BusinessMagazin

Tag: marfuri

  • Locuri de muncă în 14 ţări din Europa. Peste 2.300 de posturi disponibile pentru români!

    Angajatorii din Spaţiul Economic European oferă, prin intermediul reţelei EURES România, 2.347 de locuri de muncă vacante, după cum urmează:

    Spania – 801 locuri de muncă: 1 maseur, 800 muncitori necalificaţi în agricultură;

    Portugalia – 400 locuri de muncă: muncitori necalificaţi în agricultură;

    Marea Britanie– 345 locuri de muncă: 70 asistenţi medicali, 60 ingrijitori persoane/infirmieri, 45 ingrijitori persoane, 40 asistenţi medicali generalişti, 40 şoferi pe maşini de mare tonaj, 20 manipulatori marfă, 20 îngrijitori persoane la domiciliu, 20 stivuitorişti, 20 îngrijitori persoane cu demenţă, 10 constructori structuri metalice;

    Slovacia– 300 locuri de muncă: 150 asamblori de maşini şi echipamente mecanice, 150 muncitori necalificaţi în industria automobilelor;

    Republica Ceha- 197 locuri de muncă: 50 lucrători producţie, 50 operatori, 50 şoferi transport marfă-internaţional, 20 muncitori asamblare, 15 croitori, 10 lucrători în prelucrarea lemnului, 1 analist IT service desk, 1 analist suport software;

    Germania- 127 locuri de muncă: 50 asistenţi medicali generalişti, 20 operatori maşini şi centrale, 15 şoferi de tir, 10 agenţi de pază, 10 agenţi de securitate, 5 asistenţi manager, 4 operatori maşini şi instalaţii optice, 2 mecatronişti, 2 tehnicieni sisteme de securitate (alarmă şi supraveghere), 1 optician, 1 operator CNC (strungar/frezor), 1 asamblor-montator (lucrător în producţie), 1 muncitor necalificat la prelucrarea plasticului/cauciucului, 1 mecanic industrial, 1 operator masină prelucrat plastic/caucic, 1 persoană pentru curăţenie, 1 tehnician fizică de laborator, 1 electrician;

    Suedia– 120 locuri de muncă: 20 femei de serviciu; 15 vopsitori auto, 10 mecanici auto, 10 tinichigii auto, 10 dezvoltatori software, 5 dezvoltatori de software sisteme integrate, 5 arhitecţi sistem software, 5 ingineri testare software, 5 chimişti, 5 farmacişti, 5 ingineri în tehnologia farmaceutică, 5 biologi/cercetători în biologie, 5 cercetători în genetică /bioinformatică, 5 ingineri în biomecanică/neurobiologie/ştiinţa biomaterialelor, 5 microbiologi, 5 ingineri laboranţi;

    Ungaria- 50 locuri de muncă: 50 opetarori la asamblarea panourilor electrice;

    Norvegia– 24 locuri de muncă: 6 dulgheri, 6 dulgheri/parchetari, 6 dulgheri cofraje, 2 instalatori ventilaţie, 2 tinichigii, 1 doctorand inginerie biomedicală/biofizică (canale în sănătate/fibrilare ATRIA), 1 doctorand inginerie biomedicală/biofizică (model silico AF);

    Finlanda – 10 locuri de muncă: 10 angajaţi personal pentru curăţenie;

    Belgia– 3 locuri de muncă: 2 directori audit (seniori) în servicii financiare, 1 proiectant construcţii metalice;

    Franta– 3 locuri de muncă: 2 tăietori lemne, 1 agent curăţenie;

    Polonia- 3 locuri de muncă: 3 lăcătuşi/sudori;

    Irlanda– 1 loc de muncă: 1 tehnician dentar.

    Persoanele interesate să ocupe un loc de muncă pot viziona ofertele accesând portalul EURES naţional, www.eures.anofm.ro, sau se pot prezenta la sediul agenţiei judeţene pentru ocuparea forţei de muncă de domiciliu sau reşedinţă, unde consilierul EURES îi poate îndruma.

