BusinessMagazin

Tag: livrare

  • Afacerea care livrează 10 milioane de plicuri în fiecare lună. Are peste 1.500 de angajaţi şi o flotă auto formată din 200 de maşini

    Cu peste 10 milioane de plicuri livrate în fiecare lună, Pink Post este cel mai mare operator privat de servicii poştale din România din punctul de vedere al volumelor livrate şi al cotei de piaţă, potrivit informaţiilor trimise de reprezentanţii companiei. În prezent, aceasta are 1.500 de angajaţi la nivel naţional, 60 de oficii poştale de distribuţie naţională şi o flotă auto formată din 200 de maşini.

    Pink Post pune la dispoziţia clienţilor săi servicii poştale de trimitere a scrisorilor cu confirmare de primire sau scrisori simple, servicii de distribuţie neadresată, dar şi servicii de trimitere expres.

    Potrivit informaţiilor trimise de reprezentanţii companiei, Pink Post se diferenţiază de poşta tradiţională oferind prin furnizarea unor procese simple, standardizate şi controlabile, servicii personalizate, managementul bazelor de date, rapoarte electronice de livrare şi retur.

    Reprezentanţii companiei descriu modul în care afacerea a luat naştere: povestea Pink Post a început, de fapt, în 2009, când Cristi Petcu a fondat compania de servicii poştale Total Post. Apoi, în 2011, Total Post a achiziţionat TCE Post, o companie înfiinţată în 2006, considerată principalul competitor pe piaţa serviciilor poştale din România. În iunie 2017, Total Post a anunţat fuzionarea cu Postmaster, companie deţinută până atunci de Austrian Post Group, pentru a-şi extinde operaţiunile şi cota de piaţă în România. În urma acestui pas, noua companie de servicii poştale a trecut printr-un proces de rebranding la finalul căruia s-a transformat în Pink Post.

    O altă problemă importantă, resimţită în ultimii ani, este cea a forţei de muncă: „Când vine vorba de curieri şi postaşi, atragerea de noi angajaţi şi reducerea fluctuaţiei personalului sunt aspecte care ne preocupă la momentul actual”, spune Diana Tudor, directorul comercial al Pink Post.

    Cea mai recentă investiţie a constat în dezvoltarea a trei servicii noi (Express by Pink Post, Round by Pink Post şi Izzy by Pink Post), axate pe mai multe tipuri de trimiteri, în special în regim de track&trace, apărute dintr-o nevoie a clienţilor, spune Diana Tudor. „Aşadar, pentru că aveam deja centre în toate judeţele ţării, am decis să ne mărim flota auto pentru a creşte cantitatea de corespondenţă livrată, să modernizăm HUB-urile din ţară şi sa angajăm personal dedicat pentru fiecare serviciu în parte”.

    În valoare totală de 1,5 milioane de euro, cele mai recente investiţii au fost direcţionate înspre mărirea parcului auto, crearea aplicaţilor software pentru aceste servicii, echipamente specifice, modernizarea hub-urilor, precum şi în personal specializat pentru aceste servicii: „După calculele noastre, vom ajunge la break-even în aproximativ un an”, descrie Diana Tudor aşteptările pentru anul în curs.  

    Cele trei servicii au la dispoziţie un depozit central de 3.000 mp, 3 hub-uri principale (Bacău, Cluj şi Sibiu), personal dedicat, 25 rute proprii de noapte care asigură legătura între depozitul central şi toate filialele din ţară, dar şi alte facilităţi.

    Serviciul Express by Pink Post a fost creat cu scopul de a livra plicuri şi colete de mici dimensiuni către destinatarul final în termen de 24/48 de ore de la preluare. Acest serviciu este disponibil în Bucureşti, Ilfov, Cluj, Timişoara, Constanţa, Craiova, Galaţi, Brăila, Arad, Sibiu Bacău, Târgu Mureş, Braşov, Suceava şi Târgovişte, iar corespondenţa poate fi urmărită mulţumită sistemului track&trace.

    Pentru livrarea corespondenţei interne între sediile centrale şi sucursale, agenţiile sau punctele de lucru ale aceleaşi companii, Pink Post a creat serviciul Round by Pink Post. Serviciul include ridicări din diverse puncte prestabilite, după un orar specific (chiar şi de mai multe ori pe zi) şi livrarea în maximum 48 de ore.

    Când vine vorba despre provocări, principala problemă se leagă, potrivit Dianei Tudor, de scăderea volumelor de trimiteri prin poştă şi de publicitate adresată şi neadresată. „Aceste scăderi sunt rezultatul migrării către online şi SMS ale serviciilor de facturare a utilităţilor, respectiv către TV şi social media a publicităţii. În aceste condiţii, provocarea constă în identificarea altor nişe de piaţă pentru servicii pliabile pe structura noastră, cum ar fi scrisorile cu valoare adăugată (serviciul Izzy by PinkPost) şi colete de mici dimensiuni (serviciul Express by PinkPost), servicii care au fost dezvoltate recent”, explică Diana Tudor.

     

  • 21.500 de metri pătraţi pentru online

    Fondat în 1991 sub numele Mistral, grupul LPP, din care fac parte brandurile de retail Reserved, Cropp, House, Mohito şi Sinsay, a intrat pe piaţa locală în urmă cu 12 ani, în 2007.

    În 2018, filiala locală a companiei a încheiat anul cu vânzări de 275,9 milioane de lei, la nivel de grup înregistrând un total de aproximativ 8,05 mld. zloţi (1 zlot = 1 leu).

    „Astăzi, la mai bine de cinci ani de la preluarea conducerii companiei, împreună cu echipa pe care o conduc am reuşit să aducem pe piaţă şi celelalte trei branduri din portofoliul LPP şi să ajungem la un număr de 51 de magazine şi peste 750 de angajaţi, precum şi o cifră de afaceri de 276 milioane de lei la finalul anului 2018”, descrie Alina Bistreanu, country manager al LPP România, rezultatele recente ale companiei pe care o conduce. Alina Bistreanu a preluat conducerea companiei în martie 2014, când grupul LPP comercializa în România două branduri (Reserved şi Cropp) şi deţinea cinci magazine proprii, colaborând de asemenea în sistem de franciză. Absolventă de studii economice, ea şi-a început cariera la vârsta de 19 ani, încă din primul an de facultate. Din 2008 şi până în prezent a ocupat mai multe poziţii de management în cadrul unor companii din domeniul modei, avansând gradual până la poziţia deţinută astăzi.

