director, Centrul de Cercetări Demografice ”Vladimir Trebici“, Academia Română

    După 28 de ani de declin demografic şi o pierdere de 3,6 milioane de cetăţeni cu reşedinţa în România, o redresare semnificativă a situaţiei demografice se află sub un mare semn de întrebare. Nu avem precedente istorice, în timp de pace, în Europa. Iar acumulările negative şi deformarea gravă a structurii pe vârste a populaţiei, de unde porneşte întregul potenţial de regenerare a celei mai importante componente – natalitatea, îşi vor etala efecte negative pe mai multe decenii prin rigidele mecanisme ale dinamicii interne a demograficului.

    Din altă perspectivă, o redresare a stării demografice nu este compatibilă cu menţinerea unei migraţii externe negative atât timp cât diferenţe considerabile de venit şi standard general de viaţă se vor menţine între ţara noastră şi ţările dezvoltate.

    Clasa politică nu a abordat până acum – cu responsabilitate, competenţă şi viziune pe termen lung – situaţia demografică a ţării şi perspectivele dramatice care se conturează cu mare certitudine în toate prognozele elaborate în ţară ori de instituţii internaţionale de specialitate. Singura măsură generoasă de susţinere a natalităţii a fost şi a rămas concediul şi indemnizaţia de creştere a copilului. Aceasta a oprit pentru un număr de ani declinul numărului de născuţi în mediu urban, unde se află preponderent femeile salariate, împiedicând astfel o veritabilă prăbuşire a natalităţii şi atingerea unei scăderi naturale catastrofale. De această măsură pot beneficia însă doar femeile care au un venit (salariate, în cea mai mare parte), aflate preponderent în mediul urban. Depopularea, şi prin scădere naturală, şi prin migraţie internă şi externă, este dramatică în mediul rural.

  • Super-bogaţii lumii cumulează o avere de 6.000 de miliarde de dolari, maximul ultimului secol. De ce se tem cel mai tare miliardarii lumii

    Miliardarii şi-au majorat averea cumulată la nivel global cu aproape 20% anul trecut, până la un record de 6.000 de miliarde de dolari (4.500 de miliarde de lire sterline) – mai mult decât dublul PIB-ului realizat de Marea Britanie. Există acum 1.542 de miliardari în dolari în întreaga lume, potrivit raportului UBS/PwC.

    Josef Stadler, autorul principal al raportului, a declarat că clienţii săi miliardari sunt preocupaţi de faptul că creşterea inegalităţii dintre bogaţi şi săraci ar putea duce la o „grevă”.

    „Suntem într-un punct de inflexiune, spune Stadler. Concentrarea bogăţiei este la fel de ridicată ca în 1905, este vorba de ceva despre care miliardearii sunt îngrijoraţi. Problema este puterea de multiplicare, care face ca banii mari să fie şi mai mari şi întrebarea este în ce măsură este viabil acest lucru şi în ce moment va interveni societatea şi va reacţiona advers”. Stadler a adăugat: „Acum suntem de doi ani în vârful celei de-a doua epoci de aur”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Băiatul de 11 ani cu un IQ mai mare decât a lui Albert Einstein sau Stephen Hawking

    Arnav Sharma, un băiat de 11 ani din Reading, a obţinut un scor de 162 (scor maxim pentru acest test) la testul de IQ, cu două puncte mai mult decât Einstein şi decât Hawking.

    Potrivit The Independent băiatul a dat testul fără a avea vreo pregătire şi fără să mai fi văzut vreodată cum arată un test Mensa.

    Nota obţinută la test, care măsoară în principal capacitatea raţionamentului verbal, îl situează pe tânăr în rândul celor 1% în privinţa IQ-ului.

    “Testul Mensa este destul de greu şi nu foarte mulţi oameni reuşesc să-l ia. Nu m-am pregătit pentru exam deloc şi nu am avut emoţii. Mi-a luat cam 2 ore şi jumătate să termin testul”, a mărturisit băiatul. 

    Sharma nu este unic şi de-a lungul anilor mai mulţi băieţi şi fete au obţinut scoruri impresionate (de peste 160 de puncte) la diferite teste de măsurarea inteligenţei. 

  • Dobânzile cresc continuu şi sar astăzi de un nou maxim record. Veşti proaste pentru românii care au credite

    Ieri, indicele ROBOR la şase luni a sărit pragul de 2%, un nivel similar fiind  înregistrat ultima oară în ianuarie 2015, potrivit datelor BNR.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • De ce a tăiat primarul dintr-o comuna din România o sculptură aflată în patrimoniul oraşului şi a dus-o la fier vechi

    Lucrarea, intitulată ”Veriga”, face parte dintr-un ansamblu de opere ale sculptorului Maxim Dumitraş şi a fost realizată în anul 2004, la iniţiativa unei companii italiente din oraşul Sîngeorz-Băi. Firma a plătit lucrarea şi a donat-o Primăriei, sculptura de mari dimensiuni fiind instalată la intrare în oraş.

    Zilele trecute, angajaţii Primăriei din Sîngeorz-Băi, la solicitarea primarului, au tăiat în bucăţi sculptura şi soclul pe care era aşezată şi le-au transportat la o companie care se ocupă cu colectarea fierului vechi.

    “Zilele acestea, primarul Traian Ogâgău a tăiat efectiv sculptura de la intrarea în oraşul Sîngeorz-Băi, aflată în administrarea şi întreţinerea Primăriei. Lucrarea se numea <Veria>, a fost executată de Maxim Dumitraş în anul 2004. Fără cuvinte! (…) Nu este nicio greşeală! Mi s-a spus că au tăiat-o pentru că ruginise… Am sunat la Rodna (sediul firmei de fier vechi / n.r.), e tăiată în bucăţi, postamentul a fost distrus şi el. Dacă era ruginită, era obligaţia celor din Consiliul Local să întreţină sculptura”, a anunţat sculptorul Maxim Dumitraş pe pagina sa de socializare.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • De ce a tăiat primarul dintr-o comuna din România o sculptură aflată în patrimoniul oraşului şi a dus-o la fier vechi

    Lucrarea, intitulată ”Veriga”, face parte dintr-un ansamblu de opere ale sculptorului Maxim Dumitraş şi a fost realizată în anul 2004, la iniţiativa unei companii italiente din oraşul Sîngeorz-Băi. Firma a plătit lucrarea şi a donat-o Primăriei, sculptura de mari dimensiuni fiind instalată la intrare în oraş.

    Zilele trecute, angajaţii Primăriei din Sîngeorz-Băi, la solicitarea primarului, au tăiat în bucăţi sculptura şi soclul pe care era aşezată şi le-au transportat la o companie care se ocupă cu colectarea fierului vechi.

    “Zilele acestea, primarul Traian Ogâgău a tăiat efectiv sculptura de la intrarea în oraşul Sîngeorz-Băi, aflată în administrarea şi întreţinerea Primăriei. Lucrarea se numea <Veria>, a fost executată de Maxim Dumitraş în anul 2004. Fără cuvinte! (…) Nu este nicio greşeală! Mi s-a spus că au tăiat-o pentru că ruginise… Am sunat la Rodna (sediul firmei de fier vechi / n.r.), e tăiată în bucăţi, postamentul a fost distrus şi el. Dacă era ruginită, era obligaţia celor din Consiliul Local să întreţină sculptura”, a anunţat sculptorul Maxim Dumitraş pe pagina sa de socializare.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Dobânzile EXPLODEAZĂ. Anunţul şoc a venit în această dimineaţă şi este un MAXIM record. Uitaţi de curs, ce se întâmplă cu dobânzile?

    Indicele Robor la 6 luni, folosit în calculul dobânzilor la creditele ipotecare, a crescut la 1,25%, de la 1.09 pe 25 august. Creşterea Robor a fost mai accelerată în ultima lună, după mai multe luni de stabilitate.  
     
    Robor reprezintă rata medie a dobânzii la care băncile româneşti se împrumută între ele în lei. El se sta­bileşte zilnic de BNR ca medie arit­metică a cotaţiilor practicate de 10 bănci selectate de Banca Naţională.