Tag: mancare

  • Studiu Grup City Grill: Mâncarea tradiţională românească, preferată de 66.2% dintre bucureşteni

    Potrivit studiului realizat de grupul City Grill, românii ies destul de des în oraş, iar mâncarea pe care o preferă în general este de altfel mâncarea pe care o şi consumă. Astfel, 66,2% s-au declarat fani ai mâncării tradiţionale româneşti, iar 76% dintre intervievaţi au comandat în restaurant astfel de specialităţi în ultimele trei luni.

    Mâncarea românească este preferată mai ales de bărbaţi, cu vârste cuprinse între 40 şi 49 de ani, care au venituri medii. Femeile preferă mai degrabă bucătăria italienească, pe cea mediteraneană sau pe cea libaneză, la fel ca şi segmentul tânăr de clienţi. Pe măsură ce veniturile clienţilor cresc, preferinţele se îndreaptă către bucătăria asiatică, în special cea japoneză.  În ceea ce priveşte băuturile consumate, limonada (61,8%), alături de sucurile fresh fac parte cel mai frecvent din comenzile femeilor, în timp ce bărbaţii preferă berea la sticlă (53%) sau la halbă (39%). Ceaiul este mai puţin comandat, fiind ales de 18% dintre intervievaţi.

    În ceea ce priveşte frecvenţa ieşirilor în oraş, jumătate dintre bucureştenii care au participat la studiul Grupului City Grill au declarat că ies de 1-3 ori pe săptămână în oraş pentru a lua masa. Cei mai mulţi preferă restaurante de cartier, dar mai ales pe cele din centru. 35% sunt interesaţi ca locul unde ies la masă să aibă amenajări prietenoase pentru copii, în timp ce un bărbat din cinci şi-ar dori să poată urmări sport la TV în timp ce ia masa.

    Bărbaţii cu vârste între 24 şi 39 de ani sunt cei care ies cel mai des în oraş, dar sunt şi cei care nu sunt deranjaţi să ia masa singuri (29%), faţă de doar 10% dintre femei. Cele mai multe femei, adică peste 60%, preferă să ia masa în oraş cu prietenii.

    În privinţa bugetului alocat ieşirilor la masă, 34% cheltuiesc sub 50 de lei, în timp ce aproape o treime alocă între 50 şi 99 de lei. 32% cheltuie peste 100 de lei, dintre care aproape 10 procente depăşesc suma de 200 de lei pentru o masă în oraş. Pentru bucureşteni o ieşire din 10 este una specială, ceea ce poate genera un comportament diferit de consum.

  • Dacă nu înveţi, vei ajunge să speli vasele!

    Într-un interviu acordat cunoscutului ziar american de business The Wall Street Journal pentru suplimentul de lifestyle, Jean-George Vongerichten, în vârstă de 61 de ani, un chef francez care administrează 39 de resturante la nivel mondial, îşi aminteşte cum, după o masă în oraş la un restaurant celebru de lângă Strasbourg – Auberge de L’ill, trei stele Michelin, tatăl lui i-a spus chefului care venise să întrebe cum a fost mâncarea: Fiul meu nu este bun de nimic. Dacă ai nevoie de cineva ca să spele vasele, el pare că are o înclinaţie către acest lucru.

    Şi de aici a pornit totul pentru acest chef francez, pe care tatăl lui voia să-l îndrume către o şcoală de ingineri, pentru a putea să preia ulterior afacerea familiei legată de cărbune.
    Apariţia show-urilor de televiziune Master Chef cu toate declinările lui din fiecare ţară, Got Talent, cine ştie câte sunt, a scos la iveală talente imense şi a valorizat meserii/profesii extraordinare care au schimbat industrii întregi.
    Iar acest lucru este valabil şi în România.
    Până la apariţia unui show de tip Master Chef, meseria de bucătar era văzută undeva jos pe scara percepţiilor din societate. Cum să spui că eşti sau că vrei să te faci bucătar? Părinţii au muncit o viaţă întreagă ca să te ţină în şcoală ca tu să ajungi într-o bucătărie, să tai cartofi, să faci ciorbă sau friptură? În primul deceniu de după ’90, cei care aveau puţină tangenţă cu bucătăria sau care sfârşeau acolo pentru că nu le plăcea cartea au plecat la muncă în vest, unde se plătea mai bine.
    Dar şi aşa, această meserie nu a crescut în ochii noştri. Nu putea trece dincolo de bucătărie. Numai cei care aveau sau care încercau să deschidă restaurante, un business cu o marjă mare dacă ştii să-l administrezi, ştiau ce înseamnă şi cât de valoros este un bucătar, unul bun. Dar oferta de bucătari era destul de redusă pentru că în anii ’90 nimeni nu mai voia să îmbrăţişeze această meserie. Din acest motiv câştigurile au început să crească pentru cei care intrau în bucătărie. Cel mai bine plătiţi erau bucătarii de la hotelurile internaţionale, acolo unde erau responsabili şi de gestiunea stocurilor, sectorul care îţi poate dubla sau ruina businessul.
    După Master Chef, totul s-a schimbat. Dintr-o dată nu mai era o ruşine să spui că eşti bucătar, meserie transformată în chef, iar această poziţie a început să urce în clasamentul joburilor. Chefii au ajuns staruri, iar show-ul Master Chef a scos la iveală noi talente care nu îşi propuseseră neapărat să îmbrăţişeze această meserie.
    Industria de restaurante creşte susţinut în Bucureşti şi în principalele oraşe pentru că businessul creşte, salariile cresc, pentru că apar clădiri de birouri, pentru că noile generaţii de corporatişti vor să mănânce în oraş.
    În perioada comunistă şi până spre anii 2000, ieşitul la restaurant era un lux. În cel mai bun caz îţi permiteai să mergi la Mc Donald’s sau Pizza Hut.
    Dar creşterea businessului, creşterea numărului de tranzacţii, creşterea necesităţii de networking au schimbat cererea şi oferta de restaurante, care au atras după sine necesitatea mai mare de bucătari, ospătari sau chelneri.
    Cei mai buni chefi, să le spunem aşa, câştigă de la 3.000 de euro pe lună în sus net şi pot ajunge chiar la 8.000 de euro.
    Bancherii, ale căror salarii au stagnat în criză, pot să fie geloşi pentru acest lucru.
    Chefii mai buni şi care pot aduce rezultate în business – atragere de clientelă, gestiunea bucătăriei, realizarea meniului – au început să fie vânaţi, ca fotbaliştii. Au primă de instalare, casă, maşină etc.
    Bucureştiul se corporatizează, se internaţionalizează, iar acest lucru înseamnă şi mai multe restaurante, deci necesitatea de noi şi noi bucătari.
    Clienţii sunt mai sofisticaţi, încep să ceară şi altceva în afară de piept de pui la grătar cu o salată, iar meniurile trebuie concepute şi realizate conform cererii.
    Investitorii bagă sute de mii de euro – dacă nu chiar milioane – în amenajarea unor restaurante, în speranţa că vor avea succes.
    Bucătarul este un star, iar celor care îmbrăţişează acestă profesie nu le mai este ruşine de ea, ci dimpotrivă. Pentru a fi în pas cu tendinţele, şi bucătarii trebuie să înveţe, dincolo de talent. Piaţa este în acest moment la mâna lor pentru că sunt prea puţini faţă de cât este cererea.
    Ce-i lipseşte în prezent României în acest domeniu este o şcoală sau o facultate Master Chef (cred că cea de pe Viilor este depăşită), care să formeze generaţii de bucătari şi apoi de chefi, exact cum s-a întâmplat în Franţa sau în Italia sau America. Un restaurant este un business foarte bun dacă ai un bucătar bun, capabil să atragă clienţi. Iar pentru bucătari este o profesie extrem de generoasă, cu venituri chiar şi peste cele din industria IT.
    Dacă nu eşti bun de nimic, fă-te bucătar!

