BusinessMagazin

Tag: libertate

  • 7 criterii pentru a determina dacă o companie este sau nu inovatoare

    Care sunt elementele care arată dacă o companie este cu adevărat inovatoare? Cum trebuie să se comporte o companie faţă de angajaţii săi pentru a le permite acestora să dezvolte concepte inovatoare? Potrivit analistului Jeffrey Baumgartner, inovaţia nu este decât o metodă pentru companii de a atinge scopuri unice şi strategice şi există şapte caracteristici pe care o firmă inovatoare trebuie să le aibă.

    În primul rând, compania trebuie să aibă o strategie unică şi relevantă. Organizaţii precum Apple, Facebook sau Google au succes pentru că şi-au trasat obiectivele şi le urmează fără abatere; strategii vagi precum „vrem să fim cei mai buni“ nu reprezintă o cale spre inovaţie. Companiile care exprimă idei precum „construirea celei mai sigure maşini din lume“ sau „livrarea oricărui colet oriunde în lume“ sunt mai aproape, încă de la început, de scopul pe care şi l-au propus.

    În al doilea rând, inovaţia trebuie să fie un mijloc de a atinge obiectivele strategice – companiile care domină sectoarele în care activează nu privesc procesul de inovaţie ca obiectiv final, ci ca o cale ce trebuie urmată pentru a aduce lucruri care să le diferenţieze de competiţie.

    În al treilea rând, companiile inovatoare sunt lideri de piaţă, dar acest lucru nu se traduce întotdeauna şi în profitabilitate. Amazon, spre exemplu, a fost întotdeauna o companie care a căutat să dezvolte noi soluţii şi a stabilit noi standarde în ceea ce priveşte comerţul electronic, dar a avut nevoie de aproape zece ani pentru a deveni profitabilă. Cord a fost una dintre cele mai inovatoare companii din sectorul auto la începutul secolului al XX‑lea, introducând elemente precum tracţiunea pe faţă; nu a avut însă succes din punct de vedere financiar şi a intrat în faliment în 1938. Nu trebuie însă să generalizăm: există desigur şi exemple pozitive, precum Apple sau Google, care au fost profitabile încă de la început.

    Un alt element care diferenţiază inovatorii de celelalte companii este gradul de implementare a ideilor. Cu alte cuvinte, există companii care preferă să vorbească despre inovaţie şi companii care preferă să inoveze.

    Cel de-al cincilea criteriu este viziunea asupra eşecului: companiile de succes le oferă angajaţilor libertatea de a experimenta şi îi încurajează pe aceştia în demersurile lor. Dacă angajaţii consideră că pot eşua fără să îşi pericliteze locul de muncă, atunci vor fi mai deschişi la idei care ar putea transforma cândva o lume întreagă.

    Un alt aspect pe care companiile inovatoare îl au în vedere este crearea unui mediu de încredere pentru angajaţi, astfel încât aceştia să se simtă în siguranţă atunci când vor să împărtăşească ideile lor cu alţii. Conceptele creative pot părea la început inutile, dar încrederea că orice idee va fi ascultată şi dezbătută va duce, de multe ori, la apariţia unor idei inovatoare.

    Ultimul element care diferenţiază companiile inovatoare de celelalte este autonomia, atât cea a angajaţilor, cât şi cea a echipelor. Dacă organizaţiile oferă scopuri bine definite, dar şi libertatea procesului de a atinge aceste scopuri, acest lucru va duce la crearea unui mediu propice inovaţiei. Angajând oameni inteligenţi, capabili şi oferindu-le libertatea de a rezolva probleme, ei vor face exact aceste lucruri.

  • Statuia Libertăţii, simbolul Americii, s-a născut musulmană

    Planul iniţial al lui Frederic Auguste Bartholdi pentru Statuia Libertăţii era ca aceasta să fie o ţărancă musulmană care ar fi păzit intrarea Canalului Suez, informează The Daily Beast.

