BusinessMagazin

Tag: israel

  • Marea Britanie doreşte intensificarea campaniei de vaccinare după progresul făcut de Israel în urma celei de-a treia doze

    Pe măsură ce cazurile Covid-19 cresc din nou în Marea Britanie, oficialii sunt de părere că ar putea lua exemplul unei ţări care a trecut cu uşurinţă peste noul val de infectări, relatează Bloomberg.

    Căutarea răspunsurilor în Israel poate fi utilă, spun specialiştii în sănătate, deoarece ambele ţări au înregistrat un real succes în campania de vaccinare, ridicând cu rapiditate restricţiile. Asemenea Israelului care s-a confruntat în iunie cu o creştere semnificativă a cazurilor, Marea Britanie a raportat recent cel mai mare număr de infecţii din ultimele trei luni.

    Răspunsul Israelului la creşterea rapidă de cazuri a reprezentat lansarea celei de-a treia doze, o decizie care pare să fi stins cel mai rău focar din ultimele săptămâni. Deşi există multe variabile pentru a putea trage concluzii – de la tipul de vaccin şi stabilirea priorităţilor pe grupe de vârstă, până la regulile de distanţare socială şi purtarea măştii – exemplul Israelului poate oferi o lecţie deosebită pentru Marea Britanie:

    ”Israelul a fost prima ţară care a avut o campanie de vaccinare în masă şi a fost prima care a experimentat impactul deplin al imunităţii în scădere şi a susceptibilităţii de masă care a urmat”, a declarat prof. Ran Balicer, preşedintele cu sediul în Tel Aviv al consultativului naţional Covid-19 din Israel. Alte ţări care au vaccinat ulterior vor trece prin acelaşi lucru, „dacă nu folosesc lecţiile învăţate aici şi nu iau în considerare campania celei de-a treia doze”, a mai adăugat acesta.

    Marea Britanie are un program de rapel care a început la sfârşitul lunii septembrie. Este deschis persoanelor de peste 50 de ani şi se concentrează asupra persoanelor în vârstă şi a celor vulnerabile. În Israel, campania s-a extins la persoanele de peste 12 ani în câteva săptămâni de la lansarea sa din 1 august.

    Creşterea infecţiilor din Marea Britanie a lăsat ţara în spatele altor mari naţiuni europene, atât în ceea ce priveşte rata cazurilor, cât şi decesele, potrivit Bloomberg. „Începem să vedem cum spitalizările şi rata mortalităţii cresc”, a declarat marţi purtătorul de cuvânt al prim ministrului Boris Johnson, Max Blain.

    În Israel, cazurile grave de coronavirus continuă să scadă acum că aproape 3,9 milioane de persoane din 5,2 milioane eligibile au primit a treia doză. „Putem spune, desigur, cu prudenţă, că înăbuşim al patrulea val al pandemiei”, a declarat duminică premierul Naftali Bennett.

     

  • Autorităţile din Israel pregătesc populaţia pentru a patra doză de vaccin anti-COVID-19

    Cu peste 2,5 milioane de israelieni deja imunizaţi cu trei doze de vaccin anti-COVID-19, coordonatorul luptei cu pandemia dn Israel, Salman Zarka, a spus că trebuie să fie pregătit pentru oferi populaţiei şi a patra doză de vaccin, din cauza noilor variante contagioase.

    O altă etapă de vaccinare cu a patra doză de vaccin va fi necesară pentru cei vaccinaţi, pentru a ţine pasul cu variante noi de coronavirus, a spus Zarka, şeful grupului special creat pentru a coordona lupta Israelului împotriva pandemiei de COVID-19.

    Chiar dacă două treimi din populaţia israeliană este deja vaccinată cu două doze, oficiale din domeniul sănătăţii se aşteaptă ca varianta Delta, mai contagioasă, să ducă în continuare la creştere a numărului de cazuri şi a spitalizărilor, în lunile de toamnă.

    „Aşa va fi viaţa noastră de acum înainte, în valuri”, a adăugat Zarka. El crede că dozele de rapel special pentru noile variante ale coronavirusului ar putea fi gata până la sfârşitul anului 2021 sau începutul anului 2022.