    Pe plan internaţional, LPP are o echipă de peste 25.000 de angajaţi. La nivel mondial compania prezentă în 24 de ţări deţine peste 1.700 de magazine, iar în plan local are un număr de 51 de unităţi, fiecare dintre cele cinci branduri fiind operat şi în online.

    În prezent, la nivel de grup, Reserved – brandul-fanion al companiei – acoperă aproape 45% din vânzări, urmat de Cropp, cu un procent de 14%, House (11%), Mohito (10%), Sinsay (10%) şi vânzările din online, cu un procent de 9%. Compania deţine un total de 120.800 de metri pătraţi de spaţii logistice destinate comerţului online în patru ţări: Gdansk, Polonia (20.000 mp), Cracovia, Polonia (46.000 mp), Moscova, Rusia (8.300 mp), Bucureşti (21.500 mp) şi Bratislava, Slovacia (25.000 mp). În Europa, grupul LPP are sedii administrative în Gdansk, Cracovia şi Varşovia, iar în Asia, în Bangladesh şi Shanghai.

    Anul trecut, în România aproximativ 1,5 milioane de clienţi au achiziţionat produse comercializate sub brandurile LPP, bonul mediu ridicându-se le aproximativ 190 lei. „Preţul diferă în funcţie de brand şi categoria de produs şi poate porni de la câţiva lei până la câteva sute de lei”, explică Alina Bistreanu, country manager al LPP România.

    La finalul primului semestru al anului, LPP România se poziţiona în top 5 al ţărilor cu cea mai bună performanţă din întreg grupul LPP, cu o cotă de aproximativ 4% din totalul cifrei de afaceri a grupului. Brandurile LPP sunt prezente în 13 oraşe din România – Bucureşti, Braşov, Bacău, Cluj-Napoca, Constanţa, Craiova, Galaţi, Ploieşti, Râmnicu Vâlcea, Sibiu, Satu Mare, Baia Mare şi Timişoara. „Iar începând cu 2015, anul de lansare a magazinelor noastre online, produsele brandurilor noastre pot fi livrate pe întreg teritoriul României”, adaugă Bistreanu. „Targetul nostru este să ajungem cât mai aproape de consumatorii noştri, de aceea suntem interesaţi să extindem lanţul nostru de magazine către toate regiunile din România, inclusiv în oraşele de dimensiuni medii şi mici”, adaugă ea. Din punctul de vedere al vânzărilor, magazinele din Bucureşti şi Cluj sunt cele mai performante.

    Investiţia necesară deschiderii unui magazin fizic este determinată de mai mulţi factori, explică Bistreanu, aşa cum ar fi brandul, suprafaţa magazinului sau tipul de magazin. Costul pe metrul pătrat, exceptând valoarea stocului, poate ajunge şi la peste 1.000 de euro.

    Reprezentanţii companiei spun că ideea de a deschide în România un depozit destinat magazinelor online le-a venit în 2017. După vizite în nouă centre de logistică şi discuţii cu patru firme de curierat locale, patru brokeri imobiliari şi patru dezvoltatori, au încheiat parteneriate cu companiile Colliers International (brokeraj), WDP Developer, compania care a asigurat construirea unităţii logistice, Fan Curier (livrare), Kabar (infrastructură) şi Quehenberger logistics (partener de logistică). Noua unitate din Ştefăneştii de Jos a devenit operaţională la sfârşitul lunii iulie; la o lună de la inaugurare, vânzările în online au crescut cu 123%, iar în luna septembrie acestea au înregistrat o creştere de 100%. La sfârşitul lunii trecute, stocul din noua unitate logistică număra 400.000 de unităţi.

    În momentul de faţă în depozitul din apropierea Capitalei lucrează 137 de persoane, dar pe viitor, în perioada de maximă activitate, unitatea va funcţiona cu circa 300 de angajaţi. Peste scurt timp, aceasta va aproviziona şi magazinele fizice din România, urmând ca în viitor să se acopere livrările şi pentru Bulgaria şi Serbia, state în care compania plănuieşte să se extindă în online.

    Reprezentanţii LPP spun că pentru o activitate optimă a logisticii comerţului online este nevoie de doi factori: un plan bun de producţie – care poate fi atins prin alegerea resursei umane adecvate, o cantitate suficientă de echipamente, o capacitate tehnică la nivel maxim şi consumabile suficiente – şi un dialog deschis cu clienţii – de pildă, înştiinţarea acestora în prealabil că ar putea exista întârzieri în livrarea coletelor lor.

    Decizia clienţilor de a cumpăra prin canale online este influenţată, spun reprezentanţii LPP, de următorii factori: preţuri atractive, costuri mici de livrare, experienţe pozitive, timp scurt de livrare, promoţii şi oferte speciale, un sistem simplu de comandă şi metode variate de livrare. Aceştia se aşteaptă ca la sfârşitul acestui an vânzările din online să crească cu 60% faţă de anul precedent, până la 1 miliard de lei.

    Impulsionaţi de creşterile din mediul online, reprezentanţii LPP plănuiesc ca în perioada următoare să deschidă platforme de e-commerce în toate statele din Uniunea Europeană, în prezent compania fiind prezentă în online pe 12 pieţe; până la sfârşitul acestui an, urmează extinderea în online în alte 14 ţări.

