BusinessMagazin

Tag: MAE

  • MAE: În Macedonia a fost instaurată stare de necesitate în zonele de graniţă cu Grecia şi Serbia pentru 30 de zile

    MAE a emis o atenţionare de călătorie pentru cetăţenii români care se află, tranzitează sau doresc să se meargă în Republica Macedonia, că a fost instaurată starea de necesitate în zonele aferente localităţilor Gevgelija (frontiera cu Republica Elenă) şi Kumanovo (frontiera cu Republica Serbia) pentru 30 de zile, din cauza fluxului de migranţi din Orientul Mijlociu.

    “Starea de necesitate vizează strict persoanele/grupurile de persoane amintite mai sus, fără a fi periclitată tranzitarea celor două puncte de frontieră de către alte persoane. Controalele efectuate la punctele de frontieră pot creşte timpul normal de aşteptare, de la 15 minute până la aproximativ 30 minute”, potrivit unui comunicat de presă al MAE transmis agenţiei MEDIAFAX.

    MAE recomandă cetăţenilor români aflaţi deja în Republica Macedonia să se adreseze Ambasadei României la Skopje şi să îşi anunţe prezenţa în regiune, iar pentru cetăţenii români, care au planificate deplasări înspre Republica Macedonia, să solicite informaţii cu privire la situaţia de pe teritoriul macedonean.

    Pentru alte informaţii, MAE recomandă cetăţenilor români să consulte pagina de Internet www.mae.ro şi cea a Ambasadei României la Skopje (www.skopje.mae.ro) şi reaminteşte faptul că cetăţenii români care călătoresc în străinătate au la dispoziţie aplicaţia „Călătoreşte în siguranţă” (ce poate fi descărcată gratuit din „App Store” şi „Google Play”), care oferă informaţii, recomandări de călătorie şi posibilitatea de a fi alertaţi, în cazul în care apar situaţii speciale, precum şi serviciul de alertă prin SMS.

     

  • MAE: Autorităţile bulgare au introdus CONTROALE SUPLIMENTARE la punctele de trecere a frontierei, din motive de securitate

    “Ministerul Afacerilor Externe face cunoscut că, din motive de securitate, autorităţile bulgare au introdus controale suplimentare la toate punctele de trecere a frontierelor sale externe. Măsura a fost instituită cu titlu temporar, fără ca momentan să fie prevăzut un termen limită”, precizează MAE.

    În acest context, Ministerul de Externe avertizează cetăţenii români care tranzitează Bulgaria asupra posibilităţii ca recentele măsuri dispuse de autorităţile locale să genereze prelungirea duratei de aşteptare la traversarea frontierelor Bulgariei.

    Pentru mai multe informaţii referitoare la punctele alternative de trecere a frontierei, MAE recomandă accesarea site-ului CNADNR.

  • ATENŢIONARE de călătorie MAE: COD ROŞU ŞI PORTOCALIU de caniculă pe teritoriul Ungariei

    Pe tot teritoriul Ungariei se vor înregistra creşteri ale temperaturii, iar valorile medii zilnice ale acestora, în mai multe regiuni ale ţării, vor depăşi 27 grade Celsius, menţionează sursa citată.

    Ministerul Afacerilor Externe recomandă cetăţenilor români consultarea paginilor de Internet http://www.meteoalarm.eu/ro_RO/1/0/HU-Ungaria.html şi www.mae.ro<http://www.mae.ro.

    MAE reaminteşte că cetăţenii români care călătoresc în străinătate au la dispoziţie aplicaţia “Călătoreşte în siguranţă” (ce poate fi descărcată gratuit din “App Store” şi “Google Play”), care oferă informaţii, recomandări de călătorie şi posibilitatea de a fi alertaţi, în cazul în care apar situaţii speciale.

     

  • MAE anunţă că în Ungaria au fost emise atenţionări de cod roşu şi portocaliu de caniculă

    MAE informează cetăţenii români care se află, tranzitează sau doresc să se deplaseze în Ungaria că Inspectoratul de Meteorologie local a emis o atenţionare cod roşu de caniculă pentru judeţele din nord-vestul Ungariei, valabil pentru ziua de 7 august 2015, până la miezul nopţii, potrivit unui comunicat de presă emis de MAE.