    Oficialul din sănătate a declarat anterior că dozele de rapel ale vaccinului anti-COVID-19 ar trebui să fie oferite populaţiei „o dată pe an sau la cinci-şase luni”, potrivit RT.

    Israelul a fost printre primele ţări care au oferit a treia doză de vaccin populaţiei. Paşaportul verde COVID-19, eliberat cetăţenilor vaccinaţi, care oferă acces în locuri precum restaurant şi baruri, expiră şase luni după ce o persoană i se administrează a doua sau a treia doză, ceea ce a dus la speculaţii că ar putea exista mai multe doze viitoare.

  • Angela Merkel şi-a reprogramat vizita oficială în Israel, din cauza crizei din Afganistan

    “Vizita cancelarului Germaniei în Israel, programată în perioada 28-30 august, a fost anulată, printr-o decizie luată în consultare cu premierul Israelului, în contextul actualelor evoluţii din Afganistan”, a declarat joi după-amiază Steffen Seibert, purtătorul de cuvânt al Guvernului Germaniei.

    “Ambele părţi au stabilit ca vizita cancelarului Germaniei să fie reprogramată într-un moment viitor”, a precizat Steffen Seibert, conform unui comunicat postat pe site-ul Guvernului de la Berlin şi vizualizat de MEDIAFAX.

    Premierul Israelului, Naftali Bennett, se află în prezent în Statele Unite, iar joi se va întâlni cu preşedintele Joseph Biden.

    Germania pregăteşte finalizarea operaţiunilor de evacuare din Afganistan.

  • Israelul ar putea distruge un milion de doze de ser Pfizer care expiră în 30 iulie. Cum e în România

    Israelul ar putea distruge un milion de doze de vaccin Pfizer care expiră în 30 iulie, după ce încheirea unui acord de schimb cu Marea Britanie a eşuat. Şi în România, zeci de mii de vaccinuri se apropie de data de expirare.

    „Au existat discuţii, dar, din păcate, în ciuda voinţelor ambelor părţi, dintr-un motiv tehnic, schimbul nu a reuşit”, a spus un purtător de cuvânt al Ministerului de Externe israelian.

    Marea Britanie ar fi oferit, în schimbul acestor doze altele pe care urma să le primească în luna septembrie.

    „Vrem cu adevărat să evităm un scenariu în care obstacolele administrative să împiedice utilizarea vaccinurilor. Există în mod clar lipsuri de vaccinuri în toată lumea şi nu este în regulă să le aruncăm atunci când oamenii au nevoie disperată de ele”, a spus Adam Finn, profesor la Universitatea din Bristol.

    Acesta nu este primul acord nereuşit. Cisiordania a spus, luna trecută, că nu poate accepta vaccinuri aproape de expirare.

    Dar Israelul nu este singura ţară care se confruntă cu o astfel de problemă. În România, zeci de mii de vaccinuri se apropie de data de expirare.

    „Sunt multe ţări care se confruntă cu această situaţie. Atâta timp cât consumul dozelor care au fost deja recepţionate a scăzut, termenul de valabilitate este fix, este de şase luni. Se acumulează date noi de stabilitate şi este posibil ca în perioada următoare, EMA (Agenţia Europeană a Medicamentului) să decidă prelungirea termenului.”, a spus coordonatorul campaniei de vaccinare, Valeriu Gheorghiţă.

    Valeriu Gheorghiţă a anunţat că dozele AstraZeneca expirate au fost retrase din centrele de vaccinare.

    Cu toate acestea, s-a decis doar carantinarea şi nu distrugerea lor. Dozele vor fi folosite în situaţia în care datele vor arăta o stabilitate dincolo de şase luni.

    „Avem circa 35 de mii de doze de la compania AstraZeneca care sunt distribuite către centrele regionale de depozitare, către direcţiile de sănătate publică şi centrele de vaccinare care au ca termen de ieşire din valabilitate data de 30 iunie.”, a mai spus Valeriu Gheorghiţă.