    Pe zona de e-commerce, clienţii din Bucureşti aduc în jur de 30% din vânzările totale. „Aşteptările sunt ca anul acesta să se atingă 30 de milioane de unităţi vândute la nivel de grup”, explică Sylwester Dmytriwski, e-commerce fulfillment general manager în cadrul grupului LPP. „Dacă vorbim de comenzile din România comparativ cu ce vindem în celelalte pieţe, piaţa locală ar acoperi cam 10% – 3 milioane de unităţi. La nivel global, ne place să spunem că ne situăm în rândul celor mai mari jucători, adică Inditex şi H&M. Dar ne comparăm de asemenea şi cu Zalando sau Asos. În ceea ce priveşte comerţul online ne apropiem de acestea din urmă, dar ne focusăm totodată şi pe magazine fizice. Dacă vorbim de venituri, ne apropiem de aceşti jucători.”

    Cea mai mare provocare cu care grupul s-a confruntat pe piaţa locală este aceeaşi pe care au întâmpinat-o şi în Polonia: lipsa forţei de muncă. „Acesta este de altfel un motiv pentru care intenţionăm să automatizăm centrele logistice, atât aici, cât şi în alte state. Devine problematic în momentul în care trebuie să aduci angajaţi de la peste 50 de kilometri distanţă. Când ai nevoie de câteva sute de oameni într-un loc e greu să-i aduci de la o asemenea distanţă. Aşa că, dacă vrei să menţii o echipă stabilă, trebuie să automatizezi”, subliniază managerul de e-commerce al LPP.

    „În Polonia, afacerile merg destul de bine, mai ales pe zona de distribuţie: în 99% din cazuri, cei care comandă azi până la orele 18:00 vor avea produsele mâine. În cazul României, livrarea se face în două zile lucrătoare, însă pentru Bucureşti, ţinta noastră este livrarea produselor în ziua următoare”, spune Sylwester Dmytriwski, explicând beneficiile aduse de noua unitate de la Ştefăneştii de Jos.

    Ca grup, ţinta este ca 20% din vânzări să vină prin canale online până în 2021, de aici şi investiţiile în infrastructură. „România este un bun exemplu, pentru că aici am atins deja ţinta de 20% prin online”, subliniază Piotr Dopierala, director de logistică al grupului LPP. „De ce începem implementarea acestei strategii în România? Pentru că aici avem o foarte bună organizare, un business stabil, creştem atât ca număr de magazine fizice, cât şi din punctul de vedere al vânzărilor online.” Prin urmare, spune el, investiţia în noul centru logistic a fost justificată.

    „Suntem conştienţi că e o piaţă dificilă, vedem toate falimentele, dar avem o strategie bună pentru a continua pe plan local. Suntem încrezători şi că avem produse de calitate – sunt peste 750 de oameni care lucrează la colecţii. Este important că putem să urmăm tendinţele pieţei, să oferim clienţilor ceea ce aşteaptă de la noi. În al doilea rând, putem să oferim servicii de calitate clienţilor noştri; pentru multe companii, aceasta e o parte dificilă, încearcă încă să supravieţuiască cu modelele vechi de business şi le este dificil să se adapteze la noi situaţii din piaţă. Viteza şi flexibilitatea sunt două caracteristici pe care orice companie din acest domeniu trebuie să le aibă”, concluzionează Piotr Dopierala.

  • O nouă eră, pe baterii

    Întâi a fost Volkswagen Beetle – „Broscuţa”, cea care a mizat pe mobilitate şi care zeci de ani a fost produsă în diferite părţi ale globului. A urmat Golf, cel care a „democratizat” industria auto şi care deja de foarte mulţi ani este cel mai bine vândut model auto din Europa. Acum, VW şi-a propus să revoluţioneze pentru a treia oară industria auto mondială cu noua gamă ID şi primul său model proiectat de la zero pentru a fi exclusiv electric – ID.3.

    ID.3 nu va înlocui VW Golf, cel puţin nu pentru moment. Jürgen Stackmann, membru în consiliul de conducere al Volkswagen Autoturisme, responsabil de vânzări, marketing şi servicii de postvânzare, spune că vor mai exista cel puţin două generaţii de Golf de acum înainte, ceea ce înseamnă că încă 16-17 ani va mai fi şi un compact clasic pe piaţă. Pe de altă parte, după lansarea ID.3, Golf electric va fi scos din producţie, iar singurul alt model care va mai fi electric în afara gamei ID va fi e-up!, care a beneficiat de un upgrade al bateriei, astfel încât autonomia sa ajunge acum la 260 km. „e-up! este o maşină extraordinară pentru a intra în lumea maşinilor electrice, iar acum o oferim cu o autonomie de 260 km la circa 26.000 de euro sau 150 de euro pe lună în Germania. Din vară vom livra ID.3 la nivel european”, a spus Jürgen Stackmann. Până atunci, VW încasează comenzi pentru ID.3, până la jumătatea lunii septembrie fiind înregistrate 33.000 de cereri pentru First Edition, cu 3.000 peste volumul alocat iniţal. Dintre acestea, potrivit unor date din piaţă, cel puţin 550 au fost din România.

    „România cere volume din ce în ce mai mari pentru maşini electrice şi la nivel european înregistrează o creştere ridicată. Ştim asta de la Porsche România. Şi la ID.3 cota alocată României a fost epuizată destul de repede”, a subliniat Jürgen Stackmann.

    Chiar dacă primele trei uzine sunt în Germania, producţia de maşini electrice nu va fi concentrată la nemţi. O altă uzină Skoda va fi deschisă în Cehia, deoarece vor avea şi ei propriile maşini electrice; Audi, de asemenea, va investi într-o astfel de uzină. „În total vom avea 6-7 uzine pentru maşini electrice. În SUA, spre exemplu, uzina VW va produce atât maşini electrice, cât şi convenţionale. La uzina din Germania unde vom produce ID.3 vom produce şi pentru Seat şi Skoda începând cu anul viitor. Inclusiv Seat El-Born şi un model Audi care încă nu a fost prezentat încă, a mai spus Jürgen Stackmann.

    Din punctul de vedere al producţiei, este mai scump să produci un automobil electric, iar asta din cauza bateriei; altfel, per total, maşina este mai simplă decât una clasică.