    Judeţele afectate sunt: Győr-Moson-Sopron, Komárom-Esztergom şi Veszprém. Pentru restul teritoriului ungar va fi în vigoare, în aceeaşi perioadă de timp, un cod portocaliu de caniculă.

    De asemenea, MAE anunţă că se prognozează că valul de căldură va continua şi în zilele următoare, aşteptându-se ca temperaturile să depăşească, cel puţin până la începutul săptămânii 10-16 august 2015, valorile medii înregistrate pentru această perioadă.

    Valorile ridicate ale temperaturilor pot favoriza şi apariţia furtunilor (vânt, ploaie şi, posibil, grindină), aşteptându-se astfel de fenomene extreme, în special, în zona de sud-vest a Ungariei.

    MAE reaminteşte faptul că cetăţenii români care călătoresc în străinătate au la dispoziţie aplicaţia “Călătoreşte în siguranţă” (ce poate fi descărcată gratuit din „App Store” şi „Google Play”), care oferă informaţii, recomandări de călătorie şi posibilitatea de a fi alertaţi, în cazul în care apar situaţii speciale.

  • MAE condamnă discriminarea la care a fost supusă o româncă în Marea Britanie

    “MAE condamnă orice formă de discriminare pe bază pe cetăţenie, cu atât mai mult cu cât, în speţa dată, aceasta încalcă flagrant principiile şi normele universale şi europene care privesc egalitatea de tratament. (…) Ministerul Afacerilor Externe va insista ca autorităţile britanice să depună toate eforturile necesare pentru ca astfel de situaţii să nu se mai repete”, se precizează într-un comunicat de presă a ministerului.

    Potrivit sursei citate, ca urmare a demersurilor efectuate, a reieşit că hotelul şi-a argumentat refuzul de a o caza pe Alecsandra Puflea prin politica pe care o are, anume aceea de a nu primi români, decizie care a fost luată de conducerea hotelului după ce s-ar fi confruntat cu mai multe incidente petrecute în hotel, în care ar fi fost implicaţi cetăţeni români.

    Alecsandra Puflea a depus o plângere la poliţia britanică, de la care a primit asigurări că hotelul îşi va prezenta scuzele cuvenite pentru această situaţie şi că se fac demersuri pentru schimbarea acestei politici a hotelului. Totodată, autorităţile britanice au dat asigurări că situaţia este una izolată.

    MAE mai informează că ambasada României la Londra este în legătură cu Alecsandra Puflea, ataşatul de interne din cadrul misiunii aflându-se în contact cu poliţia britanică.

    O româncă în vârstă de 22 de ani, Alecsandra P., a reclamat, potrivit presei britanice, că a fost refuzată de lanţul hotelier Holiday Inn Express pentru că a fost considerată prostituată. Lanţul hotelier a prezentat scuze pentru confuzia creată la rezervarea unei camere într-o unitate turistică din oraşul britanic Hull.

    Românca susţine că recepţionerul hotelului i-a spus, după ce i-a verificat documentele: “Îmi pare rău, nu acceptăm români”. Conform publicaţiei Hull Daily Mail, unitatea hotelieră ar fi introdus politici speciale după ce mai multe românce s-au prostituat în camere de hotel.

  • MAE condamnă cu fermitate atacul cu bombă comis în apropierea Consulatului Italiei din Cairo

    Ministerul Afacerilor Externe consideră “profund inumane şi nejustificate actele de violenţă care afecteză reprezentanţe diplomatice străine şi transmite, pe această această cale, solidaritatea sa deplină cu Italia”, precizează sursa citată.

    În acelaşi timp, MAE exprimă “întreaga susţinere” pentru Egipt în lupta sa în combaterea terorismului.

    Cel puţin o persoană a fost ucisă, iar alte patru rănite, sâmbătă dimineaţa, într-un atac cu maşină-capcană la Consulatul Italiei de la Cairo, după ce explozia puternică a avariat grav sediul reprezentanţei, relatează BBC News Online.

    Ministerul egiptean al Sănătăţii a anunţat că cel puţin o persoană a fost ucisă. Surse medicale au anunţat anterior că alte patru persoane au fost rănite.