  • Cum arată era alimentaţiei 2.0: De la diete personalizate pe ADN-ul fiecăruia, pizza care ar putea preveni Alzheimerul şi până la cofeină sănătoasă pentru copii, trendurile alimentare se schimbă

    Plecând de la încercarea de a găsi o variantă sustenabilă pentru viitorul alimentaţiei, cercetătorii din toată lumea gândesc diverse variante, atât din perspectivă agricolă, pentru a eficientiza activitatea şi a maximiza rezultatul, cât şi prin segmente precum carnea crescută în laborator sau chiar personalizarea dietei în funcţie de ADN-ul individului.

    Cercetătorii chinezi anunţau în luna martie că ar fi descoperit un miracol al agriculturii, care ar putea reprezenta soluţia la problema sustenabilităţii mâncării, corelată cu cea a protejării planetei, potrivit Quartz.

    Din 2005 până în 2015, cercetătorii au lucrat sub îndrumarea Universităţii Chineze de Agricultură din Beijing şi au condus peste 13.000 de studii pe teren în toată China, analizând practicile locale de agricultură.

    După un studiu de 54 de milioane de dolari, în care au fost implicaţi circa 1.000 de cercetători şi 65.000 de funcţionari locali, academicienii din toată lumea recomandă această soluţie tuturor economiilor emergente care au o componentă agricolă puternică.

    Personalizarea modului în care este practicată agricultura a reprezentat, în urma acestui studiu masiv, un proiect prin care fermierii chinezi au economisit deja 12,2 miliarde de dolari de-a lungul a 10 ani. După aceste studii, cercetătorii au dezvoltat un sistem cu specificaţie geografică, care să îi ajute pe fermieri să crească mai eficient orez, porumb şi grâu. Acest sistem se bazează pe ideea că o singură metodă agricolă nu poate fi la fel de eficientă pentru toate culturile, regiunile şi condiţiile de vreme.

    Spre exemplu, cercetătorii i-au sfătuit pe crescătorii de orez din regiunea de nord-est a Chinei să reducă doza de fertilizator bogat în nitrogen cu circa 20% şi să îl folosească doar într-o anumită perioadă a anului. După ce au urmat acest sfat, un studiu publicat de revista Nature arată că producţia a crescut în medie cu 11%, folosind cu 15% mai puţin fertilizator. Practic, acest mecanism a scutit deja solul şi planeta de 1,2 milioane de tone de nitrogen.

    În acelaşi timp, posibilitatea ca fripturile cumpărate din supermarket să fie de fapt carne crescută în laborator este din ce în ce mai aproape. La sfârşitul lunii august, o companie din Silicon Valley şi un jucător major din industria americană de carne au încheiat o înţelegere şi au început un proiect care ar putea aduce carnea cultivată în laborator pe rafturile lanţurilor de retail până în 2020.

    Mai mult, cei doi jucători au început încă de atunci să forţeze mâna organelor de reglementare pentru a putea introduce cât mai rapid acest produs în circulaţie. Într-o scrisoare trimisă către Casa Albă în data de 23 august, Memphis Meats şi North American Meat Institute (NAMI) i-au cerut preşedintelui Donald Trump să avanseze un plan legislativ care ar putea încheia dezbaterea controversată cu privire la modul în care produsele din carne crescută în laborator ar trebui reglementate de statul american. Expeditorii sugerează că acest segment poate fi supravegheat de Departamentul de Agricultură şi de Administraţie pentru Alimente şi Medicamente din Statele Unite.

    Până când carnea crescută în laborator va deveni o normă, americanii automatizează vânzarea cărnii de astăzi. O companie americană a lansat primul concept de tonomat de carne disponibil 24 de ore din 24. Nu există personal angajat, măcelarul nu este acolo, însă clienţii pot găsi fripturi de vită şi porc, cârnaţi, costiţe şi alte produse pe care le-ar fi căutat la o măcelărie tradiţională.
    „Nu mai suntem în 1950, unde toată lumea lucra de la 9 la 5 şi mânca la aceeaşi oră în fiecare seară“, spune Josh Applestone, fondatorul companiei, pentru Esquire. „Viaţa este cel puţin haotică acum.”

    Mâncare pe ADN-ul tău
    Între timp, pentru oamenii aflaţi în economiile dezvoltate şi care trăiesc în problemele cotidiene de „azi şi acum”, viitorul sustenabil al mâncării nu este una dintre priorităţi. De aceea, cum businessul ţine foarte mult de profitul făcut în fiecare moment, marii jucători din industrie conturează viitorul alimentaţiei chiar în zilele noastre, încercând să lanseze sau să găsească următorul aliment universal sau următoarea metodă de a-l implica pe consumatorul final într-o experienţă.