     

  • Armata israeliană a trimis trupe în Fâşia Gaza, în conflictul cu grupuri islamiste. Încă nu este vorba de invazie

    Armata israeliană a trimis, în cursul nopţii de joi spre vineri, militari în teritoriul palestinian Fâşia Gaza, în contextul conflictului cu organizaţiile islamiste Hamas şi Jihadul Islamic, afirmă surse citate de presa israeliană.

    Deocamdată, nu este vorba de o invazie, dar militari israelieni au pătruns în Fâşia Gaza, pentru misiuni punctuale, în cadrul operaţiunilor antiteroriste, în eforturile de a opri atacurile cu rachetă spre teritoriul israelian, au declarat surse citate de publicaţiile Haaretz şi Times of Israel. Este prima dată de la izbucnirea confruntărilor dintre Israel şi grupuri islamiste palestiniene când militari israelieni pătrund în Fâşia Gaza.

    Conform cotidianului The Jerusalem Post, armata israeliană atacă în prezent poziţii din Fâşia Gaza din aer şi de la nivel terestru. Armata israeliană nu a oferit detalii despre operaţiunea terestră. Nu se ştie câţi militari au intervenit în Fâşia Gaza şi nici dacă misiunea lor s-a încheiat deja ori continuă.

    “Aviaţia militară israeliană şi trupe terestre efectuează în prezent atacuri în Fâşia Gaza. Noi suntem pregătiţi şi continuăm să fim pregătiţi pentru diverse scenarii”, a declarat în cursul nopţii un purtător de cuvânt al armatei israeliene citat de Agenţia France-Presse şi de cotidianul Le Monde.

    Jonathan Conricus, un purtător de cuvânt al armatei israeliene, a confirmat că militari israelieni au pătruns în Fâşia Gaza, dar nu a precizat numărul acestora ori durata operaţiunii terestre.

    Nu este clar în ce constă operaţiunea terestră. Surse militare israeliene au declarat pentru cotidianul Times of Israel că trupe israeliene au pătruns în Fâşia Gaza doar în apropierea frontierei, fără a intenţiona să avanseze. Oficiali citaţi de cotidianul american The New York Times au declarat că în Fâşia Gaza au fost doar misiuni punctuale, însă bombardamentele sunt efectuate în principal cu sisteme de artilerie plasate pe linia frontierei şi din aer. Armata israeliană nu a oferit detalii despre operaţiune.

    Mişcarea Hamas a avertizat armata israeliană să evite incursiunile terestre. “Orice incursiune terestră, indiferent în ce zonă a Fâşiei Gaza, va conduce la creşterea numărului morţilor şi prizonierilor în rândurile inamicului”, a transmis organizaţia islamistă Hamas, conform postului France24.

    În paralel cu operaţiunea terestră, aviaţia militară israeliană a continuat raidurile aeriene asupra Fâşiei Gaza.

    Până în prezent, au fost atacate aproximativ 750 de poziţii islamiste din Fâşia Gaza. Locuitorii comunităţilor israeliene situate în apropierea frontierei cu Fâşia Gaza au fost îndemnaţi să rămână în case.

    Premierul în funcţie al Israelului, Benjamin Netanyahu, a declarat, în cursul nopţii de joi spre vineri, că organizaţia islamistă Hamas, care deţine controlul asupra Fâşiei Gaza, “va plăti un preţ greu”.

    “Vom continua să facem ceea ce facem cu intensitate mare. Nu suntem spre final, operaţiunea va continua cât va fi necesar”, a afirmat Benjamin Netanyahu.

    În paralel, continuă eforturile diplomatice pentru un armistiţiu între Israel şi grupurile islamiste palestinene. Liderul organizaţiei islamiste Hamas, Ismail Haniyeh, a vorbit joi seară prin telefon cu oficiali din Egipt, precum şi cu emisarul ONU în Orientul Mijlociu, Tor Wennesland, potrivit site-ului Ynetnews.com. În prezent au loc mai multe eforturi diplomatice pentru un armistiţiu, prin intermediul Rusiei, Egiptului, Iordaniei şi Qatarului. Administraţia Joseph Biden a anunţat decizia de a trimite un diplomat de rang înalt în Orientul Mijlociu, pentru negocieri între Israel şi grupurile islamiste din Fâşia Gaza în scopul ajungerii la un armistiţiu. Hady Amr, adjunct al secretarului de Stat american responsabil de relaţiile cu Israelul şi cu palestinienii, urmează să ajungă în Orientul Mijlociu.