    Explozia a fost provocată de detonarea unei maşini-capcană, a declarat un oficial pentru agenţia de ştiri de stat Mena.

    Atentatul nu a fost revendicat.

    Ambasada a fost închisă şi niciun membru civil al personalului nu se află printre persoanele rănite, a declarat un oficial de la Ambasada Italiei pentru AP.

    Procurorul general Hisham Barakat a fost ucis, luna trecută, într-un atac cu maşină-capcană în capitala egipteană. Tot în iunie, trei persoane au fost ucise într-un atentat cu maşină-capcană împotriva unui comisariat de poliţie.

    Forţele de securitate egiptene luptă împotriva islamiştilor, în principal în Peninsula Sinai.

    Cel puţin 600 de poliţişti egipteni şi militari au fost ucişi de către militanţi islamişti în ultimii doi ani.

    Islamiştii şi-au intensificat atacurile după ce armata l-a îndepărtat de la putere pe fostul preşedinte islamist Mohammed Morsi, în iulie 2013.

    Preşedintele Abdul Fattah al-Sisi a promis, recent, o intensificare a reprimării militanţilor islamişti.

    Sute de membri ai mişcării Fraţii Musulmani, inclusiv Morsi, au fost condamnaţi la moarte de tribunale egiptene. Majoritatea se află pe culoarele morţii.

     

  • Ce salariu are prezentatorul TV Radu Tudor la Antena 3. Suma uriaşă apare în declaraţia de avere a soţiei, consilier diplomatic la MAE

    Salariul analistului politic de la Antena 3 a crescut constant şi substanţial în fiecare an, potrivit declaraţiilor de avere mai vechi ale Irinei Zidaru. Astfel, începând cu 2012, suma încasată de la Antena 3 a crescut cu 1.000 de euro în fiecare an, astfel că acum are un salariu care l-ar face invidios şi pe un director de bancă sau un manager de top.

    Ce salariu are Radu Tudor la Antena 3. Suma apare în declaraţia de avere a soţiei, consilier diplomatic la MAE

  • Legea pentru acceptarea de către România a jurisdicţiei obligatorii a Curţii Internaţionale de Justiţie a intrat în vigoare

    MAE salută, potrivit unui comunicat de presă transmis sâmbătă, intrarea în vigoare a Legii nr. 137/2015 pentru acceptarea de către România a jurisdicţiei obligatorii a Curţii Internaţionale de
    Justiţie.

    “Intrarea în vigoare a legii marchează punctul final al demersurilor României legate de ancorarea deplină în sistemul jurisdicţiei Curţii de la Haga, transmiţând astfel un semnal clar că România îşi întemeiază relaţiile internaţionale pe respectarea dreptului internaţional”, menţionează sursa citată.

    În conformitate cu prevederile legii intrate în vigoare, MAE a transmis către Reprezentanţa Permanentă a României pe lângă Organizaţia Naţiunilor Unite notificarea, semnată de ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu, a Declaraţiei, pentru a fi depusă la Secretarul General.

    “MAE îşi exprimă, totodată, satisfacţia pentru faptul că acceptarea de către România a jurisdicţiei obligatorii a Curţii Internaţionale de Justiţie, principalul organ judiciar al ONU, survine în anul aniversar 2015, când se împlinesc 70 de ani de la crearea Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU) şi 60 de ani de la aderarea României la organizaţie”, se mai arată în comunicat.

    Ministerul precizează că proiectul care a stat la baza acestei legi a fost elaborat de MAE în anul 2014, “în urma unui amplu proces de consultare publică şi inter-instituţională care a implicat organizarea, pe tema acceptării jurisdicţiei obligatorii, de conferinţe în cele mai importante centre universitare din ţară”.

    “România este convinsă că relaţiile internaţionale trebuie să se fondeze pe drept. România crede ferm că dreptul internaţional este o valoare per se, nu doar un instrument al conduitei în relaţiile internaţionale. De aceea, respectul deplin pentru dreptul internaţional este unul dintre pilonii cei mai importanţi ai politicii externe a României”, a afirmat Bogdan Aurescu, la o conferinţă cu tema “Rolul Curţii Internaţionale de Justiţie în promovarea statului de drept în relaţiile internaţionale”, organizată de MAE la 29 mai, când a fost marcată adoptarea legii.