    Deoarece personalizarea este dictonul principal în piaţă, Nestlé duce ideea la nivelul următor şi încearcă să creeze planuri de nutriţie personalizate, pe baza ADN-ului uman, potrivit Bloomberg. Aceste planuri ar trebui să extindă categoric durata de viaţă şi să păstreze sănătatea indivizilor.

    Nestlé lansează acest program în primă fază în Japonia. Circa 100.000 de persoane iau parte la programul companiei, care le oferă clienţilor kituri pentru a-şi colecta singuri ADN-ul acasă. Programul îi încurajează pe oameni să publice, prin intermediul unei aplicaţii, poze cu ceea ce mănâncă. După aceea, specialiştii de la Nestlé recomandă schimbări de dietă şi suplimente specializate care pot fi adaptate mâncărilor şi băuturilor pe care le consumă un individ.

    De mulţi ani, elveţienii de la Nestlé încearcă să se poziţioneze undeva pe linia de mijloc între companie de nutriţie şi companie farmaceutică. În decembrie 2016, preşedintele de atunci al companiei, Peter Brabeck-Letmathe, a declarat într-un interviu pentru Quartz că mâncarea personalizată, pentru fortificarea organismului, va fi viitorul. Visul, aşa cum credea Brabeck-Letmathe, este de a inventa o nouă suită de produse care ar preveni boli. Cum ar fi dacă un anumit tip de pizza, consumat regulat, ar preveni Alzheimerul, spre exemplu?

    Cei mai mari producători de mâncare din lume şi-au petrecut ultimii ani încercând să recâştige consumatorii din America şi din Europa, care şi-au pierdut încrederea în produsele ambalate din cauza valului de arome artificiale, coloranţi, zahăr şi sare care a inundat producţia.

    Nestlé, în special, s-a confruntat cu vânzări din ce în ce mai scăzute în SUA pe segmentul produselor congelate. General Mills şi Kellogg au început să vândă din ce în ce mai puţine cereale, în timp ce Coca-Cola şi PepsiCo se confruntă cu scăderi la nivelul vânzărilor de băuturi carbogazoase, în contextul în care consumatorii migrează spre băuturi precum ceaiuri sau ape aromate.
    Personalizarea mâncării utilizând analiza de ADN duce trendul la un alt nivel şi oferă o perspectivă cu privire la modul în care poate arăta viitorul mâncării şi al băuturilor.

    Ce bem mâine?
    Coca-Cola a şocat reţelele sociale la mijlocul lunii septembrie, când a anunţat că va lansa băuturi infuzate cu cannabis. Mai exact, gigantul băuturilor carbogazoase se uită cu interes spre Aurora Cannabis. În contextul în care compania se chinuie să se menţină profitabil pe fondul unui interes din ce în ce mai scăzut faţă de produsele acidulate şi al unei apetenţe ridicate pentru ceaiuri şi ape aromate, reprezentanţii acesteia consideră că o băutură care să conţină substanţa nonpsihoactivă din cannabis ar putea fi soluţia.
    În timp ce industria sucurilor s-a confruntat cu acest declin, şi industria berii se uită înspre piaţa de cannabis şi înspre creşterea impresionantă pe care o înregistrează aceasta. Molson Coors Brewing, compania din spatele Bergenbier, a intrat în Canada în parteneriat cu un producător de cannabis, în încercarea de a lansa băuturi nonalcoolice infuzate cu cannabis.
    Această piaţă a atras atenţia deoarece industria marijuanei explodează. În 2011, vânzările atingeau un miliard de dolari. Până în 2016, acestea au ajuns la 4 miliarde de dolari, iar până la sfârşitul lui 2017 s-au dublat, ajungând la 9 miliarde de dolari.
    În contextul acestor transformări pe care le suferă industria alimentară, în Coreea de Sud şi în Anglia, o serie de decizii guvernamentale lasă loc pentru un alt potenţial produs: cofeină sănătoasă pentru copii.
    La sfârşitul verii, guvernul britanic a anunţat că se pregăteşte să interzică vânzarea energizantelor precum Red Bull către minori, pe fondul îngrijorărilor cu privire la impactul negativ pe care cofeina îl are asupra sănătăţii. Între timp, Coreea de Sud a anunţat că va interzice vânzarea de cafea în şcoli, promisiunea fiind îndeplinită până la mijlocul lunii septembrie.
    În acest context, potrivit Quartz, marii jucători din industrie încearcă să găsească o formulă care să poată fi aprobată de organele guvernamentale şi care să se încadreze în acelaşi timp în categoria produselor sănătoase, încercând să păstreze şi publicul cu vârste de până în 18 ani. În plus, intervenţia asupra vânzării cofeinei către minori ar putea afecta şi produsul cola, de bază pentru mulţi producători, deoarece şi acesta conţine cofeină.

  • Poftă bună la bradul de Crăciun

     Aceştia propun şi o altă întrebuinţare a bradului de Crăciun, care poate fi nu numai împodobit, ci şi mâncat, cel puţin parţial, scrie The Guardian. Atât René Redzepi, proprietar al restaurantului Noma, cât şi John Williams, de la Ritz London, propun folosirea acelor de brad, în special de duglas, pentru aromatizarea zahărului care se pune pe plăcinte, precum şi în diverse feluri de mâncare de legume, fripturi sau sosuri pentru salate.

    Aroma cea mai puternică o au acele de la brazii care nu au fost tăiaţi, ceea ce ar putea constitui un motiv în plus pentru alegerea unui pom de Crăciun care poate fi replantat ulterior. 

  • Zece modalităţi ciudate de a face bani de care probabil nu aţi auzit

    Restaurant pentru animale de companie

    Just Food for Dogs (Doar mâncare pentru câini) este un restaurant de 5 stele din Los Angeles pentru câini, care are totuşi o linie de servire şi pentru feline. Stăpânii animalelor însă trebuie să se orienteze spre o locaţie potrivită lor.