  • Containere transformate în localuri, proiect al unor antreprenori din Boston

    O soluţie foarte bună pentru transportul de mărfuri sau chiar pentru locuinţe ieftine, containerele pot fi utilizate şi pentru amenajarea unor localuri, aşa cum o arată un proiect de la Boston.

    Gândite ca o modalitate rapidă şi cu impact redus asupra mediului înconjurător de a aduce localuri şi magazine în complexul Innovation Design Building în care funcţionează companii din diverse domenii, containerele vor găzdui restaurante şi cafenele care vor pune la dispoziţia clienţilor locuri înăuntru şi afară, precum şi magazine şi chiar un salon de coafură, scrie Boston Globe.

    Iniţiativa se înscrie într-un plan mai amplu de investiţii de 100 de milioane de dolari pentru reamenajarea complexului.
     

  • Decizia este OFICIALĂ! NOUA TAXĂ pe care şoferii din România trebuie să o plătească. Guvernul a făcut ANUNTUL

    Şoferii vor trebui să achite mai mulţi bani, potrivit Ministerului Transporturilor.

    Decizia este OFICIALĂ! NOUA TAXĂ pe care şoferii din România trebuie să o plătească. Guvernul a făcut ANUNTUL

  • Serviciul de operare a comenzilor online Frisbo a rulat comenzi de peste 500.000 de euro în prima jumătate a anului şi estimează un rulaj de marfă de peste 2 milioane de euro până la finalul lui 2015

    Platforma de e-fulfillment Frisbo, aCtivă pe piaţă din februarie 2014, a rulat în primele şase luni ale acestui an comenzi online de peste 500.000 euro, în creştere cu peste 100% faţă de primul semestru al anului trecut, şi a ajuns la un portofoliu de circa 20 de clienţi, din industrii precum fashion, cosmetice, jucării, mobilier sau încălţăminte. Compania îşi propune să onoreze, până la finalul lui 2015, comenzi în valoare de peste 2 milioane euro, şi să ajungă la un portofoliu de peste 40 de clienţi, potrivit unui comunicat transmis de reprezentanţii Frisbo.
     
    Frisbo a atras, în prima jumătate a anului, peste 8 clienţi noi, atât din ţară, cât şi de pe pieţe vecine, precum Moldova şi Bulgaria. Printre aceştia se numără branduri precum Allkids.ro (magazin online ce comercializeză cărucioare şi scaune pentru copii), Tucai (producător bulgar de racorduri flexibile), Benaza (noul brand al producătorului de încălţăminte Berkka.md din Republica Moldova) sau platforma pentru cinefili CinemaRX (pe zona de cadouri).
     
    ”Dacă în 2014 ne-am concentrat pe educarea pieţei şi explicarea conceptului de e-fulfillment, unul nou nu doar în România, ci şi în Europa, în 2015 am continuat să explicăm, dar şi să convingem mult mai mulţi clienţi să îşi externalizeze procesul logistic către un furnizor specializat. Majoritatea clienţilor cu care am discutat au avut încredere în calculele pe le-am prezentat: costuri de operare cu până la 50% mai mici, fără bătăi de cap cu furnizori terţi, şi răgazul necesar managementului magazinului pentru a realiza ce ştie mai bine: management eficient”, declară Bogdan Colceriu, CEO-ul Frisbo.
     
    Potrivit CEO-ului Frisbo, platforma şi-a bugetat, pentru anul 2016, un rulaj de cel puţin 3 milioane euro şi un portofoliu de aproximativ 100 de clienţi. ”Ne bazăm estimările pe ritmul accelerat în care am evoluat, creşterea exponenţială a e-commerce-ului, discuţiile cu potenţiali parteneri, dar şi feedback-ul pozitiv primit de de la întreaga piaţă”, adaugă Colceriu.
     
    Beneficiul utilizării unui serviciu de e-fulfillment de către comercianţii online este transformarea costurilor operaţionale indirecte, precum depozitarea, preluarea comenzilor, gestiunea mărfii, facturarea, împachetarea, livrarea sau chiar gestionarea site-ului într-un cost direct, legat de numărul de comenzi realizate şi de cantitatea de marfă aflată în stoc.
     
