BusinessMagazin

Tag: loterie

  • Rapiţa se transformă într-o loterie de 250 de milioane de euro. “A fost întotdeauna un pariu riscant, indiferent de vreme”

    În urmă cu zece ani puţini fermieri vorbeau despre rapiţă, pentru că florile galbene apăreau în primăvară pe o suprafaţă infimă în comparaţie cu cea dedicată grâului sau orzului. Piaţa rapiţei a crescut de şapte ori şi a ajuns să însemne un sfert din producţia de seminţe oleaginoase. Totul se datorează creşterii preţurilor pe fondul cererii venite din industria energetică.

    O loterie de 250 de milioane de euro este acum miza cu care pot fi comparate afacerile cu rapiţă ale fermierilor locali. Planta oleaginoasă este un pariu extrem de riscant pentru fermieri, dar mirajul marjelor mari îi determină pe aceştia să se urce an de an în acest carusel. Seceta, îngheţul, dăunătorii, ploile excesive din primăvară sau chiar vântul puternic pot nărui chiar şi într-o singură zi toate speranţele de profit. În anii norocoşi, agricultorii fac din rapiţă profituri chiar şi 1.000 euro/hectar, duble faţă de grâu, dar câştigul se poate transforma într-o pierdere la fel de mare în alţi ani.

    „Rapiţa e întotdeauna un pariu riscant, indiferent de vreme„, spune Victor Chivu, fermier din Teleorman care are cultivate 390 de hectare de rapiţă. Toamna trecută fermierii au acoperit cu rapiţă în total 350.000 de hectare, de şapte ori mai mult decât acum zece ani, ceea ce înseamnă aproape un sfert din totalul însămânţat cu seminţe oleaginoase, categorie ce include floarea-soarelui şi soia. Piaţa este în creştere de trei ani, dar încă nu a revenit la vârfurile din 2009 şi 2010, atunci când suprafaţa a depăşit 500.000 de hectare.

    În ecuaţia producţiei de rapiţă aproape totul depinde de vreme având în vedere că cele mai mari riscuri apar pe parcursul iernii.

    Anul acesta, rapiţa a reuşit să depăşească momentele critice, pentru că iarna a fost blândă, şi se află în linie dreaptă pentru a umfla marjele de profit ale fermierilor. Se anunţă un an bun pentru rapiţă, iar prognozele din aprilie ale Comisiei Europene indică o recoltă totală de 700.000 de tone, ceea ce înseamnă încasări cumulate  de circa 230 de milioane de euro pentru producătorii care au mizat pe acest produs.

    În general, rapiţa este un produs de oportunitate pentru fermieri, o materie primă pe care preferă să o transforme imediat în cash şi pe care nu o stochează. Rapiţa se vinde de obicei cu livrare imediată, achizitorii intrând în fiecare vară într-o adevărată cursă pentru a prelua seminţele de la fermieri.

    Lupta se dă între procesatorii de seminţe şi traderii multinaţionali, iar interesele sunt divergente: primii aduc seminţele de rapiţă în fabrici şi le procesează pe liniile de producţie, iar traderii redirecţionează marfa către pieţe externe, cu precădere din Uniunea Europeană.

    În jocul rapiţei nimeni nu pierde: fermierii nu vând fără câştig, procesatorii câştigă din marjele realizate la transformarea seminţelor în ulei, iar traderii îşi pun de fiecare dată adaos atunci când livrează la export.

    Pentru fermieri, a planta rapiţă este asemănător cu a planta monezi, pentru că seminţele pot fi transformate rapid în lichidităţi. Acest lucru este posibil şi pentru că piaţa din România este una cheie în Uniunea Europeană, fiind pe locul al şaselea în funcţie de producţia estimată pentru această vară.

    Calculele agricultorilor sunt simple: costurile se ridică la 500 euro/hectar, iar, la o producţie de 3,5 tone la hectar, încasările pot ajunge la 1.300 euro, ceea ce înseamnă o marjă brută de profit de 60%, mult peste cea de la grâu sau orz.

    Elementele fundamentale ale pieţei europene a rapiţei rămân aproape neschimbate faţă de cele din sezonul anterior, cu o recoltă uşor peste 21 de milioane de tone pentru întreg blocul comunitar şi cu stocuri la final de sezon care se ridică la
    1 milion de tone. Aproape întreaga cantitate de rapiţă ajunge în cele din urmă în industrie, unde este transformată în ulei, folosit fie în industria alimentară, fie pentru biocombustibili.

    Susţinerea din viitor a preţurilor pentru rapiţă depinde în bună parte şi de direcţiile dictate de Bruxelles având în vedere că Uniunea subvenţionează utilizarea de biocombustibili în carburanţi. Strategia, menită să reducă gradul de poluare, a stârnit controverse puternice în condiţiile în care contestatarii politicii au argumentat că subvenţiile reduc suprafeţele dedicate producţiei de alimente şi le măresc pe cele pentru plante energetice. Dezbaterea este însă departe de finalizare, iar investitorii nu se avântă în continuare în această industrie.