    Pantofi comestibili

    Se ştie că femeile adoră pantofii. Cu atât mai mult cu cât la o simplă sesiune de shopping online îşi pot achiziţiona perechi de încălţăminte comestibilă.

    Cartofii-scrisoare

    Un business accesibil oricui este acela cu cartofi pe care se scrie un text şi sunt expediaţi ulterior drept scrisori.

    Burta de bere
    Burta de bere este un recipient în care poţi să ascunzi alcoolul şi să pară doar că ai câteva kilogame în plus. Pe site-ul retailerului se găsesc şi alte produse de acest fel, în formă de sutiene sport sau tuburi de protecţie solară.

    Petrecerea îmbrăţişărilor
    Cu toţii simţim uneori nevoia unei îmbrăţişări. Cineva s-a gândit să organizeze petreceri unde oamenii nu doar că se îmbrăţişează reciproc, ci sunt învăţaţi cum să depăşească barierele timidităţii şi să socializeze.

    Asistent pentru întâlniri
    Asistenţii pentru întâlniri virtuale te ajută să îţi pui la punct un profil online de dating, să întreţii conversaţii cu potenţiali parteneri/partenere şi îţi planifică chiar şi întâlirile. Tot ce trebuie să faci este să te prezinţi la ora şi locul stabilite.

    Mobila urâtă
    Doi fraţi care şi-au dorit dintotdeauna să îşi lanseze propriul business, au avut în cele din urmă o idee mai neobişnuită care le-a adus succes – o fabrică de mobilier urât dar de o calitate foarte bună.

    Buchete de flori ofilite
    Urăşti pe cineva? Ai fost părăsit şi vrei să te răzbuni? În semn de ironie, poţi să le trimiţi un buchet de flori ofilite, iar mesajul va fi clar.

    Un loc în ceruri
    Acum, că tehnologia a avansat atât de mult, nişte oameni de afaceri întreprinzători s-au gândit să profite de pe urma naivităţii unora, scoţând la vânzare locuri în cer, pentru Viaţa de Apoi. Promit, de asemenea, şi returul întregii sume, dacă nu ajungi unde ţi-ai dorit. Nu specifică însă cum ai putea să îţi recuperezi banii după ce ai murit deja.

    Masaj prin pălmuire
    Dacă te-ai plâns vreodată că părinţii ţi-au dat vreo palmă când ai făcut o năzbâtie, trebuie să ştii că există peroane care plătesc pentru a fi pălmuit peste faţă, ca masaj cu efect de îndepărtare provizorie a ridurilor.

     

  • Cum şi-a petrecut concediul Marius Perşinaru, director general, Schneider Electric: “Din Indonezia în Bran” – VIDEO

    De acum încolo mai plănuim doar câteva zile în Bran, pentru că restul de timp este blocat deja, fiind dedicat unor acţiuni în plan profesional pentru fiecare dintre noi. Felurile de mâncare preferate în vacanţele de vară sunt cele specifice zonei în care ne ducem. De exemplu peşte în Delta Dunării, bulzul la Bran, cam orice în Italia şi aşa mai departe. Aproape la orice, vara merge un vin roze local, dacă este răcit bine.

    În concediu rămân destul de conectat, poate chiar mai mult ca de obicei, la reţelele sociale şi la ştiri. Gadgeturile în mod cert au un rol crescut, pentru că am mai mult timp pentru ele.
    Lista destinaţiilor de vacanţă în care ne-am propus să ajungem e foarte lungă şi tare eterogenă: un tur de distilerii în Scoţia, o insulă mică nelocuită pe cine ştie unde, ţările nordice, Japonia, bisericile fortificate din Transilvania, Dunărea la intrarea în ţară, Peru, o traversare est-vest a SUA, alta nord-sud, vreo două săptămâni de turism montan în Piatra Craiului, Iezer – Păpuşa şi Apuseni şi mai am destule.

    Care sunt lucrurile pe care le luaţi cu dvs. în toate concediile?
    Cărţi. Multe. Cu dialog. Şi care (mă) relaxează. De câţiva ani le descarc în format electronic pe iPad şi economisesc mult loc în bagaje.

    Ce nu aţi face niciodată într-o vacanţă?
    Nu aş sta acasă.

  • Cum şi-au petrecut concediul executivii din România

    Din Indonezia în Bran
    Marius Perşinaru, DIRECTOR GENERAL, Schneider Electric:
    Vacanţa s-a cam dus deja, cu vreo 10 zile în Indonezia, cu vizitat de temple, parcuri naţionale şi încercat mâncăruri locale. De acum încolo mai plănuim doar câteva zile în Bran, pentru că restul de timp este blocat deja, fiind dedicat unor acţiuni în plan profesional pentru fiecare dintre noi.
    Felurile de mâncare preferate în vacanţele de vară sunt cele specifice zonei în care ne ducem. De exemplu peşte în Delta Dunării, bulzul la Bran, cam orice în Italia şi aşa mai departe. Aproape la orice, vara merge un vin roze local, dacă este răcit bine.
    În concediu rămân destul de conectat, poate chiar mai mult ca de obicei, la reţelele sociale şi la ştiri. Gadgeturile în mod cert au un rol crescut, pentru că am mai mult timp pentru ele.
    Lista destinaţiilor de vacanţă în care ne-am propus să ajungem e foarte lungă şi tare eterogenă: un tur de distilerii în Scoţia, o insulă mică nelocuită pe cine ştie unde, ţările nordice, Japonia, bisericile fortificate din Transilvania, Dunărea la intrarea în ţară, Peru, o traversare est-vest a SUA, alta nord-sud, vreo două săptămâni de turism montan în Piatra Craiului, Iezer – Păpuşa şi Apuseni şi mai am destule.

    Care sunt lucrurile pe care le luaţi cu dvs. în toate concediile?
    Cărţi. Multe. Cu dialog. Şi care (mă) relaxează. De câţiva ani le descarc în format electronic pe iPad şi economisesc mult loc în bagaje.

    Ce nu aţi face niciodată într-o vacanţă?
    Nu aş sta acasă.