    Benjamin Netanyahu a dat asigurări că forţele de ordine acţionează şi pentru oprirea confruntărilor între etnici arabi şi evrei în unele oraşe israeliene. “Vom oferi susţinere totală poliţiei şi celorlalte servicii de securitate pentru a restabili legea şi ordinea în oraşele din Israel. Nu vom tolera anarhia. Îi îndemn încă o dată pe cetăţenii Israelului să nu ia legile în propriile mâini”, a subliniat Benjamin Netanyahu.

    Noi violenţe între grupuri de etnici evrei şi arabi au avut loc, în cursul nopţii de joi spre vineri, în oraşe din Israel, iar secretarul de Stat american, Antony Blinken, s-a declarat extrem de îngrijorat de confruntările interetnice, produse pe fondul conflictului dintre Israel şi grupuri militante palestiniene. Violenţele interetnice s-au înregistrat în oraşele Lod, Ramla, Jaffa, Tel Aviv şi Umm al-Fahm.

  • Cum se explică ostilităţile dintre israelieni şi palestinieni. În nici 100 de ani de existenţă, Israelul a reprezentat una dintre cele mai tensionate zone din lume

    Conflictul dintre Israel şi palestinieni a continuat să crească în ultimele zile, membrii grupării Hamas lansând peste 1.000 de rachete către Israel de luni seara până acum. Israelul a răspuns cu sute de atacuri aeriene, transmite Euronews.

    Autorităţile din Gaza au declarat că au murit între timp 35 de palestinieni, inclusiv 10 copii. De partea cealaltă, cinci israelieni – dintre care trei femei şi un copil – au decedat în urma ostilităţilor, înregistrându-se zeci de răniţi în ambele tabere.

    Schimburile de rachete au fost urmate de ore de confruntări între palestinieni şi forţele de securitate din Israel, incluzând aici o confruntare dramatică în zona moscheii Al-Aqsa, loc sacru atât pentru evrei, cât şi pentru musulmani. Evenimentele reprezintă cea mai gravă serie de violenţe de la conflictele din 2014 încoace.

    În ultimele săptămâni, protestatarii palestinieni şi poliţia din Israel s-au luptat zilnic înăuntrul şi în afara Oraşului Vechi al Ierusalimului, casa unor situri religioase importante în rândurile evreilor, creştinilor şi musulmanilor.

    De-a lungul ultimului secol, Ierusalimul a reprezentat scena unor confruntări extrem de violente între evrei şi arabi şi rămâne unul dintre cele mai contestate locuri de pe Pământ.

    Ultimele ciocniri au luat naştere luna trecută, când un grup de israelieni a decis să blocheze adunările palestiniene din luna Ramadanului, care implică şi în vremuri normale o perioadă de înaltă sensibilitate religioasă. Ulterior, tensiunile au crescut din cauza unui plan de evacuare a zeci de palestinieni din cartierul de est al Ierusalimului. Luni, au fost auzite explozii, iar protestatarii israelieni au început să arunce cu pietre în sute de palestinieni din zona estică a oraşului, poliţia lansând în scurt timp gaze lacrimogene şi gloanţe de cauciuc.

    Israelul a capturat Ierusalimul de Est, inclusiv Vechiul Oraş, la sfârşitul Războiului de Şase Zile din 1967, alături de Cisiordania şi Gaza, potrivit The Daily Wire

    Palestinienii revendică aceste teritorii pentru viitorul lor stat, Ierusalimul de Est servind drept potenţială capitală. Însă Israelul, care vede Ierusalimul drept capitala sa „eternă”, a anexat partea de est a oraşului într-o mişcare nerecunoscută de majoritatea comunităţilor internaţionale. Viitorul Ierusalimului de Est a fost una dintre cele mai spinoase probleme în ceea ce priveşte tratativele de pace, care s-au oprit în urmă cu peste un deceniu.