    „Dacă iei în calcul bateria, este o afirmaţie falsă. Maşinile cu baterii sunt mai scumpe. Dacă nu iei în calcul bateria, da, este mai ieftin”, explică Stackmann. „De aceea şi China are un avans atât de mare. Lor le lipseşte know-how-ul de a realiza un motor cu 3.000 de componente în mişcare care să funcţioneze la 9.000 de rotaţii pe minut. Nu ai cutie de viteze, motorul este mult mai simplu. Noi ne facem propriul motor. Este o componentă cheie şi trebuie să ştim să-l facem noi. Dacă externalizăm şi asta, ce mai rămâne? Softul?”, se întreabă el.

    Odată cu noua gamă ID, VW are în plan să lanseze 20 de noi automobile electrice în următorii cinci ani, interval în care să ajungă la o producţie anuală de 1 milion de maşini electrice. Spre comparaţie, Grupul VW a vândut anul trecut la nivel mondial 10,8 milioane de maşini, iar marca VW a livrat în 2018 6,24 de milioane de maşini. În acest context, VW este responsabil de 1% din emisiile mondiale de dioxid de carbon, fiind cel mai mare constructor auto la nivel mondial. În acest context, VW şi-a propus să reducă cu 50% emisiile de CO2 până în 2025 şi să devină CO2 neutral până în 2050, adică întreg procesul de producţie, transport, utilizare şi încărcare a maşinilor să nu producă niciun gram de dioxid de carbon.

    „Mobilitatea este foarte importantă, iar noi vrem să oferim mobilitate fără niciun fel de emisii. Transformarea a început, iar până în 2050 vom deveni «carbon neutral». Lansarea lui ID.3 reprezintă începutul celei mai mari ofensive electrice din industria auto. VW trece acum printr-o mare transformare. Vom veni cu maşini conectate, fără emisii”, a spus Ralf Brandstätter, CEO al VW Autoturisme în cadrul VW Group.
    ID.3 are dimensiuni similare cu ale unui Golf, dar datorită lipsei componentelor tipice pentru un automobil cu motor termic poate oferi un interior la fel de spaţios precum cel al unui Passat şi performanţe dinamice de Golf GTI, a adăugat Brandstätter. Maşina va avea un preţ de pornire de sub 30.000 de euro şi autonomie de 550 km pentru versiunea de top.

    Dincolo de ID.3, la Salonul Auto de la Frankfurt Volkswagen a prezentat şi noul logo, cu scris alb pe fundal negru, în locul celui cromat. De asemenea, în reclame, VW va avea o voce feminină şi un nou sunet.

    ID.3 vine cu o serie de inovaţii cum ar fi faptul că, în premieră, sistemul său head-up display care proiectează pe parbriz informaţii – cum ar fi date despre navigaţie sau viteză – va veni cu un modul de realitate augmentată, astfel încât cel de la volan practic va vedea pe drum care este banda corectă pe care trebuie să se încadreze într-o intersecţie. De asemenea, ID.3 va dispune de o serie de senzori care vor „simţi” când se apropie utilizatorul de maşină. „Cu ID.3 am pornit de la o foaie albă. Este o maşină ideală, cu proporţii ideale şi oferă o incredibilă manevrabilitate, având aceeaşi rază de bracaj precum un VW up! şi performanţe dinamice de Golf GTI. Maşina poate fi încărcată în jumătate de oră cu 80% din capacitate, iar interiorul său este la fel de spaţios precum este cel al unui Passat. În ceea ce priveşte utilizarea, totul este proiectat pentru a fi cât mai intuitiv, cu comenzi prin atingere sau care se activează vocal”, a spus Frank Welsch, membru în consiliul director al VW autoturisme, responsabil cu dezvoltarea tehnică.

    Următorul membru al familiei ID va fi prezentat în primăvară, cel mai probabil în cadrul Salonului Auto de la Geneva, şi va fi viitorul SUV electric al VW. Va urma limuzina, iar în 2022 ID Buzz, minivanul care aminteşte de Bulli din anii ’70.

    „Pentru cea de-a treia maşină electrică pe care o vom lansa, autonomia va creşte la peste 700 km. Pentru cine are nevoie de o autonomie de peste 700 km dieselul este o alegere mai bună. ID.4 vine anul viitor şi va fi un SUV. Vom prezenta următorul model înainte de Geneva. Ar fi loc şi pentru un ID.2, dar am început cu un compact”, a subliniat Jürgen Stackmann.

    În ceea ce priveşte piaţa locală, Porsche România se aşteaptă ca anul acesta aici să fie comercializate 1.500 de maşini electrice şi plug-in hybrid (maşini cu motoare termice care dispun şi de un motor electric şi o baterie care poate fi încărcată de la o priză), în creştere de la 1.019 de unităţi anul trecut.

    Anul 2015 a fost cel de început. Atunci s-au vândut 46 de maşini electrice şi plug-in hybrid. Anul viitor Porsche România se aşteaptă ca piaţa de maşini electrice să ajungă la 3.000, având în vedere lansările. În cazul Volkswagen, pentru 2019 se aşteaptă să livreze 400 de maşini electrice, iar anul viitor 1.200, faţă de 257 anul trecut.

    Astfel, anul viitor VW se aşteaptă să vândă dintr-un singur model jumătate din volumul întregii pieţe de anul trecut.

    Este ceva din ID.3 produs în România? Volkswagen are o bază importantă de furnizori în România, care livrează inclusiv pentru noul VW ID.3, primul automobil electric proiectat de la zero pentru a funcţiona pe baterii, însă bateriile acestuia sunt importate din Ungaria şi Polonia de uzina din Germania.