    În acest context, preţurile pentru uleiul de rapiţă sunt estimate să coboare cu 18% în această vară faţă de perioada similară a anului precedent, potrivit estimărilor făcute în martie de FMI.

  • Proiect de lege: Jocurile slot-machine să funcţioneze doar în cazinouri şi agenţii ale Loteriei

     Propunerea legislativă, depusă la 31 martie, prevede că, pentru jocurile de tip slot-machine, numărul minim de mijloace de joc care pot fi exploatate de acelaşi operator economic este de 50 de aparate, în cadrul aceleiaşi locaţii sau în locaţii diferite. Numărul de slot-machine, pentru fiecare locaţie, va fi minimum 2 mijloace de joc, dar nu mai mult de 5 mijloace de joc, pentru locaţiile autorizate pentru activitatea Companiei Naţionale Loteria Română.

    Jocurile de noroc tip slot-machine pot fi autorizate să funcţioneze legal doar în cazinouri sau agenţii aparţinând Loteriei Române.

    Interconectarea mijloacelor de tip slot-machine pentru organizatorii care deţin autorizaţţie de exploatare a jocurilor de noroc, într-un sistem de tip jack-pot nu se poate realiza decât în cazul cazinourilor sau agenţii ale Companiei Naţionale Loteria Română, orice altă interconectare fiind interzisă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Portugalia transformă bonul fiscal în bilet la loterie, pentru a reduce evaziunea fiscală. Cum pot câştiga oamenii 60 de maşini de lux pe an

    Guvernul încurajează astfel cetăţenii consumatori să ceară peste tot, la cafenele, ateliere auto sau coafeze, bonuri fiscale inscripţionate cu numărul personal de identificare fiscală, sperând să obţină ajutorul populaţiei în lupta împotriva evaziunii fiscale şi economiei subterane, estimată la aproape 20% din PIB, potrivit Financial Times.

    Secretarul de stat pentru afaceri fiscale Paulo Núncio s-a declarat încrezător că şansa de a câştiga un automobil de lux va motiva cetăţenii, sporind numărul tranzacţiilor fiscalizate cu 50% în acest an . Oficialul speră că numărul chitanţelor înregistrate va creşte cu 2 miliarde faţă de anul trecut.

    Costul celor 60 de autoturisme premium, estimat neoficial la 90.000 de euro pe unitate, va fi depăşit cu mult de veniturile suplimentare colectate de stat datorită acestei campanii, estimează guvernul.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Oraşul din România unde norocoşii sunt milionari în euro

    La extragerea 6/49 de duminică seară, premiul de 3,4 milioane de lei a fost câştigat de un gălăţean, biletul fiind cumpărat de la agenţie 17-010. De-a lungul timpului, această agenţie a eliberat trei bilete cu care s-au câştigat mari premii şi zeci de bilete cu care s-au obţinut premii din categoria a II-a sau a III-a.

    Începând cu 2001, gălăţenii şi-au făcut un obicei din a câştiga premiile consistente oferite de Loteria Naţională. În decembrie 2001, un contabil de 33 de ani a obţinut un premiu care a făcut senzaţie la acea vreme: 500.000 de euro (160.000 lei), un apartament în Bucureşti şi un autoturism.

    Următoarea întâmplare a avut loc în 2008, când două persoane din Galaţi au împărţit un premiu de peste cinci milioane de euro. Unul dintre câştigători, un pensionar, a obţinut aproximativ două milioane şi jumătate de euro, cumpărând un bilet de la deja celebra agenţie Loto 17-010 din Galaţi.

    În septembrie 2009, cel mai mare premiu din istoria loteriei, respectiv peste 11 milioane de euro a ajuns în acelaşi judeţ de pe malul Dunării. Un angajat al Curţii de Apel Galaţi, care juca săptămânal de 20 de ani aceleaşi numere a intrat în posesia a 49 de milioane de lei.

    În vara anului 2013, biletul completat de un gălăţean cu variante simple care a costat mai puţin de zece lei s-a dovedit suficient pentru a încasa cel mai mare premiu din istoria Loteriei, mai exact peste 11 milioane de euro. La extragerea Loto din 30 decembrie 2013, premiul cel mare a ajuns, fără a mai surprinde pe nimeni, tot la Galaţi.

  • LOTO 6 din 49. Cel mai mare premiu din istoria Loteriei a fost câştigat

    LOTO 6 din 49. În urma tragerii Loto 6/49 din 14 iulie 2013, s-a castigat cel mai mare premiu din istoria acestui joc, in valoare de 48.952.706,17 lei (peste 11 milioane euro). Biletul norocos a fost jucat la agentia 17-005 din Galati si a fost completat cu trei variante simple la Loto 6/49 si o varianta la Noroc, pretul acestuia fiind de doar 16,9 lei.