    Luni, israelienii erau pregătiţi să marcheze Ziua Ierusalimului, o sărbătoare naţională care celebrează anexarea. Mii de israelieni – naţionalişti religioşi, în mare parte – au mărşăluit în ultimii ani de-a lungul Vechiului Oraş, inclusiv în dens populatul sector musulman.

    Însă în ultimele zile, extremiştii israelieni au organizat alte evenimente în Ierusalimul de Est, provocând o serie de altercaţii violente cu palestinienii.

    Relaţia dintre palestinieni şi Ierusalim

    Evreii născuţi în Ierusalimul de Est sunt cetăţeni ai Israelului, în timp ce palestinienilor li se oferă un fel de rezidenţă permanentă care poate fi revocată dacă au trăit în afara oraşului pentru o lungă perioadă de timp, conform The New York Times. Deşi pot aplica pentru cetăţenie, procesul este lung şi incert, iar majoritatea palestinienilor refuză acest lucru deoarece nu recunosc controlul Israelului.

    Israelul a construit aşezări evreieşti în Ierusalimul de Est care găzduiesc circa 220.000 de oameni şi a limitat creşterea cartierelor palestiniene, măsuri ce au dus la supraaglomerare şi la construirea ilegală a mii de locuinţe ce riscă să fie demolate. B’Tselem, un grup pentru drepturile israelienilor, şi organizaţia Human Rights Watch, cu sediul în New York, spun că acţiunile israelienilor din Ierusalim amintesc de epoca apartheid din Africa de Sud. Israelul continuă să respingă acuzaţiile, declarând că toţi rezidenţii Ierusalimului sunt trataţi în mod egal.

    Confruntările nocturne au început în primele zile ale Ramadanului, când poliţia israeliană a plasat bariere în afara Porţii Damasc din Ierusalim, un loc popular de după încheierea rugăciunilor de seară. Ulterior, barierele au fost ridicate, însă protestele s-au intensificat din cauza posibilelor evacuări ale unor familii palestiniene din cartierul Sheikh Jarraj, aflat în Ierusalimul de Est.

    Familiile erau implicate într-o bătălie juridică împreună cu evreii care încercau să achiziţioneze proprietăţi în aglomeratele cartiere palestiniene din afara Vechiului Oraş. Aceştia susţin că terenurile au fost cumpărate de două asociaţii evreieşti la sfârşitul secolului al 19-lea, situaţia familiilor atrăgând atenţia presei internaţionale.

    De regulă, conflictele transfrontaliere dintre Israel şi Hamas s-au sfârşit în câteva zile, fiind mediate din culise de ţări precum Qatarul şi Egipt, potrivit Financial Times. Însă altercaţiile ar putea creşte de data aceasta.

    Premierul israelian Benjamin Netanyahu a avertizat că luptele „ar putea continua pentru ceva timp”, în timp ce lt. col. Jonathan Conricus, purtător de cuvânt al armatei Israeliene, a declarat că forţele miliare se află „în fazele iniţiale” ale atacurilor împotriva ţintelor din Gaza. Între timp, va trimite întăriri la frontiera cu Gaza,  iar ministrul apărării a ordonat mobilizarea a 5.000 de soldaţi de rezervă.

     

  • ONU avertizează cu privire la ostilităţile dintre Israel şi Hamas: Conflictul se poate transforma într-un război total

    Organizaţia paramilitară Hamas şi Israelul au menţinut atacurile de rachete marţi seara, reprezentând o nouă intensificare a unui conflict despre care Organizaţia Naţiunilor Unite spune că ar putea deveni un „război total”, conform Financial Times.

    În cea mai gravă serie de violenţe de la războiul din 2014 încoace, atacurile aeriene ale Israelului au dus la distrugerea a doua clădiri din oraşul palestinian Gaza, folosite în trecut de grupul Hamas. Mişcarea a stârnit mai multe lansări de rachete către marile oraşe israeliene.

    Oraşul Tel Aviv a fost luat în vizor de cel puţin patru ani, iar exploziile au fost auzite până în Israel, pe măsură ce scutul de apărare Iron Dome a interceptat o bună parte din proiectile.