    „România este o sursă foarte importantă pentru noi, sunt convins că furnizorii de componente din România livrează către ID.3, este printre ţările principale care furnizează către Volkswagen. România are multe multe de oferit, are know-how, are oameni educaţi, are o bază stabilă şi de încredere de furnizori, multe ţări nu se califică tocmai la acest aspect – nu sunt de încredere sau stabile. România este parte din UE şi este un partener de încredere şi stabil, dar nu ştiu lista finală, nu mă implic în această discuţie. Dar ştiu că România a fost «scanată» ca potenţial”, a spus Jürgen Stackmann. Spre exemplu, printre cei mai mari furnizori de componente din România se numără nemţii de la Continental, Bosch sau Hella, care livrează către majoritatea uzinelor auto din Europa. Volkswagen Group nu a luat nicio decizie cu privire la o viitoare uzină în estul Europei, însă pe listă sunt ţări percum Bulgaria, Turcia şi România, în timp ce Serbia a fost eliminată de pe listă, potrivit unor surse din piaţa imobiliară.

    „Nu sunt implicat în discuţii, dar pot spune că nu s-a luat o decizie. Una va fi luată în curând. În continuare avem nevoie de capacitate adiţională de producţie pentru Skoda spre exemplu, iar alegerea este una bazată pe un studiu de caz, care locaţie poate oferi cele mai multe avantaje. Sunt mai multe pieţe mari unde poate merge şi în funcţie de mărime”, a declarat Jürgen Stackmann.

    Potrivit Automotive News Europe, Volkswagen Group ar fi ales Turcia pentru viitoarea uzină care va produce atât pentru VW cât şi pentru Skoda şi Seat, iar decizia ar fi fost susţinută şi de Qatar, statul din Orientul Mijlociu care deţine 17% din VW. Potrivit rapoartelor, uzina care va fi deschisă în 2022-2023 va avea o producţie anuală de 350.000 de unităţi, din modele precum Skoda Karoq şi Seat Ateca. În cazul în care aceasta ar fi deschisă în România, ar produce maşini de peste 7 miliarde de euro şi ar depăşi atât Dacia, cât şi Ford.

  • ANPC a sancţionat Jumbo, Ikea, Cristian Tour, Fan Curier pentru nerespectarea termenelor de livrare

    Ca urmare a numărului mare de reclamaţii înregistrate la Comisariatul pentru Protecţia Consumatorilor al Municipiului Bucureşti, Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) a sancţionat contravenţional cu avertisment operatorii economici Evolution Prest Systems SRL (Evomag), Studio Moderna SA, Jumbo E.C.R. SRL, Ikea Romania SA, Cristian 76 Tour SRL şi Fan Curier Express SRL, potrivit unui anunţ postat pe site-ul Autorităţii de către Biroul de Presă.

    Abateriile constatate au vizat printre altele şi nerespectarea termenelor privind livrare produselor, a montării aparatelor de aer condiţionat, aducerea la conformitate a produselor aflate în perioadă de garanţie, întarzierea livrării coletelor, refuzul dreptului de denunţare a contractului în 14 zile (conform OUG34/2014), precum şi nerespectarea termenelor de restituire a contravalorii pachetelor de servicii turistice asumate prin contract.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Comenzi online pentru români. Tesla anunţă că livrează maşini cumpărătorilor din România, Polonia, Ungaria şi Slovenia

    Preţurile sunt cuprinse între 39.500 de dolari şi peste 77.000 de euro.

    La finele anului 2018 compania a anunţat că va construi staţii de încărcare în Bucureşti, Craiova şi Brăila.

    În Romania, autoturismele electrice şi hibride au înregistrat o creştere puternică începută din 2016. Anul trecut au fost vândute 987 unităţi, aproximativ de două ori mai mult ca în 2017.

    Guvernul a aprobat, în acest an, bugetul pentru programul Rabla Plus, în valoare de 93 de milioane de euro, prin care românii pot achiziţiona maşini electrice unui voucher de aproximativ 10.000 de euro.

    Livrările globale de vehicule plug-in, inclusiv autoturisme, camioane uşoare în SUA şi Canada şi vehicule utilitare uşoare în Europa şi China au ajuns la 2,1 milioane de unităţi în 2018, cu 64% mai mari decât în 2017. Ponderea lor pe piaţa mondială a vehiculelor uşoare a fost de 3,8% în decembrie şi de 2,2% pe tot parcursul anului 2018, cu 69% din vânzări vehicule electrice (BEV) şi 31% hibride plug-in (PHEV).

    Citiţi mai mult pe mediafax.ro.

  • DEZASTRU pentru Apple: Compania a fost depăşită de un producător de care puţini europeni au auzit

    Compania condusă de Tim Cook a ajuns, în trimestrul II, pe locul 4 în topul producătorilor de smartphone la nivel global. Înregistrând o scădere masivă a numărului de smartphone-uri livrate, Apple a fost depăşită de Samsung, Huawei şi Oppo, producător chinez cu o prezenţă discretă în Europa.

    Potrivit Business Insider, care citează compania de consultanţă în domeniu IHS Markit, Apple a livrat 35,3 milioane de iPhone-uri în trimestrul II, ceea ce se traduce într-o cotă de piaţă de doar 11%. Oppo, pe de altă parte, a livrat 36,2 milioane de unităţi.

    Samsung îşi păstrează poziţia de lider, cu 75,1 milioane de unităţi livrate, în vreme ce Huawei – în ciuda problemelor generate de războiul comercial dintre SUA şi China – a reuşit să îşi păstreze aceeaşi cotă de piaţă ca în primul trimestru, respectiv 18%. Mai exact, Huawei a livrat 58,7 milioane de smartphone-uri în lunile aprilie-iunie.
     
    Din punct de vedere al creşterii, campioni sunt tot cei de la Oppo, cu un plus de 43% faţă de trimestrul an. 

  • La cumpărături cu inteligenţa artificială

    Acesta este proiectul la care Fashion Days – cel mai mare retailer online de modă din România, cu afaceri de peste 250 milioane lei anul trecut – a început să lucreze intens de anul acesta, iar primele implementări au fost deja făcute în primăvara acestui an, când retailerul a introdus funcţia More like this (Mai multe ca acesta – n. red.) în platforma sa online. Bazată pe tehnologia AI (inteligenţă artificială), funcţia More like this le recomandă clienţilor o plajă largă de produse similare cu cele pe care le vizualizează, ţinând cont de atributele vizuale ale acelora. Practic, atunci când apasă butonul More like this din dreptul unui produs, clienţii văd produsele similare aceluia din punct de vedere vizual.