    Potrivit MAE, iniţiativa referitoare la posibilitatea acceptării de către România a jurisdicţiei obligatorii a CIJ a fost lansată de ministrul afacerilor externe Titus Corlăţean cu ocazia Reuniunii la Nivel Înalt pe tema statului de drept, desfăşurată la New York în septembrie 2012. Dezbaterile publice, preliminare redactării proiectului de lege pentru acceptarea de către România a jurisdicţiei obligatorii a Curţii Internaţionale de Justiţie, au reliefat existenţa unui sprijin consistent din partea mediului academic (cu referire specială la experţii în domeniul dreptului internaţional), a factorilor decidenţi, a publicului larg în favoarea acestei iniţiative. Declaraţia de acceptare, menţionată la articolul 2 din Legea nr. 137 din 8 iunie 2015, a fost redactată într-o formă care să asigure protejarea intereselor părţii române, menţionează sursa citată.

    “Conform articolului 36 din Statutul CIJ un stat are opţiunea de a supune jurisdicţiei CIJ toate diferendele juridice care ar apărea în raporturile sale cu alt stat, cu condiţia ca acesta din urmă să fi acceptat, printr-o declaraţie asemănătoare, această jurisdicţie. Declaraţia formulată de România exceptează anumite domenii de la jurisdicţia obligatorie a CIJ, în vederea protejării unor interese considerate importante. Formularea unei astfel de declaraţii prezintă pentru România avantajul esenţial de a înlesni accesul la jurisdicţia CIJ, permiţând soluţionarea paşnică şi echitabilă a unor eventuale diferende într-un interval de timp rezonabil, în deplină concordanţă cu dreptul internaţional. În context, reamintim că CIJ a soluţionat, prin a 100-a hotărâre a sa, pronunţată cu unanimitate la 3 februarie 2009, cazul privind Delimitarea Maritimă la Marea Neagră (România c.
    Ucraina), acordând României 9700 km2 de platou continental şi zonă economică exclusivă, adică 79,34% din suprafaţa în dispută de cca. 12.200 km2″, se precizează în comunicat.

    Formularea declaraţiei nu presupune eliminarea etapei negocierilor la nivel bilateral, în ipoteza în care părţile convin să folosească acest mijloc de soluţionare a diferendelor. “Nu înlătură aşadar dialogul între părţile la diferend, iar posibilitatea formulării de rezerve, precum şi de a modifica sau retrage declaraţia în orice moment reprezintă mecanisme flexibile de protejare a intereselor părţii române”, arată sursa citată.

    Până în ianuarie 2015, 71 de state au recunoscut jurisdicţia CIJ printr-o astfel de declaraţie (afectată sau nu de rezerve), între care 22 de state membre ale Uniunii Europene. România a devenit al 72-lea stat al lumii care recunoaşte jurisdicţia CIJ.

    România, care din anul 1955 este parte la Statutul Curţii Internaţionale de Justiţie (ce constituie parte integrantă din Carta ONU), a formulat Declaraţia de acceptare a jurisdicţiei obligatorii a instanţei internaţionale în temeiul articolului 36 alineatele 2 şi 3 din Statutul CIJ, prin această modalitate un stat se angajându-se să supună jurisdicţiei CIJ toate diferendele de natură juridică în raporturile sale cu un alt stat, cu condiţia ca acesta din urmă să fi acceptat, printr-o declaraţie asemănătoare, această jurisdicţie.

    Conform procedurii prevăzute de articolul 36 alineatul 4 din Statutul Curţii Internaţionale de Justiţie, Declaraţia va fi depusă la Secretarul General ONU, care o va transmite în copie celorlalte părţi la Statut şi Grefierului Curţii.