    Efectele transformării costului logistic în unul fix, predictibil, se văd şi la nivelul preţului de vânzare al produsului. Conform specialiştilor Frisbo, un control amănunţit al costurilor operaţionale este esenţial pentru competitivitatea comercianţilor online, acestea riscând să ajungă şi până la 15% din preţul final al produselor comercializate
     
    Frisbo este prima platformă de e-fulfillment de pe piaţa locală, lansată la începutul lui 2014 de Okian, unul dintre principalii comercianţi de carte din România, cu o investiţie de 500.000 de euro. Prin intermediul acestui serviciu, un operator preia tot procesul de onorare a comenzilor în numele unui magazin online, de la depozitare, la preluare de comenzi, împachetare şi livrare sau chiar gestionare website, bazându-se pe sisteme cloud de gestiune, raportare şi urmărire a comenzilor. Cu sediul central în Braşov, Frisbo deţine o infrastructură de 1.400 de metri pătraţi din care îşi propune să deservească mai multe magazine online.
     
     
     

  • Un nou serviciu UPS disponibil în România

    UPS extinde serviciul de transport marfă UPS Worldwide Express Freight, pentru a doua oară anul acesta, în opt ţări expeditoare şi cinci destinatare, printre care şi România.

    Serviciul este destinat transporturilor internaţionale de mărfuri mari în regim urgent, cu livrare într-un anumit interval de timp şi cu valoare ridicată. În urma extinderii serviciului, România, Bulgaria, Serbia şi alte cinci ţări din America Latină au fost adăugate pe lista ţărilor în care acesta este disponibil, venind astfel în întâmpinarea nevoilor clienţilor.

    Serviciul oferit de UPS este disponibil acum în 58 de ţări şi regiuni expeditoare şi 56 destinatare.

    Cele mai noi ţări destinatare în care este disponibil acest serviciu sunt România, Bulgaria, El Salvador, Guatemala, Honduras, Nicaragua, Panama şi Serbia.

    UPS este lider global în domeniul logisticii, oferind o gamă largă de soluţii, pentru transportul de colete mici şi mărfuri cargo, facilitarea comerţului exterior şi folosirea unor tehnologii avansate pentru o gestionare mai eficientă a lumii afacerilor. UPS deserveşte peste 220 de ţări şi teritorii din întreaga lume.

  • Vezi ce amendă fabuloasă poţi primi dacă transporţi autostopişti

    Şoferii care transportă contra-cost autostopişti, mărfuri sau bunuri vor primi amenzi drastice. Persoanele fizice sau juridice care efectuează, în mod repetat, transport public contra-cost de persoane sau de marfuri, fara să deţină autorizaţii valabile, pot fi sancţionate cu amenzi cuprinse între 1.000 şi 5.000 de lei.

    Actul normative interzice transportul public contra-cost de persoane, cu un autoturism, fără a deţine autorizaţie de taxi valabilă. Persoanele care nu au autorizaţie valabilă nu au voie să transporte mărfuri sau bunuri contra-cost cu un autovehicul cu masa maximă autorizată de cel mult 3, 5 tone.

    “Prin actul normativ se urmăreşte: stoparea practicilor ilicite, asigurarea unui mediu concurenţial corect pe piaţa transportului rutier de persoane şi o mai bună colecatrea de taxe,” se motivează în actul normativ.

    Legea care interzice autostopul se aplică de astăzi, dar documentul a fost adoptat de Camera Deputaţilor la începutul lunii mai, iar Senatul l-a aprobat în octombrie 2014. Ministerul Transporturilor a mai propus aceste reglementări şi în decembrie 2013, însă nu au fost aprobate.

  • Cât produce anual fabrica de bani Dragonul Roşu, cu peste 5.500 de magazine şi 9.000 de angajaţi

    Compania Dragonul Roşu SA, parte a grupului de firme Niro, deţinut de omul de afaceri Nicolae Dumitru, aflat în prezent în arest la domiciliu, încasează anual 14 milioane de euro de la cei peste 3.000 de comercianţi cărora le închiriază şi subînchiriază spaţii în complexul comercial situat în comuna Dobroeşti din judeţul Ilfov.