    O săptămână la schi şi un weekend în Vama Veche
    Anca Bidian,
    CEO, Kiwi Finance:
    Acum şapte ani am încercat un alt fel de planificare de vacanţă şi în loc de vacanţa tradiţională de două săptămâni undeva am ales multe vacanţe diferite şi mai mici. În primul an cred că am fost în 7-8 city breakuri şi probabil 2-3 minivacanţe de 4-5 zile. Ţin minte că am avut o stare foarte bună în acel an, cu senzaţia unor vacanţe foarte dese, cu diversitate şi rupere de ritm aproape în fiecare lună. Aşa că de atunci acesta este modul în care se întâmplă vacanţele mele. Am doar două repere fixe într-un an: o săptămână de schi şi cel puţin un weekend în Vama Veche. Mie îmi place Bucureştiul vara, iar de acum doi ani alternez minivacanţele din ţară cu cele din afara ţării. Pe viitor, cel mai probabil o să mai merg în Columbia, unde revin oricând cu plăcere pentru oameni şi felul lor de viaţă. Pe perioadă limitată este cea mai tonică ţară unde eu am fost.
    Sunt o gurmandă, aşa că îmi place să experimentez şi în general îmi place orice mâncare. Pot spune că am o slăbiciune pentru paste şi bucătăria sud-americană. Vara mojito, roze rece sau ultima pasiune – berea IPA (Indian Pale Ale – n.red.).
    De-a lungul timpului am avut pe rând colecţii de suveniruri: magneţi, globuri, linguriţe, degetare, steaguri, tricouri etc. Cred că am strâns suveniruri cât să-mi fac eu propriul magazin. Iar din locurile mai puţin comerciale îmi aduc întotdeauna câte o pietricică. Cât despre experienţe, eu sunt o persoană care observă şi învaţă întruna şi din orice: din replica unui taximetrist, de pe stradă, din orice întâmplare sau reacţie.

    Care sunt lucrurile pe care le luaţi cu dvs. în toate concediile?
    Obligatoriu o carte şi un card.

    Ce nu aţi face niciodată într-o vacanţă? Care sunt locurile în care nu aţi merge pentru a vă petrece concediul?
    Nu aş sta pe social media. Şi am într-adevăr locuri care pe mine mă atrag mai puţin. În general revin în locurile care mi-au plăcut în loc să experimentez zone care nu cred că mi se potrivesc.


    Unul dintre cele mai frumoase locuri de pe pământ
    Dragoş Anastasiu, CEO, Eurolines:
    Cel mai des călătoresc în deltă. Mare, Dunăre, nisip, linişte, natură – toate acestea mă ajută să mă deconectez şi să îmi pun ordine în gânduri. Fac plimbări lungi pe malul apei, ajung şi privesc locul unde, efectiv, se varsă Dunărea în Marea Neagră şi asta mă ajută să găsesc soluţii pentru problemele de la birou, mă ajută să iau decizii şi, foarte des, îmi vin idei noi de business sau de îmbunătăţire a unor situaţii care aşteptau şi ele să le vină rândul. Delta este destinaţia mea favorită în România şi, imediat după ea, urmează Transilvania. Telefonul şi laptopul, revistele de specialitate, cărţile şi costumul de înot sunt lucrurile care nu îmi lipsesc în concedii. Cât despre amintiri preferate, mi s-a lipit de suflet Key West. Am fost acolo când eram foarte tânăr şi încă îmi amintesc de acel loc ca de unul dintre cele mai frumoase de pe pământ. Are nişte culori excepţionale.

    Care sunt destinaţiile în care v-aţi dori să ajungeţi şi nu aţi avut încă ocazia?
    Japonia. Îmi doresc şi încă nu a devenit prioritară pe listă. De asemenea, vreau să ajung în Noua Zeelandă şi Australia. 

    Unde nu aţi merge sau ce nu aţi face niciodată într-o vacanţă?
    Hm, greu de spus că nu aş merge undeva. Siria şi Irak nu mă atrag, totuşi. Cred că nu aş bea cafea. Dar asta nu fac oricum.


    Călătoria ca experienţă de învăţare
    Ufuk Tandoğan, CEO, Garanti Bank România:

    În această vară, plănuim să mergem în Marmaris şi Fethiye, aflate pe frumosul litoral turcesc, pe aşa-numita Coastă de Turcoaz. Ambele destinaţii sunt perfecte pentru vacanţele în familie, pentru că au de toate şi împacă astfel toate gusturile – de la ape limpezi la munţi acoperiţi de păduri de pini, de la plaje şi lagune la morminte antice şi locuri pline de istorie.
    Tot în această vară intenţionez să descopăr şi alte locuri frumoase din România, care a devenit de şase ani, de când am fost numit CEO al Garanti Bank, a doua mea casă. Bucovina este unul din locurile mele preferate, pentru că este un loc atât de plin de istorie, biserici vechi superbe, peisaje impresionante, podgorii vaste. Are câte puţin din toate. Braşov – oraşul şi judeţul – îi urmează îndeaproape.  Există, de asemenea, două ţări pe care sper că voi ajunge să le vizitez cândva – China şi Cuba.
    Întotdeauna mă întorc acasă cu tot felul de produse locale, de la dulciuri la vinuri. Îmi place să merg prin vii, să vorbesc cu viticultorii despre familie, soiuri de struguri şi peisaje, pentru că vinul este aproape întotdeauna produs în locuri care îţi taie răsuflarea.
    Călătoria însăşi este o experienţă de învăţare. S-ar putea să sune ca un clişeu, dar este adevărat − călătoriile te fac să ieşi în afara zonei tale de confort, îţi lărgesc orizonturile şi servesc ca o reamintire constantă că trăim într-o economie globală. Cu ocazia călătoriilor în ţări străine, necunoscute, putem deprinde tot felul de abilităţi. De exemplu, din tocmeala cu unii vânzători putem învăţa câte ceva despre arta negocierii. Din pierderea trenului sau a avionului putem învăţa câte ceva despre răbdare. Ambele sunt abilităţi pe care le putem deprinde şi din călătoriile cu familia şi prietenii, plus încă una, aceea de a împăca pe toată lumea. Toate aceste lecţii pot fi utile apoi în afaceri.