    Statuia ar fi stat la intrarea în Canalul Suez cu o lanternă în mână şi ar fi funcţionat ca un far, dar ar simboliza şi progresul. Numai că sculptorul nu a reuşit să-şi vândă ideea conducătorului Egiptului, Ishma’il Pasha. Francezul nu s-a dat bătut şi a transformat ţăranca musulmană într-un simbol al libertăţii şi a mers în America, unde proiectul acestuia a fost acceptat.

  • Povestea INCREDIBILĂ a unui pianist sirian în drumul spre libertate. Faţa refugiaţilor despre care nu vorbeşte nimeni

    Pe durata celor patru ani de când a început Războiul Civil în Siria, pianistul Ayham Ahmad a reuşit să învingă insuportabilul. Bărbatul în vârstă de 27 de ani şi-a luat pianul şi a plecat de la adăpostul Yarmouk de lângă Damasc.

  • O statuie din România, pe lista celor mai spectaculoase din lume, alături de Statuia Libertăţii. Este unică în Europa

    Pasionaţii de statui gigantice au avut surpriza să regăsească pe lista celor mai spectaculoase sculpturi din lume şi o piesă din România. Cei de la Business Insider au inclus în materialul lor una dintre cele mai spectaculoase creaţii de la noi, unică în Europa. Piesa sculptată direct în stâncă este doar cu 6 metri mai mică decât Statuia Libertăţii din New York.

  • Pedepse între 5 ani şi 8 luni şi 8 ani şi 4 luni de închisoare pentru tinerii acuzaţi de viol

    Astfel, cea mai mare pedeapsă a primit-o Ovidiu Silviu Burada, cel care a racolat-o pe fata de 18 ani din staţia de autobuz din municipiul Vaslui, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    El a fost condamnat la şapte ani de închisoare pentru viol în formă agravantă şi patru ani pentru lipsire de libertate în mod ilegal, astfel că va executa pedeapsa cea mai grea, de şapte ani, cu un spor de un an şi patru luni, rezultând opt ani şi patru luni de închisoare.

    Paul Andrei Burlacu, Silviu Avădanei şi Petrică Ionuţ Bolboceanu au fost condamnat la şase ani de închisoare pentru viol în formă agravantă şi trei ani pentru lipsire de libertate în mod ilegal, astfel că se aplică pedeapsa cea mai grea, de şase ani, cu un spor de un an, astfel că vor avea de executat şapte ani de închisoare.

    Ionuţ Boicu, Alin Rotaru şi Ioan Surleac, care au încheiat acorduri de recunoaştere a vinovăţiei, au primit cele mai mici pedepse, adică 5 ani de închisoare pentru viol în formă agravantă şi doi ani pentru lipsire de libertate, rezultând o pedeapsă de cinci ani şi opt luni de închisoare.

    Cei şapte tineri nu au fost prezenţi în sala de judecată, însă instanţa a decis înlocuirea controlului judiciar în cazul lor cu măsura arestării preventive pentru 30 de zile, decizia fiind executorie şi urmând a fi pusă în aplicare de poliţişti.

    Totodată, instanţa a stabilit ca cei şapte tineri să plătească în solidar daune morale de 50.000 de lei tinerei violate.

    La pronunţarea sentinţei nu a fost prezentă nici tânăra violată, care susţine luni examenul de bacalaureat.

    În schimb, câteva zeci de persoane au fost prezente în faţa Judecătoriei în aşteptarea sentinţei.

    Decizia Judecătoriei Vaslui nu este definitivă, putând fi atacată cu apel în termen de 10 zile atât de către procurori, cât şi de cei şapte tineri.

    Procesul celor şapte tineri acuzaţi de violarea unei fete de 18 ani s-a încheiat vineri seară, după mai bine de opt ore de dezbateri, timp în care şedinţa de judecată a fost suspendată de trei ori.

    Procesul s-a desfăşurat cu uşile închise, în sală având acces doar cei şapte tineri acuzaţi de viol, victima acestora şi avocaţii celor două părţi.

    Vineri, înainte de începerea procesului, în faţa sediului instanţei s-au adunat aproximativ 300 de persoane, susţinători ai acuzaţilor, dar şi ai victimei. În momentul în care cei şapte tineri au ajuns la sediul Judecătoriei Vaslui, cele două grupuri au început să se huiduie şi să-şi aducă jigniri, fiind nevoie de intervenţia jandarmilor. Câţiva dintre susţinătorii celor acuzaţi de viol au fost ridicaţi de forţele de ordine şi duşi la sediul Poliţiei Judeţene Vaslui.

    Cei şapte tineri, cu vârste cuprinse între 18 şi 27 de ani, din localitatea vasluiană Văleni, au fost judecaţi sub control judiciar, fiind acuzaţi că au sechestrat şi violat, timp de mai multe ore, în noiembrie 2014, o fată de 18 ani, care ulterior a fost transportată la spital. Potrivit cercetărilor făcute de către anchetatori, adolescenta a fost abuzată sexual în două rânduri, în aceeaşi seară, de către cei şapte tineri.

    Reţinuţi iniţial de către poliţişti, cei şapte tineri au fost arestaţi preventiv de Judecătoria Vaslui la trei zile după viol. La începutul lunii aprilie, aceeaşi instanţă a decis eliberarea, pe rând, din arest a celor şapte vasluieni acuzaţi de viol, fiind plasaţi în arest la domiciliu. În 19 iunie, Judecătoria Vaslui a înlocuit măsura arestului la domiciliu cu cea a controlului judiciar în cazul celor şapte. Prin acea decizie, instanţa i-a obligat pe aceştia să se prezinte la IPJ Vaslui în zilele stabilite prin programul de supraveghere.

    De asemenea, cei şapte tineri au primit interdicţia de a părăsi satul Văleni, de a merge în baruri, la adunări publice şi în locuri de agrement, de a participa la manifestări sportive, culturale sau alte adunări publice şi de a deţine, folosi sau purta arme. Aceştia sunt obligaţi, de asemenea, să nu ia legătura cu tânăra, cu părinţii acesteia şi cu martorii din dosar.

    În 23 iunie, în urma unei sesizări făcute de Asociaţia pentru Implementarea Democraţiei (AID), CSM a sesizat Inspecţia Judiciară să facă verificări privind eliberarea din arest a celor şapte tineri.

    PIICJ a dispus, în 25 iunie, efectuarea unor verificări cu privire la modalitatea în care procurorii de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Vaslui şi Parchetului de pe lângă Tribunalul Vaslui au asigurat reprezentarea Ministerului Public în dosarul în care cei şapte tineri sunt judecaţi pentru viol în formă agravantă şi lipsire de libertate în mod ilegal, cauză aflată pe rolul Judecătoriei Vaslui. Verificările au fost iniţiate în urma eliberării din arest a inculpaţilor.

    Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (PICCJ) a trimis Inspecţiei Judiciare, în 27 iulie, raportul privind verificările în cazul fetei din judeţul Vaslui violate de şapte tineri, pentru a fi avut în vedere la cercetarea disciplinară a magistraţilor, dispusă de inspectorii judiciari.

    “Ca urmare a finalizării verificărilor efectuate, la data de 27 iulie 2015 a fost trimis la Inspecţia Judiciară documentul conţinând concluziile acestor verificări, pentru a fi avut în vedere la cercetarea disciplinară a magistraţilor dispusă de către inspectorii din cadrul Inspecţiei”, precizau reprezentanţii PICCJ.

  • O maşină legendară vrea să ofere un suflu nou industriei auto europene

    Europa deceniului cinci îşi revenea încet dar sigur după Al Doilea Război Mondial şi industria „civilă“ repornea. Nevoia de mobilitate era tot mai mare, însă nimeni nu-şi mai permitea la acea vreme un automobil mare, cu un motor care să consume multă benzină. Inclusiv BMW lansa la începutul anilor ‘50 modelul Isetta în parteneriat cu italienii de la Iso, ce dispunea de un motor de numai 236 centimetri cubi.

    Pe 4 iulie 1957 Fiat lansa Nuova 500,  adică „originalul“, supranumit Cinquino, cel care a motorizat Italia acelor timpuri. Modelul a fost asamblat până în 1975 sub diferite versiuni. Maşina dispunea de un motor de 0,5 litri, de 13 CP, ulterior de 17 CP, cunoscut în primul rând pentru consumul său redus.

    În 2007, la 50 de ani de la lansarea „noului“ 500, Fiat a prezentat versiunea modernă a acestuia, urmând exemplul lui Volkswagen Beetle şi pe al lui BMW, cu relansarea MINI, după achiziţia mărcii britanice.

    „Cinquino visa să fie mai rapid decât un scuter Vespa. Pe 4 iulie 1957 Fiat Cinquecento a plecat din uzină direct pe străzile din Torino şi alte 4 milioane au urmat“, explică Antoine Burguiere, product marketing în cadrul Fiat.

    Luna aceasta, la opt ani de la prezentarea din 2007, italienii au relansat Fiat 500, aducând automobilul la noile standarde din industrie, păstrând totodată imaginea de jucărie.

    „Cinquecento a devenit mai mare şi mai sigur, dar continuă să viseze. Fiat 500 este cea mai iubită maşină de către designeri, pornind cu versiunile sport şi continuând cu cele «fashion», precum Gucci sau Diesel“, adaugă Antoine Burguiere.

    Care este secretul din spatele lui Fiat 500? Întregul brand şi chiar concernul Fiat Chrysler Automobiles depind acum direct de evoluţia micului automobil. Spre exemplu, la nivelul anului trecut una din două maşini Fiat vândute în Europa era un 500 sau un model din familia 500, care s-a extins din 2007 încoace cu 500c – varianta cabrio, versiunile sport Abarth şi chiar cu Tributo Ferrari, alături de versiunile 500L şi 500L Living, monovolumele compacte cu cinci, respectiv şapte locuri. Anul acesta a fost rândul lui 500X, SUV-ul compact al gamei, ce preia imaginea lui 500 şi o alătură tehnologiei 4×4 aparţinând Jeep Renegade, acum parte a concernului Fiat.

    Impactul lui 500 asupra vânzărilor este cu atât mai mare cu cât Fiat a pierdut teren la nivel european între 2009 şi 2014, timp în care vânzările s-au înjumătăţit, context în care Cinquecento a ajuns la aproape jumătate din livrări.

    Sergio Marchionne, executivul de la Fiat care a salvat compania de la faliment în 2004-2005, spunea la acea vreme că se pierd bani atunci când sunt lansate modele noi pe o piaţă în scădere, fapt ce a dus la o amânare a lansărilor Fiat şi Alfa Romeo, în timp ce Lancia a preluat modelele Chrysler, brand retras din Europa.

    Singurele modele noi ale Fiat din ultimii patru ani au fost Fiat 500L, prezentat în 2012, noua generaţie a Panda apărută în 2011 şi, desigur, gama Cinquecento. Acesta din urmă este singurul model Fiat care nu a înregistrat scăderi puternice, în ciuda faptului că nu a venit cu noutaţi notabile, iar cel mai bun an al său a fost 2014, confirmând astfel ce spun şi oficialii de la Fiat – „nu schimbi perfecţiunea“.

    Iar strategia Fiat se va baza în viitor fie pe gama 500, pentru modele emoţionale şi aspiraţionale, fie pe familia Panda, pentru cele raţionale. Din acest motiv, Punto, modelul de clasă mică al gamei, ce a pierdut teren puternic după 2005, va fi înlocuit anul viitor de o versiune cu cinci uşi a lui Fiat 500.

    „Acum 80% dintre clienţii de automobile pot găsi o soluţie de mobilitate în familia Fiat 500 şi suntem lideri în clasa mini. În segmentul monovolumelor, unu din patru MPV-uri din Europa este un 500L şi unu din două în Italia, iar 500X, cu 30.000 de comenzi în derulare, este deja lider pe segmentul său“, a spus Burguiere.

    Cu toate că la exterior noul 500 nu este cu mult diferit faţă de modelul lansat în 2007, italienii spun că 40% din vechiul model a fost acum reproiectat, sau 1.900 din totalul subansamblelor. Designul a fost îmbunătăţit, motoarele au devenit mai eficiente şi în habitaclu şi-a făcut loc un nou sistem multimedia, care prin intermediul unui smartphone cu Android sau iOS poate accesa aplicaţii de muzică online, inclusiv Deezer.

    “Vrem să respectăm originalul, dar să avem valoare adăugată şi noi tehnologii. Spre exemplu am modernizat planşa de bord dar nu am modificat designul original. Am adăugat noi nuanţe, noi jante şi noi materiale la interior“, a spus Andreas Wuppinger, director al Fiat Design.

    Fiat susţine că a urmărit în primul rând să actualizeze siguranţa automobilului la standardele ce vor intra în vigoare în 2018.

    În ciuda vânzărilor în scădere, Sergio Marchionne a reuşit să salveze Fiat, atât din punct de vedere financiar, cât şi al imaginii, 500 fiind atât un simbol al constructorului, cât şi un simbol al Italiei, „una bella macchina“ precum numai italienii ştiu să facă.

  • Am câştigat o economie, dar am pierdut o populaţie, iar preţul libertăţii este pe credit

    Tăierea a patru zerouri din coada leului a însemnat practic întoarcerea unei pagini inflaţioniste din istoria României, care a mâncat economia şi a pus chiar în discuţie despărţirea de comunism şi tot ce a reprezentat el din punct de vedere economic.

    Din 1990 până în 2005, România a trăit pe inflaţie şi pe deprecierea monedei naţionale, supape care au permis supravieţuirea ţării în condiţiile prăbuşirii economice de după 1990.

    După 2005, când inflaţia a trecut la un nivel de o singură cifră pe an, economia şi-a revenit mai consistent, iar PIB-ul s-a dublat în condiţiile în care salariul mediu a crescut de trei ori. Din păcate, evoluţia economiei nu a fost uniformă la nivel de ramuri industriale sau la nivel de zone din ţară. Bucureştiul, Clujul, Timişoara, Braşovul, Sibiul, Iaşiul, Ploieşti sunt marii câştigători ai ultimului deceniu, rezistând cel mai bine în criza care a lovit România din 2009 încoace.

    Consumul a crescut spectaculos, fiind susţinut de salarii mai mari şi de posibilitatea de a lua credite de la bancă doar cu buletinul. Dacă numărul de angajaţi a rămas constant într-un deceniu, la 4,5 milioane, numărul de supermarketuri şi hipermarketuri a crescut de la 181 la 1.500. La polul opus, numărul elevilor care au intrat la
    examenul de bacalaureat a scăzut cu 40%, iar numărul celor care l-au promovat a scăzut cu încă 40%.

    În zece ani de leu greu, România a câştigat enorm în productivitate, dar a pierdut din populaţie 1,5 milioane de locuitori. În timp ce consumul de lactate şi carne a stagnat, numărul de farmacii aproape că s-a dublat, iar numărul de spitale private a crescut de la 11 la 161.

    Pentru că economia nu a crescut uniform, discrepanţele salariale s-au accentuat, atât din punctul de vedere al zonelor din ţară, cât şi din punctul de vedere al domeniilor de activitate. Dacă la începutul anilor 2000 industria minieră şi cea siderurgică erau în top ca salarii, acum IT-ul este marele câştigător.

    Libertatea câştigată prin  apartenenţa la NATO şi la Uniunea Europeană s-a văzut cel mai bine în ultimul deceniu, când numărul românilor care au plecat în vacanţă în străinătate a crescut de la 7 milioane la 13 milioane pe an. Numărul de decolări şi aterizări (mişcări de aeronave) pe aeroportul Otopeni a crescut de la 53.000 în 2005 la 97.000 în prezent.

    În zece ani de leu greu România a bifat mai multe lucruri pozitive decât negative, spre deosebire de cei 15 ani imediat după Revoluţie. Am câştigat o economie mai bună şi mai performantă, dar am pierdut o populaţie. Am câştigat o piaţă de consum, dar fiecare are un coş diferit. Am câştigat o industrie auto şi de IT, însă am pierdut capacităţi siderurgice şi metalurgice.

    Am câştigat mai mulţi bani, dar preţul apartamentelor şi al uilităţilor a crescut mult mai mult. Mulţi români trăiesc mai bine, au o casă, au o maşină, pot călători când vor, dar sunt mai îndatoraţi. Până la urmă totul se plăteşte.Întrebarea este dacă ar fi putut să fie altfel, dacă România ar fi putut să crească mult mai bine şi mai susţinut fără ca extremele să se accentueze, iar contrastele economice să fie atât de evidente. După zece ani de leu greu, senzaţia este că am fi putut să facem mai mult din punct de vedere economic la resursele financiare de care am avut parte.

  • 10 ani cu leul greu. Am câştigat o libertate, dar pe credit

    ZF a ales să marcheze cei 10 ani de la lansarea leului greu printr-un special susţinut de BCR prin care a pus pe masă 50 de indicatori economici care au marcat această perioadă, una dintre cele mai tumultuoase din istoria României, în care economia a trecut violent de la o extremă la alta.

    Indiscutabil, România a câştigat din punct de vedere economic, dar a pierdut 1,5 milioane de români care se regăsesc la muncă în afară. Românii au câştigat libertatea de a se urca în avion în orice moment, de a avea un apartament şi o maşină de la o vârstă foarte fragedă, dar toate aceste lucruri au venit cu preţul îndatorării, care mănâncă destul de mult din veniturile disponibile.

    Deşi PIB-ul s-a dublat în zece ani, iar salariile au crescut de trei ori faţă de o inflaţie de 60% şi o depreciere a cursului de 22%, senzaţia tuturor este că s-ar fi putut face mai mult la ce resurse financiare au fost disponibile în perioada de boom pentru a recupera terenul în primii 15 ani de după Revoluţie.

    La aniversarea a 10 ani de la lansarea Leului Greu, Ziarul Financiar încearcă să vadă prin 50 de indicatori economici ce s-a întâmplat în România în această perioadă, una dintre cele mai tumultuoase, în care am trecut în doar câţiva ani de la boom neaşteptat la o prăbuşire scump plătită.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Primele IMAGINI cu Gică Popescu în libertate. Cine l-a aşteptat la poarta închisorii

    Gică Popescu a fost condamnat la trei ani, o lună şi zece zile de închisoare în Dosarul Transferurilor, în martie 2014. Fostul căpitan al Naţionalei a părăsit săptămâna aceasta penitenciarul.

    Primele imagini cu Gică Popescu au fost surpinse în cursul zilei de joi de un fotograf care se afla la un supermarket.

    PRIMELE IMAGINI CU GICĂ POPESCU ÎN LIBERTATE: CÂT DE MULT L-A SCHIMBAT ÎNCHISOAREA?

  • Imagini rare din Turkmenistan, una dintre cele mai izolate ţări din lume – GALERIE FOTO

    Turkmenistan este considerată una dintre cele mai izolate ţări din lume, alături de Coreea de Nord sau alte ţări din fosta URSS, dreptul la vot, la libera exprimare sau libertatea religioasă fiind supuse unor “restricţii draconice”, scrie CNN.

    O echipă a postului american de televiziune CNN a primit acceptul de a realiza un reportaj în capitala acestei ţări, Ashgabat, care este inclusă în Cartea Recordurilor ca fiind oraşul cu cele mai multe construcţii din marmură.

    GALERIA FOTO POATE FI ACCESATĂ AICI

    Potrivit unui raport din 2014 al Human Rights Watch, Turkmenistan “este una dintre cele mai represive ţări din lume”. “Această ţară nu permite libertăţi politice, religioase sau pentru mass-media. Apărătorii drepturilor omului sau alţi activişti se confruntă în permanenţă cu represalii din partea guvernului. Guvernul continuă să folosească închisoarea drept instrument pentru opozanţii politici, iar unele mici măsuri denumite reforme în acest domeniu nu pot schimba această realitate”, se arată în raport.