    Complexul Dragonul Roşu se întinde pe o suprafaţă de 80.000 de metri pătraţi unde funcţionează peste 5.500 de magazine, zece restaurante şi 3.500 de metri pătraţi de birouri.

     “Aici avem preponderent marfa din China, însă o treime dintre comercianţi sunt români. Investiţiile totale în Dragonul Roşu depăşesc 200 de milioane de euro. Cele 5.000 de magazine sunt gestionate de 3.000 de operatori. Zilnic, 15.000 de oameni trec prin complexul comercial, pe lângă cei 9.000 de angajaţi. Dacă luăm în calcul firmele din întreaga ţară, nu putem spune câte zeci sau sute de mii se aprovizionează de aici şi trăiesc din activităţile comerciale”, spunea anterior pentru Business Magazin Vasile Gabriel Niţă, directorul general al Niro Investment Group, ajuns în companie la finele anului 2009, după 30 de ani de activitate în Ministerul de Interne. Este chestor-şef de poliţie şi general de trei stele, iar ultima lui funcţie a fost de secretar de stat în Ministerul Administraţiei şi Internelor, unde a ocupat şi funcţia de şef al departamentului Schengen.

    Niţă mai spunea că afacerea Dragonul Roşu susţine la rândul ei mii de familii prin afaceri de comert cu destinaţia Republica Moldova, Serbia şi Ungaria. China şi Turcia grupează două treimi dintre comercianţii complexului, iar în ce priveşte provenienţa mărfurilor, China contează cel mai mult. Daca în 1990 s-a început 100% cu China ca sursă de marfuri şi comercianţi, ponderea operatorilor chinezi din complex a scăzut la 30% in ultimii ani, iar ponderea mărfurilor la 60-70%.

    “Discutând până la ultima consecinţă, putem afirma că doar în condiţii de criză maxima ar cădea piaţa chinezească. Nu există preţuri mai mici decât ale lor, deci când ai cinci lei in buzunar, tot de aici vii sa cumperi”, spunea directorul Niro Investment Group.

    Cel mai recent proiect finalizat din zonă este Dragonul Roşu Oriental, un mall cu o suprafaţă de aproximativ 15.000 mp şi două nivele, unde se comercializează produse en-detail. Dragonul Roşu Oriental funcţionează din 1 septembrie 2014.

    Inspectorii Antifraudă din cadrul Agenţiei Naţională pentru Administrare Fiscală au dat amenzi în valoare de 1,287 milioane lei comercianţilor de la Dragonul Roşu în luna aprile 2015 şi au dispus măsura sigilării pentru 57 de standuri în vederea păstrării integrităţii bunurilor, până la finalizarea verificărilor.

    România importă anual mărfuri de 2,5 miliarde de euro din China, în mare parte articole de îmbrăcăminte şi electronice. Exporturile către cea mai puternică economie a lumii înseamnă însă doar a zecea parte.

  • Un antreprenor s-a aliat cu o multinaţională şi vrea să câştige peste 10.000 de euro pe lună

    CONTEXTUL: Lagermax este o companie austriacă, prezentă pe piaţa românească de 11 ani, cu birouri la Arad, Timişoara, Bucureşti, Otopeni şi Iaşi. Compania căuta variante de creştere pe o piaţă care stagnează. Pe de altă parte, la jumătatea acestui an, un antreprenor român cu cetăţenie germană, Robert Hrabal, cu o experienţă de 12 ani în domeniul logistic, înfiinţa Beyond Logistic.

    DECIZIA: Lagermax AED România a iniţiat un parteneriat unic pe piaţa românească cu firma Beyond. Astfel, prin intermediul Lagermax se desfăşoară peste 95% din afacerea Beyond, fiind preluate în acest fel riscurile legate de finanţare, susţinerea unui cash flow negativ, putere de cumpărare şi acceptarea ca furnizor agreat în licitaţii.

    EFECTELE: Lagermax şi Beyond estimează pentru primul an de parteneriat o creştere a veniturilor cu 3-5%, urmând ca în al doilea an să ajungă la un plus de 8-10%. La venituri estimate de 1 milion de euro, cu o marjă de profit de 10%, avantajul net al Beyond, prin taxarea prin parteneriatul cu Lagermax, este de 156.000 de euro pe an.