    „În ultimul timp ne-am axat foarte mult pe listinguri. Am implementat deja o soluţie de AI, mai exact funcţionalitatea More like this, care îţi arată produse similare, şi urmează să introducem şi funcţia Less like this (Mai puţine ca acesta – n. red.) – practic, dacă nu îţi place un model afişat, apeşi pe acest buton ca să elimine şi restul produselor de acel gen şi astfel poţi ajunge la o listă cu cele mai potrivite produse pentru tine”, explică Robert Berza, CEO-ul retailerului online Fashion Days, parte din grupul eMAG.

    Cele două funcţii sunt extrem de utile în procesul de shopping online, în condiţiile în care gamele de articole de îmbrăcăminte, încălţăminte şi alte accesorii de modă devin tot mai mari, iar consumatorii au nevoie de o serie de filtre pentru a ajunge la produsele dorite. „Pe unele categorii de produse avem 1.000 unităţi pentru femei. Iar dacă foloseşti cele două funcţii, poţi ajunge la cele 20-40 de perechi relevante pentru tine”, a punctat el.

    Astfel, avantajul online-ului de a pune la dispoziţie o gamă de produse mult mai mare decât magazinele fizice, limitate de spaţiu, care se putea transforma într-un dezavantaj pe măsura lărgirii ofertelor unui retailer online, va rămâne în continuare un avantaj. În plus, acesta va uşura şi mai mult procesul de selecţie pentru cumpărători, afişându-le doar produsele relevante pentru ei, ceea ce într-un magazin fizic nu este posibil.

    Ca atare, fiecare client al Fashion Days va avea în viitor propria sa ofertă personalizată din gama retailerului pe măsură ce se vor implementa şi alte soluţii tehnologice de ultimă oră, ceea ce practic va însemna că fiecare utilizator va avea în buzunar, pe aplicaţia mobilă dedicată de pe smartphone, propriul magazin online de fashion.

    Pe lângă acest aspect, serviciile de livrare, extrem de importante în industria comerţului online pentru a combate concurenţa din offline, unde produsele sunt disponibile imediat, au fost îmbunătăţite substanţial de către Fashion Days. Astfel, acum clienţii retailerului online de modă au posibilitatea de a primi produsele comandate în 24 h sau chiar mai puţin – prin intermediul serviciului special de livrare în aceeaşi zi sau prin intermediul lockerelor.

    În prezent, clienţii Fashion Days pot alege între a primi produsele comandate prin curier, livrare standard sau într-un anumit interval orar, prin poştă, în reţeaua de lockere Easybox dezvoltată de grupul eMAG (disponibilă în prezent în Bucureşti, Timişoara, Cluj-Napoca şi Iaşi) şi în showroomurile eMAG. Practic, dacă vei comanda seara pe Fashion Days, a doua zi dimineaţă îţi poţi ridica produsele din lockere sau showroom, iar dacă dai comanda dimineaţa, o poţi ridica după-amiaza sau seara.

    În luna iulie, 5% din comenzile înregistrate de Fashion Days pe plan local au fost livrate în lockere, procentul acestora crescând lună de lună începând cu lansarea serviciului în luna februarie. Din luna august se va introduce inclusiv returnarea produselor în lockerele Easybox, ceea ce va simplifica cu mult procesul de retur. 

    Prin îmbunătăţirea serviciilor de livrare, retailerul online şi-a redus şi rata comenzilor care nu mai sunt ridicate de către clienţi şi sunt trimise înapoi („back to sender”) pentru că au ajuns după câteva zile, perioadă în care aceştia şi-au cumpărat deja ce aveau nevoie dintr-un magazin fizic.

    „În luna mai spre exemplu, rata produselor neridicate de clienţi a scăzut cu 20% faţă de aceeaşi perioadă din anul trecut. Acesta este un indicator care are legătură cu viteza de livrare. Dacă livrezi peste 3-4 zile, procentul clienţilor care nu ridică comanda este mai mare pentru că între timp poate au ajuns la un mall, spre exemplu. În schimb, dacă livrezi a doua zi, clienţii nu vor mai avea motiv să nu ridice comanda”, a menţionat el.

    Majoritatea comenzilor de pe Fashion Days – 80% – sunt realizate prin intermediul dispozitivelor mobile, în special din aplicaţia mobilă dedicată, care generează aproape 70% din vânzări în prezent.

    „Ai magazinul online deschis 24/24 h în buzunar, iar ce lipsea era şi livrarea 24/24 h. De aceea proiectul cu lockerele este strategic, pentru că acestea permit ridicarea comenzilor 24/24 h”, a punctat Robert Berza.

    Retailerul de fashion online va continua să investească în îmbunătăţirea platformei sale de shopping, atât pentru desktop, cât şi pentru mobil, prin introducerea de noi filtre şi funcţionalităţi şi va lucra de asemenea şi la îmbunătăţirea serviciilor.

    „Pagina de produs este foarte importantă, la fel şi serviciile. Spre exemplu, pentru livrarea prin intermediul lockerelor vom afişa mesaje de genul «Comandă până în ora 13 pentru a mai prinde livrarea de seară». Pentru a face însă acest lucru, noi trebuia întâi să avem puse la punct toate fluxurile logistice pentru a ne putea ţine de promisiune. Vom începe să scoatem în faţă încet-încet serviciile noi oferite.”

    În afară de îmbunătăţirea platformei online de shopping şi a serviciilor oferite, Fashion Days şi-a schimbat anul trecut şi strategia de achiziţie de branduri, cele din gamele medie şi de top având acum o pondere mai mare în rândul brandurilor comercializate de retailer, ceea ce explică şi creşterea coşului mediu de cumpărături la 335 lei în 2018.

    „În online, clienţii vor un «deal» mai bun. Ne-am axat pe strategia de a oferi produsele pe care clienţii şi le doresc la nivel de statut fiindcă în România, fashionul încă face parte din categoriile care îţi oferă statut – să se vadă un brand recognoscibil la ochelari, ceas, haine etc. Aşadar, ne-am îndreptat către volume mai mari de la astfel de branduri.”

    Ca atare, dacă în 2017 în top 5 cele mai vândute branduri pe Fashion Days intră spre exemplu United Colors of Benetton, care este considerat un brand de volum, acum în locul lui intră Guess, care este poziţionat mai sus. Astfel, printre cele mai vândute branduri comercializate de Fashion Days se numără Guess, Guess Jeans, Diesel, Pepe Jeans, plus brandurile dedicate de sport – Nike, Puma, Adidas, New Balance. În total, retailerul online achiziţionează produse de la circa 300 de branduri pe sezon – primăvară/vară şi toamnă/iarnă, având active zilnic în magazinul online între 35.000 şi 45.000 de produse.

    Totodată, Fashion Days şi-a schimbat şi strategia privind aprovizionarea stocurilor, achiziţionând 60% din produsele dintr-un sezon cu 9 luni înainte, iar restul în timpul sezonului respectiv.

    „Începem să aducem branduri cu care să putem lucra în timpul sezonului, comandăm din nou produse care s-au vândut – acolo unde furnizorii permit restocarea”, a menţionat CEO-ul Fashion Days, adăugând că această abordare a ajutat foarte mult retailerul în atingerea obiectivului de profitabilitate.
    „Când un client vedea un produs şi apoi nu mai era în stoc ca să îl comande, pierdeam o comandă. Şi nu mai vrem să pierdem nicio comandă.”

    Toate aceste schimbări de strategii şi introducerea de noi funcţionalităţi şi servicii fac parte din planul Fashion Days pentru a-şi atinge obiectivul de profitabilitate.

    „Acum noi ne axăm pe profitabilitate, ceea ce ne-a determinat de altfel să ne schimbăm strategia”, a subliniat Robert Berza. El a menţionat că în a doua jumătate a anului trecut Fashion Days a înregistrat mai multe luni pe profit în România.

    „Anul acesta vom fi pe muchie, însă pierderile vor fi sub 2% pentru Fashion Days România, ceea ce înseamnă aproape atingerea obiectivului. De anul viitor, vom trece însă cu siguranţă pe plus.”

    De la înfiinţarea Fashion Days în 2009 de către un grup de investitori din Elveţia şi până în prezent, retailerul online nu a raportat profit în niciun an, conform datelor înregistrate la Ministerul de Finanţe, până în 2017, când businessul a fost integrat în cadrul Dante International, compania care gestionează şi eMAG – cel mai mare retailer online din România.

    Anul trecut, Fashion Days România a înregistrat afaceri de 250 milioane lei, cu circa 30% mai mari faţă de 2017, avansul fiind generat de creşterea numărului de comenzi primite şi de majorarea valorii medii a coşului de cumpărături ca urmare a schimbărilor realizate. Veniturile nu includ şi vânzările realizate de Fashion Days şi în Bulgaria sau Ungaria şi nici cele realizate prin intermediul platformei eMAG marketplace.

    Pentru anul acesta, ţinta retailerului online de fashion este de a-şi menţine creşterea de 30% a afacerilor locale, aceasta fiind cu mult peste avansul pieţei de profil. Piaţa de fashion online din România este estimată la circa 250-300 de milioane de euro, ceea ce reprezintă aproximativ 9-10% din întreaga industrie de profil. Cu un an în urmă însă, ponderea vânzărilor online era de circa 7-8% din întreaga industrie de modă.

  • Un nou gigant de 100 de miliarde se naşte în piaţă: SoftBank se pregăteşte să pună banii unor companii precum Apple şi Microsoft în proiecte de inteligenţă artificială

    SoftBank a anunţat vineri că va lansa al doilea mega fond din istoria băncii care va investi în companii de tehnologii, doar că acesta se va concentra pe domeniul inteligenţei artificiale la nivel global, potrivit CNBC.

    Contribuţia totală la SoftBank Vision Fund 2, atât din partea conglomeratului japonez dar şi din partea unor parteneri de talie mondială, se ridică la 108 miliarde de dolari, transmite compania.

    SoftBank va contribui cu 38 de miliarde de dolari la noul fond.

    Mai multe companii proeminente sunt aşteptate să participe în acest fond printre care Apple, Microsoft, Foxconn, banca Standard Chartered, şi giganţii financiari japonezi Mizuho Bank, Sumitomo Mitsui Banking Corporation şi MUFG Bank.

    Alţi investitori sunt Corporaţia Naţională de Investiţii a Băncii Naţionale din Kazhastan şi investitori din Taiwan.

    Fondurile suverane din Abu Dhabi şi Arabia Saudită, care au fost printre principalii investitori din primuil fond Vision, au lipsit de pe lista de investitori anunţaţi vineri de SoftBank.

    Primul fond a ajuns cunoscut la nivel global pentru investiţiile derulate în companii globale de tehnologie şi telecomuinicaţii. Fondul, care a livrat randamente de 45% investitorilor, a investit în companii precum Uber, Slack, The We Company, precum şi compania indiană de comerţ online Flipkart.

    În luna mai, CEO-ul Masayoshi Son a spus că Vision Fund 2 trebuie să aibă randamente cel puţin comparabile cu predecesorul său.

     

     

  • Cum a reuşit o profesoară de engleză cu patru copii care era in concediului de maternitate să deschidă o companie cu 15.000 de angajaţi şi vânzări de 1 $ miliarde

    Din topul jucătorilor de pe piaţa de retail online din Rusia fac parte cel puţin cinci companii, iar majoritatea sunt susţinute de bănci sau de miliardari. Totuşi, lider de piaţă este o companie condusă de o mamă cu patru copii, care şi-a înfiinţat businessul în apartamentul său din Moscova în timpul concediului de maternitate.   “La început, am făcut totul singură, livrând pachetele la clienţi din cealaltă parte a Moscovei cu metroul sau autobuzul”, spune Tatyana Bakalchuk, director executiv al Wildberries, o companie cu 15.000 de angajaţi şi vânzări de 1 $ miliarde în 2017, în creştere cu 40% faţă de 2016.