  • Un elicopter a fost doborât de talibani în Pakistan. Ambasadorul României în Pakistan se afla la bord

    Un elicopter A FOST DOBORÂT de talibani în Pakistan. Şase oameni, între care doi ambasadori, au murit. La bord se afla şi ambasadorul român

    Un purtător de cuvânt al Mişcării Talibanilor Pakistanezi (TTP), Muhammad Khurasani, a revendicat doborârea elicopterului în nordul Pakistanului. Într-un email transmis postului de radio Mashaal, Khurasani a precizat că atacul viza doborârea altui elicopter, în care se afla premierul pakistanez Nawaz Sharif. Elicopterul Mi-17 doborât făcea parte dintr-un grup de trei elicoptere ale armatei, care transportau diplomaţi către regiunea muntoasă Gilgit-Baltistan, din nordul Pakistanului, unde urma să se întâlnească cu premierul pakistanez Nawaz Sharif. Celelalte două elicoptere au aterizat în siguranţă.

    Potrivit postului Geo TV, surse din domeniul securităţii au afirmat că din primele investigaţii reiese că prăbuşirea a fost cauzată de o defecţiune la rotorul din coada elicopterului. Elicopterul s-a prăbuşit în zona Naltar, pe o şcoală care era goală în acel moment, au precizat oficiali citaţi de Wall Street Journal în ediţia electronică.

    Elicopterul de fabricaţie rusească era una dintre cele trei aeronave de tip Mi-17 ale armatei, care transportau diplomaţi către regiunea muntoasă Gilgit-Baltistan, din nordul Pakistanului. Elicopterul s-a prăbuşit în zona Naltar, pe o şcoală care era goală în acel moment, au precizat oficialii. Armata a informat că la bord se aflau 17 persoane, dintre care şase cetăţeni pakistanezi şi 11 străini. Doi piloţi şi soţiile ambasadorilor indonezian şi malaysian au murit de asemenea în urma prăbuşirii elicopterului, a scris pe Twitter purtătorul de cuvânt al armatei, general maiorul Asim Bajwa. Celelalte persoane au fost rănite, inclusiv ambasadorii polonez şi olandez, a adăugat el.

    Armata nu a precizat cauzele prăbuşirii elicopterului. Un oficial din Ministerul pakistanez de Externe a refuzat să comenteze, precizând că ministerul încă strânge informaţii pe această temă. Potrivit BBC News Online, oficialii se deplasau în regiunea disputată Kashmir pentru a participa la inaugurarea unui proiect turistic.

    “Din informaţiile transmise de MAE pakistanez ambasadei României la Islamabad, în această dimineaţă, în nordul Pakistanului, a avut loc un accident de elicopter la bordul căruia se aflau şi cetăţeni străini, inclusiv ambasadorul României în Pakistan”, precizează MAE. Ministerul de Externe informează că a reuşit ulterior să-l contacteze telefonic pe ambasadorul român, care a confirmat că este în afara oricărui pericol.

    “La această oră, o echipă din cadrul ambasadei României la Islamabad se află la sediul MAE pakistanez pentru obţinerea de informaţii suplimentare despre acest accident”, menţionează sursa citată.

    Ambasadorul României în Pakistan este Emilian Ion.

     

  • MAE: Autorităţile indoneziene nu confirmă atentatul în care 5 români ar fi fost răniţi

    Ambasada României la Jakarta a întreprins demersuri legale pe lângă autorităţile locale, încă de vineri, în vederea obţinerii unor informaţii referitoare la circumstanţele producerii incidentului şi la starea de sănătate a victimelor, dar şi pentru confirmarea identităţii acestora, după ce presa a relatat că cinci români, stabiliţi în SUA, ar fi fost răniţi într-un atentat în Indonezia.

    “Până în acest moment, misiunea diplomatică nu a primit din partea autorităţilor locale contactate (Ministerul Afacerilor Externe din Indonezia şi poliţia locală) o confirmare cu privire la acest incident şi la identitatea victimelor”, a precizat, sâmbătă, la solicitarea MEDIAFAX, Ministerul de Externe.

    “Totodată, având în vedere informaţia din presă potrivit căreia victimele ar avea dublă cetăţenie, română şi americană, a fost contactată Ambasada Statelor Unite ale Americii la Jakarta, care a făcut cunoscut faptul că nici reţeaua consulară a SUA nu a primit solicitări de asistenţă şi nu a fost informată cu privire la acest incident”, se arată în răspunsul MAE.

    Ambasada României la Jakarta “continuă demersurile pe lângă autorităţile locale şi este pregătită să acorde asistenţă consulară dacă situaţia o va impune”, a mai precizat Ministerul Afacerilor Externe.