    Care sunt lucrurile pe care le luaţi întotdeauna în concedii?
    Nu plec niciodată în vacanţă fără iPadul meu, nişte cărţi bune şi câteva trabucuri de calitate. Am pe lista de lecturi biografia lui Alan Greenspan. Consider că este foarte relaxant să fii pe plajă şi să citeşti o carte bună în timp ce asculţi valurile. Pantofii de alergare se află, de asemenea, printre lucrurile pe care mă asigur că le am în bagaj. Îmi place să alerg dimineaţa. Îmi dă o stare bună şi mă încarcă cu energie pentru întreaga zi. Deoarece îmi place să fac o mulţime de poze şi videoclipuri, mă asigur că am întotdeauna cu mine baterii externe.

    Care sunt locurile din oraşul în care trăiţi în care vă place să petreceţi timp?
    Ceea ce am descoperit după şase ani de locuit în România este că eclectismul surprinzător al Bucureştiului este caracteristic şi pentru zona restaurantelor. Unele dintre locurile mele preferate în Bucureşti sunt restaurantele şi cafenelele din zona lacului Herăstrău, unde mâncărurile tradiţionale româneşti se amestecă cu bucătăria internaţională.


    Târgu-Mureş e capitala mea Florentina Taudor,
    CEO, Renania:

    Deşi sunt născută şi crescută în Bucureşti, pentru că de câţiva ani locuiesc în Târgu-Mureş, oraşul ăsta a devenit capitala mea. Dacă vrei să meditezi sau doar să urci pe munte, eşti aproape, dacă vrei să mergi cu ATV-ul prin pădure, la golf sau la salină, ai o mulţime de opţiuni. Ce-ţi mai rămâne de făcut e doar să alegi destinaţia preferată pentru weekend. Câteva zile din iunie sunt mereu dedicate vacanţelor în familie, iar în septembrie evadările sunt pentru mine. Trebuie să recunosc, Târgu-Mureş e un oraş special, proximităţile la fel. Verile aici sunt superbe şi chiar dacă lucrez, în aer se simte un vibe de vacanţă care mă reconfortează. Mă amuz când prietenii îmi spun: „Noi venim în vacanţă la Târgu-Mures, tu trăieşti aici. Eşti norocoasă.“
    În ţară, cel mai mult îmi place să vizitez Delta Dunării, Cazanele Dunării, Transfăgărăşan, Colibiţa, mănăstirile din Bucovina, Sovata, Valea Mureşului. Mi-am planificat să merg în New York, iar Japonia e şi ea pe listă.

    Care sunt lucrurile pe care le luaţi cu dvs. în toate concediile? 
    Călătoresc mult, aşa că am întodeauna un bagaj pregătit la uşă. Să mai spunem că bocancii şi impermeabilele sunt în permanenţă în portbagaj, gata de o ieşire la munte.

    Ce nu aţi face niciodată într-o vacanţă? Care sunt locurile în care nu aţi merge pentru a vă petrece concediul?
    Nu am făcut încă scuba diving şi cred că aş rezona la experienţă, nu am fost în safari şi cred că poate fi interesant. Nu mi-aş petrece concediul în Rusia şi nici în Ucraina, deşi sunt două destinaţii pe care mi-ar plăcea să le vizitez.


    LecţiiLE de business din jocul de golf
    Javier Garcia del Valle, CEO, Happy Tour:
    Ca în fiecare an, vara înseamnă pentru mine mai multă muncă decât vacanţă, însă pot spune că mi-am propus să dedic puţin mai mult timp familiei, adică să avem activităţi împreună nu doar în weekend, ci şi în cursul săptămânii, după încheierea programului. Aici mă refer la scurte plimbări în parc sau relaxare la piscină.
    De asemenea, în fiecare vară obişnuiesc să îmi vizitez părinţii şi rudele în Malaga, Spania, oraşul în care m-am născut şi am crescut. Voi merge împreună cu soţia şi vom petrece, întreaga familie, două săptămâni în luna august alături de cei dragi. Totodată, voi profita de ocazie pentru a mă relaxa la plajă şi a înota şi, bineînţeles, voi juca golf cu prietenii mei din Malaga, fiind activitatea mea preferată de petrecere a timpului liber. Din acest sport învăţ diverse lecţii pe care le aplic în business. Cea mai importantă lecţie este să „joc” calculat şi să îmi controlez impulsurile, adică să fac paşi mici, dar siguri în privinţa deciziilor luate pentru viitorul businessului.
    Mi-aş dori să ajung în Australia, Alaska şi Papua-Noua Guinee. Vor fi vacanţe mai costisitoare, deoarece drumul până acolo este foarte lung, prin urmare bilete de avion sunt scumpe. De aceea, momentan nu reprezintă o prioritate şi alegem să mergem în vacanţă în Europa sau ţări din apropiere, cum este Libanul.
    În România, aş prefera să petrec o vacanţă în liniştea unui sătuc din munţi, undeva în zona Rucăr-Bran sau în Munţii Apuseni, sau explorând Delta Dunării.
    Amintirile din vacanţe, călătoriile în sine sunt cele mai bune suveniruri, pentru că nu expiră niciodată şi nu pot fi pierdute.

    Unde nu aţi merge sau ce nu aţi face niciodată într-o vacanţă?
    Într-o vacanţă nu aş petrece niciodată aproape tot timpul în hotel, la spa-ul hotelului, la piscină sau pe terenul de golf. Sunt un turist activ, care preferă să descopere destinaţia mergând pe jos, intrând în contact cu localnicii şi savurând spontaneitatea din fiecare loc.

    Care sunt locurile din oraşul în care trăiţi în care vă place să petreceţi timp?
    Îmi place în egală măsură să îmi petrec timpul liber în diverse locuri din Bucureşti, fie că este vorba de un parc sau de un local. Bucureştiul devine an de an tot mai surprinzător, apar noi localuri, rooftopuri, noi localuri pe zona de food, cu noi gusturi şi experienţe culinare. Mi se pare că se dezvoltă într-un ritm ameţitor, cel puţin pe categoria de vârstă 18-35 de ani. De multe ori îmi place să savurez o cafea la cafeneaua Steam şi să ies la cină la restaurantele The Artist, La Finca by Alioli, Pata Negra sau altele, în funcţie şi de preferinţele prietenilor cu care mă întâlnesc.


    Niciodată cu avionul
    Alin Burcea, CEO, Paralela 45:
    Vara aceasta am fost două săptămâni în Antalya, după care am plecat în Franţa, la Saint-Tropez, unde mergem de obicei toamna. Am stat într-o „Bastide”, veche fermă transformată în spaţii de cazare, un loc extraordinar, care îţi oferă relaxare totală. În general, pe orice continent m-aş duce, circul numai cu maşina, cu trenul sau cu vaporul, dar niciodată cu avionul. În automobil, atunci când plecăm în vacanţă, punem întotdeauna un aparat de făcut cafea. Pe lângă acesta, în fiecare vară nu ne lipsesc multe pălării de soare, costume de baie şi papuci de plajă. În vacanţă folosesc mult gadgeturile, tabletă, telefoane, în aşa fel încât să nu se simtă că lipsesc. În acest mod sunt mereu prezent, fără să mă stresez foarte mult că plecând nu pot continua lucrurile ca atunci când sunt la birou. Suveniruri nu prea luăm, pentru că pur şi simplu nu avem unde să le punem. Am tot luat până acum zece ani, până am realizat că în final ajung într-un sertar.

    Care sunt destinaţiile în care v-aţi dori să ajungeţi şi nu aţi avut încă ocazia?
    Aş vrea să merg peste tot, cel puţin o dată. Însă, în primul rând, vreau să ajung în ţările nordice, în Iran, Armenia, Georgia şi în America de Sud.

    Care sunt preparatele dvs. favorite în vacanţă? Dar băuturile care le însoţesc?
    Mă adaptez culinar gastronomiei locale. În Turcia mănânc preparate din miel, kofte, iskender kebap, în Grecia musaca, salată grecească, tzatziki, kreatopita, în Spania mănânc paella, tortilla sau tapas. Nu beau tărie, vara trebuie băut ceva uşor, în compania familiei sau a prietenilor.


    Cel mai frumos sentiment de libertate
    Andreea Micu, avocat, Asociat Crama Avincis:
    Vara este un prilej de a petrece mai mult timp cu familia mea, de a sta în aer curat, bucurându-ne de activităţi împreună. Reţelele sociale le folosesc în mod normal mai degrabă „pasiv“ (pentru a vedea noutăţile); postări am puţine, din lipsa timpului. Nici în vacanţe nu le folosesc mai des − vacanţele sunt momente pentru familie. În concediu, sunt nevoită să fiu conectată la activitatea de la birou şi de la cramă. Dezavantaj: nu e vacanţă 100%. Avantaj: când revin la serviciu, nu sunt la fel de încărcată, pentru că anumite taskuri au fost rezolvate de la distanţă.
    Nu aş merge niciodată în vacanţă în ţări periculoase, unde sănătatea şi siguranţa îmi pot fi puse în pericol, iar drepturile omului nu sunt respectate în mod adecvat. Pe termen mediu, nu m-aş duce nici în călătorii foarte lungi cu avionul, pentru că mi se pare obositor pentru cei doi copii (nu plec fără ei nicăieri).

    Care sunt lucrurile pe care le luaţi cu dvs. în toate concediile?
    Cărţi de citit, cremă solară şi geacă de fâş (niciodată nu ştim ce surprize ne va face vremea!).

    Care este amintirea dvs. preferată dintr-o vacanţă de vară?
    De obicei, plaja şi înotul în mare – cel mai frumos sentiment de libertate.


    Rockul merge mână-n mână cu discuţiile de business
    Marius Costin, Country Manager, PayU România:
    Vara aceasta este specială pentru mine din toate punctele de vedere, toate activităţile din timpul liber fiind concentrate în jurul noului membru al familiei: de la renovarea casei şi până la planificarea zilelor de concediu. În rest, îmi cultiv în continuare pasiunea de a cânta la chitară, în serile în care trupa din industria de IT şi software din care fac parte se reuneşte. Rockul merge perfect cu discuţiile de business.
    Vara în România pentru mine înseamnă litoral şi toate contrastele pe care le ilustrează: de la nopţile memorabile din Vama Veche şi până la zilele pline de lux din Mamaia. Îmi plac extremele la fel de mult cum îmi place o idee bună de business.
    La birou dezvoltăm cu multă energie capacitatea PayU de a materializa un univers financiar fără limite: ne extindem portofoliul de soluţii pentru comerţul online transfrontalier, lucrăm pentru a crea cea mai importantă infrastructură globală de plăţi a viitorului alături de noii parteneri de la ZOOZ – cea mai recentă platformă tehnologică de plată achiziţionată de PayU – şi dezvoltăm parteneriatele comerciale globale. E o vară plină şi încărcată de emoţii pozitive pe toate planurile.

    Care sunt lucrurile pe care le luaţi cu dvs. în toate concediile?
    Deşi în viaţa de zi cu zi sunt înconjurat de gadgeturi şi dispozitive inteligente care îmi fac viaţa mai uşoară, în concediu prefer să fiu la polul opus. Cred că echilibrul mental se construieşte zi de zi şi primeşte un adevărat impuls în zilele libere. De aceea kindle-ul sau cărţile sunt nelipsite din bagaj, alături de smartphone. Telefonul e indispensabil, mai ales pentru că toţi cei care mă cunosc ştiu că sunt uşor de găsit şi în concediu în cazul în care apare ceva, indiferent că vorbim de prieteni sau parteneri de business. Surprinzător sau nu, am mereu la mine costumul de baie, poate pentru că destinaţiile cu ieşire la mare sau ocean sunt în topul alegerilor în fiecare an.

    Care sunt locurile din Capitală în care vă place să vă petreceţi timp şi de ce?
    Îmi place să ies des la restaurant cu familia, prietenii sau partenerii de business, iar locurile preferate sunt Fior Di Poesia, Osho, Capricciosa. M-au câştigat drept client fidel în timp, prin calitatea mâncării şi a serviciilor lor. Parcul Herăstrău este un alt loc unde merg cu plăcere, pentru a mă plimba cu rolele cu soţia sau a admira priveliştea. Ori de câte ori este un eveniment interesant care îmi atrage atenţia, indiferent că vorbim de un concert rock sau un festival cu mâncare bună, merg alături de prieteni şi familie. Serile relaxante le petrecem uneori la cinema, iar în cele în care ne dorim să ne încărcăm de energie, mergem la teatru. Frumuseţea Capitalei e că poţi alege dintr-o varietate de locuri unde să îţi petreci timpul şi poţi găsi mereu ceva nou.