    Bakalchuk, în vârstă de 42 de ani, a lansat Wildberries în 2004, ideea fiind de a crea un loc pentru oameni ca ea: mame cu buget redus şi cu timp de shopping limitat. A comandat haine în vrac de pe un catalog german prin poştă, a scanat fotografiile şi le-a postat pe site-ul ei. Clienţii săi nu au fost nevoiţi să plătească anticipat, iar antreprenoarea le-a livrat personal coletele. 

    Cu aproximativ 7% din piaţa de 14 miliarde de dolari, potrivit cercetătorului de piaţă Data Insight, Wildberries este cel mai mare retailer online din ţară. În timp ce alţi doi jucători, Alibaba Group Holding Ltd. şi Yandex.Market au vânzări mai mari, aceştia doar revând mărfurile pentru alte companii şi nu au propriul inventar. Amazon.com Inc. a rămas departe de Rusia din cauza tensiunilor politice şi a provocărilor logistice ale unei ţări cu 11 fusuri orare.

    Printre magazinele web din Rusia, Wildberries are cea mai eficientă logistică, precum şi o bază de clienţi loiali, a spus Fedor Virin, partener la Data Insight, citat de Bloomberg. Dar este auto-finanţat, făcându-l vulnerabil faţă de companii cu susţinere financiară mai robustă, cum ar fi AliExpress, care vinde în cea mai mare parte bunuri importate din China, M.video, controlată de miliardarul Mihail Gutseriev, şi Ozon.ru, susţinută de un alt miliardar, Vladimir Evtushenkov.

    În termen de un an de la lansarea Wildberries, Bakalchuk a început să angajeze curieri pentru a-şi livra bunurile. Apoi a închiriat spaţiu într-un institut de cercetare din apropiere pentru a-şi stoca grămezile de colete şi cutii, însă creşterea economică a companiei s-a dovedit a fi greu de gestionat. “De fiecare dată când ne-am mutat într-un depozit nou cu suficient spaţiu gol, am crezut că va fi suficient. Totuşi, câteva luni mai târziu, aveam nevoie de mai mult spaţiu.”

    O ameninţare timpurie a apărut în 2006, când compania de catalogare Bakalchuk cumpără de la căutat să intre pe piaţa rusă însăşi. Aceasta a determinat Bakalchuk să semneze tranzacţii direct cu mărci precum Tom Tailor, s.Oliver şi Adidas. Criza financiară din Rusia din 2008-2009 a contribuit la faptul că jucătorii străini au descărcat colecţii reduse prin Wildberries pe fondul scăderii rublei şi slăbirii cererii locale.

    Din anul 2014, Wildberries a adăugat în ofertă produse de frumuseţe, jucării şi aparate de uz casnic, cum ar fi cuptoare cu microunde şi mixere. Astăzi, compania vinde circa 10.000 de branduri, printre care Asics, Geox, L’Oréal şi Nike. Wildberries are “o largă audienţă, un know-how puternic şi o reţea de sortimente şi logistică foarte bune”, spune Claudio Cavicchioli, şeful companiei L’Oréal din Rusia, care a început să lucreze cu Bakalchuk în 2015.

    Wildberries face acum un pas puternic spre vânzarea telefoanelor mobile şi a altor dispozitive electronice, deşi hainele şi încălţămintele reprezintă în continuare aproximativ 70% din venituri. Compania are în jur de 150.000 de comenzi pe zi, operând peste 600 de camioane şi camionete în Rusia şi în mai multe ţări vecine, şi 1.700 de puncte de preluare, unde clienţii pot încerca hainele şi le pot returna dacă nu se potrivesc.

  • Ce curieri are Uber Eats în Japonia: Bunicuţe în adidaşi care livrează ramen

    Strategia Uber Technologies pentru Japonia, o ţară care a interzis ride-sharingul, este unică şi rezultă într-o imagine neobişnuită: bunicuţe în adidaşi care livrează ramen.

    Potrivit Bloomberg, CEO-ul Uber, Dara Khosrowshahi, a efectuat o vizită în Japonia săptămâna aceasta pentru a discuta despre importanţa unei pieţe în care Uber a dezxvoltat un business de livrare mâncare, în timp ce pe partea de transporturi s-a rezumat doar la dispeceratele de taximetrie.

    De asemenea, Japonia este locul de provenienţă al celui mai mare acţionar Uber, SoftBank Group.

    „Oamenii în vârstă se înscriu să devină curieri Eats. Uber Eats a fost un succes imens pentru noi pe piaţa din Japonia”, spune Khosrowshahi.

    Asaltul pieţei de livrare prin Uber Eats ar putea fi momentan cea mai bună şansă a companiei de a capitaliza a treia cea mai mare economie din lume.

    Peste 10.000 de restaurante şi 15.000 de curieri fac parte din reţeaua Uber Eats care se întinde în zece oraşe japoneze, potrivit CEO-ului. Astfel, serviciul ajunge la circa 15% din populaţia Japoniei, în comparaţie cu un nivel de 70% în SUA, ceea ce înseamnă că mai are mult loc de creştere.

    Cu rata şomajului la 2,4%, aproape de un minim record al ultimilor 25 de ani, piaţa muncii din Japonia este în criză.

    Populaţia ţării este atât de îmbătrânită încât vânzările de scutece pentru adulţi le-au depăşit pe cele de scutece pentru copii.

    Astfel, seniorii intră în piaţa livrărilor de mâncare pentru a găsi locuri de muncă.

    Mai mult, în timp ce curierii utilizează de obicei bicicletă sau scuter, bătrânii din Japonia preferă să meargă pe jos.

    „Acesta este un aspect unic referitor la Kaponia, şi vrem să vedem dacă putem extinde acest trend şi în restul lumii”, spune şeful Uber.