    Antreprenorul român Robert Hrabal, cu experienţă de peste 12 ani în domeniul logistic pe piaţa românească şi germană, s-a gândit că a venit momentul să-şi schimbe rolul de angajat cu cel de antreprenor. Mărturiseşte însă că provocările şi barierele unui start-up l-au determinat să-şi amâne decizia. „Pentru a le depăşi, ne-am consultat şi am decis să intrăm într-o formă inedită de colaborare in piaţa românească“, spune Rareş Măcinică, managing director al Lagermax, companie cu o istorie de 11 ani de activitate pe piaţa românească de logistică.

    Măcinică explică felul în care se derulează acest parteneriat: „Cele mai mari provocări ca antreprenor sunt legate de finanţare, susţinerea unui cash flow negativ, putere de cumpărare, acceptarea ca furnizor agreat în licitaţii“. Or toate aceste riscuri au fost preluate de Lagermax, prin intermediul căreia se desfăşoară peste 95% din afacerea Beyond. Clienţii acesteia sunt facturaţi direct de Lagermax, iar la finalul lunii profitul obţinut este plătit către Beyond. Astfel Beyond are acces la infrastuctura Lagermax, cu aproape zero investiţii şi zero risc în derularea afacerii.

    Mai mult, „partenerul are posibilitatea de a accesa clienţi unde nu ar fi acceptat ca furnizor din cauza istoricului inexistent, precum şi avantaje fiscale datorită opţiunii impozitului pe venit“, explică Măcinică. Concret, la venituri de 1 milion de euro pe lună, cu marjă de 10%, profitul net al Beyond se plasează la 84.000 de euro. La aceleaşi venituri, dacă facturarea se derulează prin Lagermax, la o marjă de 10%, 100.000 de euro sunt venitul Beyond, la care se aplică un impozit de 3%. Astfel, profitul net se plasează la 97.000 de euro. Una peste alta, pe parcursul unui an întreg, câştigul suplimentar al Beyond este de 156.000 de euro.

    Cu peste 800 de camioane proprii, Lagermax are servicii de transport de marfă în regim rutier, aerian şi maritim, intern şi internaţional, operaţiuni vamale şi transporturi vamale. Compania a înregistrat în ultimii doi ani o cifră de afaceri ce s-a plasat în jurul a 4,5 milioane de euro, cu o profitabilitate negativă, din pricina strategiei de investiţii, argumentează Măcinică. „Anul acesta înregistrăm profit, iar cifra de afaceri creşte cu 20% faţă de 2013“, adaugă reprezentantul Lagermax.

    Înfiinţată în urmă cu doar şapte luni, Beyond are acum doi angajaţi şi şapte clienţi, dintre care pentru unul volumele de marfă transportate către reţelele de bricolaj ar urma să ajungă la 7.000 de paleţi pe an. „Sunt însă şi clienţi din industria telecom, unde nu vorbim despre volume, ci despre valori foarte mari. Un transport de telefoane şi tablete poate să depăşească 3 milioane de euro“, explică Măcinică. El crede că acest tip de parteneriat, de a lua sub „umbrela“ unei multinaţionale un antreprenor român până la momentul în care se poate susţine singur şi are loc desprinderea, are aplicabilitate atât în piaţa de transport şi logistică, cât şi în alte industrii. „Acest tip de susţinere din partea multinaţionalelor facilitează tinerilor antreprenori români înfiinţarea unui start-up fără a fi necesar un capital iniţial. Sunt create locuri de muncă, sunt puse în valoare talentele şi iniţiativele şi, nu în ultimul rând, creşte nivelul de competitivitate pe piaţă.“

    Conform înţelegerii, această formulă de parteneriat este viabilă până în momentul în care Beyond va avea capitalul propriu necesar pentru a se susţine, iar Măcinică estimează că această perioadă ar putea dura trei ani. „Nu am luat în calcul o fuziune, dar pe viitor, în funcţie de anumiţi indicatori financiari, nu excludem această variantă“, adaugă reprezentantul Lagermax.

    Ca ansamblu, pieţei de logistică nu-i poate fi atribuită o valoare precisă, pentru că există companii care au activităţi de logistică, dar valoarea veniturilor nu poate fi însumată, pentru că producătorii îşi folosesc propriile maşinile pentru marfă şi nu se poate şti cât costă, atâta vreme cât maşinile de
    1,5 tone nu sunt licenţiate şi nu se ştie câte sunt şi la ce sunt folosite. Or pentru dimensionarea pieţei ar trebui să existe un bilanţ cu elemente speciale care să listeze veniturile din transport şi depozite proprii, venituri din expediere şi alte tipuri de servicii logistice.

    Conform unui raport al Coface, transportatorii rutieri de mărfuri au încheiat anul 2013 pe profit. Creşterea cifrei de afaceri pe sector a fost temperată, în condiţii de profitabilitate superioară, comparativ cu 2012, când creşterea mai accelerată a veniturilor a fost însoţită de pierderi. Investiţiile au crescut, similar evoluţiei din 2012, mai arată raportul Coface. Conform situaţiilor publicate de Ministerul Finanţelor, peste 27.000 de firme au ca obiect de activitate „transportul rutier de mărfuri“ şi au generat anul trecut o cifră de afaceri totală de 26,6 miliarde de lei, în creştere cu 8% faţă de 2012. Din totalul firmelor, doar 1.010 firme au cifre de afaceri de peste 1 milion de euro, mai arată Coface.

  • Cele mai inovatoare companii din România: FM România, pregătirea mărfurilor cu control integrat

    Elementul de noutate:

    FM România este singura companie logistică din România ce foloseşte acest tip de proces, de verificare automată a comenzilor în timp real, în timpul trierii.

    Efectele inovaţiei:

    Un cost logistic mai mic per comandă, un timp standard mai scurt de pregătire a comenzii, o acurateţe mult mai mare a procesului de verificare, un procent semnificativ mai redus de reclamaţii din partea clienţilor, un procent mai mare la indicatorii de performanţă, un grad ridicat al nivelului de satisfacţie a clienţilor.

    Descriere:

    Greutatea pentru aceleaşi produse nu este niciodată constantă într-o anumită perioadă. Spre exemplu, în cazul unei sticluţe de parfum, greutatea variază în funcţie de acurateţea sistemului de umplere a sticluţei, iar greutatea cartonului variază în funcţie de umiditate. Toţi aceşti parametri influenţează greutatea unităţilor, de unde necesitatea dezvoltării unui control integrat în procesul de pregătire a mărfurilor.

    Procesul de pregătire a mărfurilor cu control integrat a fost dezvoltat în interiorul companiei cu ajutorul unor colaboratori externi, în ideea eliminării factorului uman şi a abordărilor subiective în procesul de verificare a comenzilor.

    Principiul pe baza căruia acesta funcţionează este: în cazul unui suport, dacă se cunoaşte ce produs ar trebui să susţină, poate fi determinată cu uşurinţă greutatea teoretică a întregii linii cu ajutorul unui software. Greutatea teoretică trebuie comparată cu greutatea măsurată pentru a verifica dacă sunt aceleaşi.

    Business Magazin a lansat în 24 noiembrie prima ediţie a catalogului “Cele mai inovatoare companii din România”.

  • Cum se fac 11 milioane de euro din medicamente şi vaccinuri pentru animale

    Romvac, o companie fondată în urmă cu 40 de ani, s-a apropiat anul trecut de afaceri de 11 milioane de euro, faţă de 9,2 milioane de euro în 2008, iar pentru acest an anunţă continuarea trendului ascendent. Romvac a fost înfiinţată înainte de Revoluţie, a fost privatizată prin metoda MEBO (acţiunile au fost cumpărate de către salariaţi) şi a urmat traseul tipic al unei companii fondate înainte de 1990.
    Până la un punct.

    „În iunie 1995 a avut loc privatizarea, după un an şi jumătate de negocieri. Noi am depus documentele pentru privatizare din 1993, dar lucrurile nu au mers chiar atât de repede pe cât speram. Problema a fost că, din 1993 până în iunie 1995, când am semnat contractul, valoarea întreprinderii a crescut de aproape 15 ori, pentru că au venit reevaluările. Cred că suntem printre puţinii din ţară care am acceptat să plătim peste valoarea la care a fost evaluată întreprinderea, pentru că noi credeam în businessul nostru“, povesteşte Constantin Chiurciu, directorul general al companiei, care este şi cel mai important dintre acţionari, cu 20% din titluri.

    La momentul privatizării, în cadrul companiei erau peste 370 de acţionari, însă o parte şi-au vândut acţiunile către ceilalţi, iar acum au rămas peste 230. „Suntem printre puţinii din România care ne-am privatizat prin MEBO şi am respectat litera legii. Adică am dezvoltat întreprinderea, nu am cumpărat doar doi-trei câţi eram în consiliul de administraţie, pentru ca apoi să mai luăm unul-doi asociaţi ca să pară bine. Toată lumea care lucra în Romvac a cumpărat.“

    Pentru a-şi securiza businessul, acţionarii au decis să facă din Romvac o companie închisă, ceea ce înseamnă că acţiunile nu se pot vinde către exterior, ci doar între acţionarii existenţi. „Este o hotărâre a Adunării Generale pentru că avem în portofoliu, pe lângă dosare, şi terenuri valoroase şi suntem o întreprindere foarte tentantă.“

    De profesie inginer chimist, Constantin Chiurciu lucrează de 31 de ani în cadrul companiei. La fel ca el sunt mulţi angajaţi care au o vechime de 30 şi chiar 40 de ani la locul de muncă, dar sunt şi oameni pentru care munca în cadrul Romvac a devenit deja o tradiţie în familie, a doua generaţie ajungând să lucreze acum în companie.

    Iniţial înfiinţată ca un producător de vaccinuri pentru păsări şi animale mici, compania şi-a dezvoltat activitatea din zona veterinară, iar cel mai recent proiect este legat de producţia de suplimente alimentare umane.

    Strategia de diversificare a businessului a fost cea care a săltat compania de la un mic producător de vaccinuri la o companie cu mai multe ramuri de activitate, explică Chiurciu: „În 1990, pe lângă vaccinurile pentru păsarile şi animalele mici am început să producem vaccinuri şi pentru alte specii rumegătoare, bovine, ovine, caprine, dar şi pentru porci şi cai. Astfel am ajuns ca în anul 2014 aproape 80% din producţie să fie reprezentată de medicamente, iar vaccinurile să aibă doar 20%. La momentul respectiv a fost mişcarea cea mai inspirată, pentru că, dacă rămâneam doar cu vaccinuri, poate că acum aici creşteau blocuri şi nu aveam o întreprindere profitabilă“.

    În primii ani după Revoluţie, compania a testat modelul mai multor politici comerciale şi s-a decis asupra uneia pe care o implementează şi astăzi. Odată cu apariţia farmaciilor veterinare private, compania a început să le dea marfă în consignaţie, ceea ce înseamnă că le trimitea marfă pentru o perioadă de două-trei luni, iar produsele pe care nu le vindeau puteau fi trimise înapoi producătorului.

    După doi ani în care a funcţionat cu acest sistem, au trecut la vânzarea clasică, model în care plata se face la 30 de zile şi care este în picioare şi astăzi: „Avem câteva mii de beneficiari, farmacii veterinare şi cabinete veterinare care merg pe acest principiu: dau comenzile, primesc marfa şi au termen de plată 30 de zile. În timp, farmaciile au crescut. Dacă iniţial veneau şi luau medicamentele cu o sacoşă, încet-încet au venit cu o Dacie, iar acum beneficiarii noştri sunt oameni care s-au dezvoltat, au farmacii frumoase, cu spaţii prezentabile şi cu maşini bune. Au crescut odată cu noi“.

    Tot din 1990, compania a început să-şi creeze propriile depozite şi propriile spaţii de vânzare.

    „În momentul de faţă avem 37 de depozite, în toată ţara, în aproape toate judeţele, iar unde nu suntem prezenţi direct avem un distribuitor autorizat.“