    Toate cele trei variante jucate s-au dovedit a fi castigatoare. In afara de premiul de categoria I, jucatorul norocos a obtinut castiguri si cu celelalte doua variante, si anume, un premiu de categoria a III-a in valoare de 817,41 lei si un premiu de categoria a IV-a in valoare de 30 lei.

    In cadrul aceleiasi trageri, la categoria a II-a s-au inregistrat 41 de castiguri a cate 39.654,52 lei, la categoria a III-a 1.989 de castiguri a cate 817,41 lei, iar la categoria a IV-a, 41.730 de castiguri a cate 30 lei.

    LOTO 6 din 49. In conformitate cu Regulamentul privind organizarea si administrarea jocurilor loto, castigatorii la jocurile de tip loto organizate si administrate de catre Loteria Romana au la dispozitie 90 de zile, de la data efectuarii tragerii, pentru a-si ridica premiul.

  • Dosarul Loteria I, în care George Copos este judecat, a fost amânat pentru că un inculpat suferă de o boală contagioasă

     Amânarea a fost decisă după ce la dosarul cauzei au fost depuse documente care arată că Stelian Raţiu suferă de o boală contagioasă şi este internat la Spitalul de Boli Infecţioase din Cluj Napoca.

    Avocata lui Raţiu a solicitat instanţei amânarea dosarului şi pe motiv că a încheiat cu clientul său contract de asistenţă juridică în 17 mai şi nu a avut timp să-şi pregătească apărarea.

    Atât avocaţii lui Copos şi ai celorlalţi inculpaţi, cât şi procurorul DNA au fost de acord cu amânarea cauzei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Directorul Direcţiei Financiare din Loterie, numit la conducerea Oficiului pentru Jocuri de Noroc

     Guvernul a decis, la sfârşitul lunii martie, prin ordonanţă de urgenţă, înfiinţarea Oficiului Naţional pentru Jocuri de Noroc, instituţie care va asigura şi suportul tehnic pentru astfel de activităţi, statul estimând că va realiza venituri suplimentare pentru buget.

    Noul Oficiu va exercita controlul tehnic, monitorizarea şi supravegherea pentru jocurile de noroc de tip pariuri on-line organizate prin intermediul sistemelor de comunicaţii de tip internet, sisteme de telefonie fixă sau mobilă, jocurile bingo organizate prin intermediul sistemelor de comunicaţii de tip internet, sisteme de telefonie fixă sau mobilă, jocuri de noroc on-line organizate prin intermediul sistemelor de comunicaţii de tip internet, sisteme de telefonie fixă ori mobilă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Chiriţoiu: Vom finaliza în acest an investigaţiile privind Loteria, cardurile bancare şi retailul

     Investigaţia declanşată de Consiliul Concurenţei anul trecut în cazul Loteriei Române va fi finalizată în a doua jumătate a anului, a declarat miercuri Bogdan Chiriţoiu, preşedintele instituţiei.

    “Comisia Europeană se uită dacă este ajutor de stat, iar noi ne uităm dacă este încălcată legea. Avem investigaţie deschisă acum un an şi este un caz similar cu cel cu «băieţii deştepţi» din energie. Contracte încheiate pe termen foarte lung, din cauza cărora există suspiciunea că piaţa este închisă şi nu este permisă intrarea altor jucători”, a explicat Chiriţoiu.

    Consiliul Concurenţei a declanşat anul trecut o investigaţie în cadrul căreia analizează, pe de-o parte, contractul încheiat între Loteria Română şi trei societăţi cu capital grec (Intracom, Intralot şi Lotrom), având ca obiect jocul de noroc denumit videoloterie, iar pe de altă parte reglementarea care încadrează videoloteria în categoria jocurilor loto, pentru care Loteria Română are exclusivitate, şi nu slot-machine, desfăşurat pe piaţa concurenţială.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Conducerea Loteriei Române are un nou director. Din ce domeniu de activitate este noul şef al instituţiei

     “Manolache a fost numit în şedinţa Adunării Generale a Acţionarilor din data de 13 martie membru al Consiliului de Administraţie, iar în sedinţa Consiliului de Administraţie din aceeaşi data a fost numit în funcţia de director general al Companiei Naţionale Loteria Română”, se arată într-un comunicat al companiei.

    Manolache, în vârstă de 35 de ani, este licenţiat în relaţii internaţionale la Universitatea Româno-Americană Bucureşti. El a fost angajat al BCR din anul 2000, ultima funcţie ocupată fiind cea de director regional corporate în cadrul Băncii Comerciale Române.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro