Preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, s-a impus în faţa liderului de la Kremlin, Vladimir Putin, pe subiectele Siria şi drepturile comunităţii gay, în prima întâlnire oficială dintre cei doi, de luni, de la Versailles. Macron a venit cu mesaje ferme pe aceste subiecte, şi nu numai.
Cea mai des menţionată estimare provine de la fostul consilier la nivel înalt al Kremlinului, Stanislav Belkovsky. În 2007, el a afirmat că Putin avea o avere de cel puţin 40 de miliarde de dolari – cifre care l-ar fi plasat în primele zece locuri din clasamentul miliardarilor Forbes. Sursa Kremlinului şi-a bazat estimările asupra presupuselor mize ale lui Putin în mai multe companii, mai ales în sectorul petrolier. „Cel puţin 40 de miliarde de dolari, asta după cunoştinţele mele. Dar bănuiesc că există nişte afaceri despre care nu ştiu nimic”, spunea sursa la acea dată. Mai târziu, în 2012, Belkovsky şi-a mărit estimările la 70 de miliarde de dolari, pe baza unor informaţii noi din „surse confidenţiale din jurul corporaţiilor”, potrivit unui interviu. Acest lucru l-a adus pe Putin la o distanţă remarcabilă de Bill Gates, care, potrivit Bloomberg, este cel mai bogat om din lume, cu o valoare netă estimată de 84 miliarde de dolari. Un critic mai puţin credibil afirma, de asemenea, că averea reală a lui Putin ar putea ajunge la 200 miliarde de dolari.
Putin are, de asemenea, şi „capcane” vizibile, care îi demonstrează bogăţia. Printre presupusele sale posesii se numără un palat în valoare 1 miliard dolari. Iar dacă zvonurile sunt adevărate, acesta nu ar fi singurul palat al lui Putin. El se bucură de alte 20 de palate, patru iahturi, 58 de avioane şi o colecţie de ceasuri în valoare de 400.000 de lire sterline, potrivit unui dosar scandalos întocmit de un fost vicepremier în 2012.
Spre deosebire de celălalt mare lider al lumii, Donald Trump, Putin a redus în mod public valoarea averii sale. „Eu sunt cel mai bogat om nu numai din Europa, ci în întreaga lume: colecţionez emoţii. Sunt bogat datorită faptului că poporul rus mi-a încredinţat de două ori conducerea unei mari naţiuni. Cred că este cea mai mare bogăţie”, a declarat acesta.
Fotografiile din cafeneaua închinată lui Putin sunt de la vârsta paradisică a copilăriei liderului de la Kremlin, până în zilele noastre, când prezidentul e om politic stimat în Siberia. Siberienii îl iubesc şi nu ţin ei cont de ce vorbeşte Occidentul.
În cafenea, mesenii văd poze cu Putin de când era băieţandru şi şcolar, de când umbla la braţ cu nevasta Ludmila. Şi liderul de la Kremlin apare chiar şi în oglinda localului.
Mai mult de atât, pe hârtia igienică din toaletă este imprimată faţa lui Barack Obama, iar deasupra closetului se află un tablou cu Angela Merkel, iar în faţa oglinzilor se află covoraşe cu steagul american.
Fotografiile din cafeneaua închinată lui Putin sunt de la vârsta paradisică a copilăriei liderului de la Kremlin, până în zilele noastre, când prezidentul e om politic stimat în Siberia. Siberienii îl iubesc şi nu ţin ei cont de ce vorbeşte Occidentul.
În cafenea, mesenii văd poze cu Putin de când era băieţandru şi şcolar, de când umbla la braţ cu nevasta Ludmila. Şi liderul de la Kremlin apare chiar şi în oglinda localului.
Mai mult de atât, pe hârtia igienică din toaletă este imprimată faţa lui Barack Obama, iar deasupra closetului se află un tablou cu Angela Merkel, iar în faţa oglinzilor se află covoraşe cu steagul american.
Declaraţiile au fost făcute după o întâlnire avută cu Rex Tillerson, secretarul american de stat.
“Putin trebuie să accepte adevărul despre atrocităţile comise de Assad”, a declarat Johnson, cerând sancţiuni impuse Rusiei. El a mai spus că Putin are la dispoziţie câteva luni pentru a accepta eliminarea lui Bashar al-Assad de la conducerea Siriei.
Rusia a fost eliminată în anul 2014 din grupul G8, ca urmare a modului în care s-a desfăşurat anexarea pensiunii Crimeea.
Moscova trebuie să decidă dacă îşi doreşte o relaţie de cooperare sau una de competiţie cu Washingtonul, a declarat şi Herbert McMaster, consilider prezidenţial pentru Siguranţă Naţională, adăugând că Rusia poate fi parte a soluţiei sau poate să continue campania de subminare a intereselor occidentale.
Oficialul american a declarat pentru postul de televiziune Fox News că relaţiile ruso-americane “sunt în funcţie de ceea ce îşi doresc ruşii”, informează agenţia de ştiri Tass.
“Vor o relaţie de competiţie şi potenţial conflictuală? Nu văd ca asta să fie în interesul ruşilor. Ori vor o relaţie în care să găsim puncte de cooperare în interesul ambelor părţi?”, a completat McMaster.
Declaraţiile au fost făcute după o întâlnire avută cu Rex Tillerson, secretarul american de stat.
“Putin trebuie să accepte adevărul despre atrocităţile comise de Assad”, a declarat Johnson, cerând sancţiuni impuse Rusiei. El a mai spus că Putin are la dispoziţie câteva luni pentru a accepta eliminarea lui Bashar al-Assad de la conducerea Siriei.
Rusia a fost eliminată în anul 2014 din grupul G8, ca urmare a modului în care s-a desfăşurat anexarea pensiunii Crimeea.
Moscova trebuie să decidă dacă îşi doreşte o relaţie de cooperare sau una de competiţie cu Washingtonul, a declarat şi Herbert McMaster, consilider prezidenţial pentru Siguranţă Naţională, adăugând că Rusia poate fi parte a soluţiei sau poate să continue campania de subminare a intereselor occidentale.
Oficialul american a declarat pentru postul de televiziune Fox News că relaţiile ruso-americane “sunt în funcţie de ceea ce îşi doresc ruşii”, informează agenţia de ştiri Tass.
“Vor o relaţie de competiţie şi potenţial conflictuală? Nu văd ca asta să fie în interesul ruşilor. Ori vor o relaţie în care să găsim puncte de cooperare în interesul ambelor părţi?”, a completat McMaster.
”Nu încercăm în vreun fel să influenţăm evenimentele, dar ne rezervăm dreptul de a ne întâlni cu reprezentaţii forţelor politice, cum fac partenerii nostri din UE sau Rusia”, a spus Putin într-un interviu înaintea întâlnirii, care nu a fost anunţată în avans.
Vizita liderului partidului de extremă dreaptă vine la o zi după ce ministrul de externe rus Sergei Lavrov i-a lăudat pe Le Pen şi pe Donald Trump ca ”realişti” şi nu ca reprezentanţi ai unor politici populiste. Le Pen, unul dintre favoriţii la preşedinţia Franţei, este cel mai vocal admirator al lui Putin. Ea a susţinut în mod deschis anexarea Crimeei în 2014, care, alături de acţiunile sub acoperire ale armatei ruse, au dus la impunerea de sancţiuni din partea Uniunii Europene.
Moscova preferă să stea deoparte de campaniile electorale din alte ţări, inclusiv de cele din Franţa, a declarat purtătotul de cuvând de la Kremlin, Dmitri Peskov, citat de site-ul agenţiei Tass.
Rusia nu are obiceiul de a interveni în afacerile interne ale altor state, nici măcar în procesul electoral în curs din Franţa, a afirmat Dmitri Peskov, în momentul în care a fost întrebat despre opinia Rusiei în privinţa unuia dintre potenţialii candidaţi francezi la preşedinţie.
”Moscova priveşte în mod invariabil şi respectuos procesele electorale din alte state şi preferă să păstreze o distanţă corespunzătoare faţă de acestea. Acelaşi lucru se aplică şi în cazul Franţei”, a spus acesta.
Acesta a confirmat ”că există cu siguranţă candidaţi cu care preşedintele nostru a avut ocazia să comunice mai strâns pe parcursul anilor precedenţi, şi alţii pe care i-a întâlnit mai rar şi cu care nu este atât de familiar”, a adăugat acesta.
Peskov a afirmat că remarcile preşedintelui Putin în privinţa unuia dintre potenţialii candidaţi, Francois Fillon, nu ar trebui privite precum un gest de susţinere.
”Dacă asculţi cu atenţie declaraţia lui Putin…trebuie să remarci că nu a fost făcută la iniţiativa acestuia. Lui i s-a pus o întrebare şi el a răspuns, pentru că de acest subiect este interesată presa. El nu a exprimat nicio preferinţă în cadrul declaraţiei sale”, a spus purtătorul de cuvânt.
Kremlinul a negat orice implicare în campania electorală din SUA, după ce preşedintele Obama a sugerat că nu este exclus ca Rusia să se afle în spatele unei scurgeri de informaţii la Convenţia Partidului Democrat.
Moscova preferă să stea deoparte de campaniile electorale din alte ţări, inclusiv de cele din Franţa, a declarat purtătotul de cuvând de la Kremlin, Dmitri Peskov, citat de site-ul agenţiei Tass.
Rusia nu are obiceiul de a interveni în afacerile interne ale altor state, nici măcar în procesul electoral în curs din Franţa, a afirmat Dmitri Peskov, în momentul în care a fost întrebat despre opinia Rusiei în privinţa unuia dintre potenţialii candidaţi francezi la preşedinţie.
”Moscova priveşte în mod invariabil şi respectuos procesele electorale din alte state şi preferă să păstreze o distanţă corespunzătoare faţă de acestea. Acelaşi lucru se aplică şi în cazul Franţei”, a spus acesta.
Acesta a confirmat ”că există cu siguranţă candidaţi cu care preşedintele nostru a avut ocazia să comunice mai strâns pe parcursul anilor precedenţi, şi alţii pe care i-a întâlnit mai rar şi cu care nu este atât de familiar”, a adăugat acesta.
Peskov a afirmat că remarcile preşedintelui Putin în privinţa unuia dintre potenţialii candidaţi, Francois Fillon, nu ar trebui privite precum un gest de susţinere.
”Dacă asculţi cu atenţie declaraţia lui Putin…trebuie să remarci că nu a fost făcută la iniţiativa acestuia. Lui i s-a pus o întrebare şi el a răspuns, pentru că de acest subiect este interesată presa. El nu a exprimat nicio preferinţă în cadrul declaraţiei sale”, a spus purtătorul de cuvânt.
Kremlinul a negat orice implicare în campania electorală din SUA, după ce preşedintele Obama a sugerat că nu este exclus ca Rusia să se afle în spatele unei scurgeri de informaţii la Convenţia Partidului Democrat.
RS-28 Sarmat, aşa cum este numele complet, conţine 16 focoase nucleare şi este capabilă să distrugă o suprafaţă de mărimea Franţei, potrivit postului rusesc de ştiri Zvezda, care este deţinut de Ministerul Apărării din Rusia. Arma are şi capacitatea de a evita radarul.
Racheta ar trebui să poată atinge ţinte aflate la 10.000 de kilometri distanţă; asta i-ar permite Moscovei să atace Londra sau alte oraşe europene, precum şi unele ţinte de pe continentul american.