  • Grupul Delivery Hero, prezent în România prin compania foodpanda, anunţă achiziţia integrală a hipMenu

    Lansată în anul 2013, la Cluj-Napoca, platforma hipMenu.ro reuneşte în prezent ofertele a peste 300 de restaurante din Cluj, Bucureşti, Oradea şi Timişoara.

    Potrivit reprezentanţilor grupului, Delivery Hero va continua investiţiile pe piaţa românească, având în plan extinderea afacerilor foodpanda şi hipMenu la nivelul întregii ţări.

     

  • Cum şi-a petrecut concediul Marius Perşinaru, director general, Schneider Electric: “Din Indonezia în Bran”

    De acum încolo mai plănuim doar câteva zile în Bran, pentru că restul de timp este blocat deja, fiind dedicat unor acţiuni în plan profesional pentru fiecare dintre noi. Felurile de mâncare preferate în vacanţele de vară sunt cele specifice zonei în care ne ducem. De exemplu peşte în Delta Dunării, bulzul la Bran, cam orice în Italia şi aşa mai departe. Aproape la orice, vara merge un vin roze local, dacă este răcit bine.

    În concediu rămân destul de conectat, poate chiar mai mult ca de obicei, la reţelele sociale şi la ştiri. Gadgeturile în mod cert au un rol crescut, pentru că am mai mult timp pentru ele.
    Lista destinaţiilor de vacanţă în care ne-am propus să ajungem e foarte lungă şi tare eterogenă: un tur de distilerii în Scoţia, o insulă mică nelocuită pe cine ştie unde, ţările nordice, Japonia, bisericile fortificate din Transilvania, Dunărea la intrarea în ţară, Peru, o traversare est-vest a SUA, alta nord-sud, vreo două săptămâni de turism montan în Piatra Craiului, Iezer – Păpuşa şi Apuseni şi mai am destule.

    Care sunt lucrurile pe care le luaţi cu dvs. în toate concediile?
    Cărţi. Multe. Cu dialog. Şi care (mă) relaxează. De câţiva ani le descarc în format electronic pe iPad şi economisesc mult loc în bagaje.

    Ce nu aţi face niciodată într-o vacanţă?
    Nu aş sta acasă.

  • Un bărbat a cumpărat mâncare pentru doi copii ai străzii. Ce i-a scris chelnerul pe nota de plată a făcut înconjurul lumii

    Un bărbat din India, care se afla în delegaţie şi servea masa la restaurant a avut parte de o întâmplare care l-a lăsat fără cuvinte.

    În timp ce mânca la masă, Kumae Akhilesh a observat că cineva îl privea de dincolo de geam. Când s-a uitat a observat că era vorba despre un băieţel sărman, aşa că l-a invitat înăuntru, iar acesta a venit în restaurant alături de sora lui, scriu cei de la turism.bzi.ro.

    Văzând atâtea bunătăţi pe masă, copiii au început să mănânce cu poftă, fiind flămânzi. După ce au mâncat tot la îndrumarea lui Kumar, cei doi copii i-au mulţumit şi au părăsit restaurantul.

    Povestea SINISTRĂ a tatălui lui Jürgen Mossack. După ce a făcut ”treabă bună” în trupele de elită ale lui Hitler a mers la Guvernul SUA

    Când a vrut să achite nota de plată, Kumar a avut parte însă de o surpriză. Chelnerul i-a adus, în loc de bon fiscal, un bileţel pe care scria: “Nu avem o casă de marcat pe care să bătem generozitatea. Să ai parte numai de bine.” Poza cu respectiva notă de plată a devenit virală, oamenii ţinând să aprecieze gestul făcut de bărbat.

    Anul trecut, proprietarul restaurantului PYT din Philadelphia, Statele Unite ale Americii, a postat pe o reţea de socializare nota de plată în valoare de peste 60 de dolari a unui client, pe care se poate citi că acesta a lăsat un bacşiş de doar 20 de cenţi, adică 0,03%. Nu ar fi fost ceva ieşit din comun, dar clientul era un cunoscut jucător de fotbal american, o adevărată legendă pentru cei din oraş.

    Iniţial, reacţiile au fost extrem de dure la adresa gestului făcut de proprietar, acesta fiind acuzat de publicarea unor informaţii confidenţiale. Mulţi clienţi au ameninţat că nu vor mai frecventa restaurantul, iar alţii i-au transmis că lipsa de responsabilitate îi poate aduce chiar falimentul.

    Bărbatul a postat pe aceeaşi reţea de socializare un gest prin care a încercat să explice de ce a ales să facă publică respectiva notă de plată.



    CELE MAI INTERESANTE GALERII FOTO


    Cum arată palatul de 1 miliard de dolari lui Vladimir Putin de la Marea Neagră -GALERIE FOTO

    Cine este cea mai tânără miliardară din lume. Are doar 19 ani şi o avere de 1.2 miliarde de dolari – GALERIE FOTO

    Fotografii incredibile ale şahului din Iran şi ale haremului său – GALERIE FOTO

    Titanicul se pregăteşte de un nou drum. Va pleca din Jiangsu, China, pâna la Dubai – GALERIE FOTO

    Cea mai izolată localitate din lume. Acolo trăiesc 800 de oameni – GALERIE FOTO

    Locul unde locuitorii trăiesc 140 de ani şi fără să se îmbolnăvescă – GALERIE FOTO

    Cele mai izolate locuri de pe Pământ – GALERIE FOTO

    Imagini incredibile cu tribul care nu a fost atins de lumea modernă – GALERIE FOTO

    Cum arată noul avion privat de 20 de milioane de dolari al lui Jackie Chan – GALERIE FOTO

    Viaţa în cel mai poluat oraş din lume unde temperatura medie anuală este -10 grade Celsius – GALERIE FOTO

    Restaurantul discret unde preşedinţii îşi duc amantele – GALERIE FOTO