    În Gaza, au murit peste 35 de oameni, inclusiv 10 copii, şi peste 200 de persoane au fost rănite, conform ministerului sănătăţii din cadrul teritoriului. Israelul a declarat că a omorât cel puţin 20 de militanţi jihadişti şi a avertizat că pot exista victime în rândul civililor. Cel puţin cinci oameni au fost omorâţi în Israel.

    Tor Wennesland, coordonator special ONU pentru procesele de pace din Orientul Mijlociu, a avertizat că ostilităţile se pot transforma „într-un război total”.

    Mişcările de ofensivă au luat naştere luni seara, când Hamas a lansat o serie de rachete către Ierusalim, unde sute de protestatari palestinieni au fost răniţi de poliţia israeliană la moscheea al-Aqsa, al treilea cel mai sfânt altar islamic.

    Israelul a răspuns imediat cu mai multe atacuri aeriene. O zi mai târziu, prim-ministrul Benjamin Netanyahu a ordonat o extindere a campaniei aeriene a ţării.

    Până acum, Israelul a luptat în trei războaie contra organizaţiei Hamas, care a preluat controlul asupra Fâşiei Gaza în 2007, Egiptul şi Qatarul lucrând între timp pe post de mediatori între cele două părţi.

     

  • Bilanţul conflictului dintre Israel şi Fâşia Gaza: peste 1.000 de rachete trimise spre Tel Aviv în ultimele 48 de ore

    Militanţii palestiniei din Gaza au trimis peste o mie de rachete către Israel începând de luni dimineaţa. Luni seara, ostilităţile au început să escaleze dramatic.

    Reprezentatul armatei, Jonathan Conricus, a declarat că 850 dintre rachete au ajuns în Isreal sau au fost interceptate de sistemul de apărare aerian al ţării, în timp ce 200 au ajuns în Gaza, conform The Australian. Conflictul pare departe de a se termina, din păcate.

    Numărul victimelor este în creştere, arată autorităţile.

    Bombardamentele din Gaza au ucis cel puţin 35 de persoane, inclusiv 10 copii, potrivit oficialilor de sănătate palestinieni. Aceştia susţin că 20 de persoane au fost rănite, începând de marţi seara, în timp ce armata israeliană a declarat că a ucis peste 15 militanţi.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Sute de rachete au fost lansate spre Israel / Zeci de morţi în Fâşia Gaza, în urma bombardamentelor

    Armata israeliană a anunţat că, în ultimele 24 de ore, au fost lansate aproximativ 200 de rachete spre teritoriul Israelului. Atacurile au fost lansate din Fâşia Gaza de organizaţiile islamiste Hamas şi Jihadul Islamic, în contextul violenţelor dintre israelieni şi palestinieni produse în zona centrului vechi al oraşului Ierusalim. Sistemele antiaeriene au interceptat 90% dintre rachetele care riscau să cadă în zone populate.

    Cel puţin 24 de persoane au fost rănite în Israel în urma atacurilor cu rachete, conform cotidianului Times of Israel.

    Ministerul Sănătăţii din teritoriul palestinian Fâşia Gaza a raportat 23 de morţi, inclusiv nouă minori, şi 107 răniţi, în urma raidurilor israeliene.

    Armata israeliană anunţă că 15 dintre persoanele ucise în Fâşia Gaza erau militanţi islamişti care se pregăteau să laneze rachete.

    Hidai Zillberman, un purtător de cuvânt al armatei israeliene, afirmă că unele dintre persoanele decedate în Fâşia Gaza au fost victimele rachetelor lansate de grupuri islamiste, nu victimele raidurilor aeriene efectuate de Israel.

  • O nouă posibilă reacţie adversă la vaccinul anti-COVID Pfizer, descoperită în Israel

    Studiu: Pacienţii cu boli autoimune sunt mai predispuşi să dezvolte reacţii adverse după vaccinarea anti-COVID.
    Cercetătorii recomandă ca pacienţii cu AIIRD să fie vaccinaţi împotriva zosterului înainte de a primi vaccinul COVID-19.
    Zona Zoster ar putea fi un nou efect secundar rar al vaccinului anti-COVID de la Pfizer-BioNTech, susţine un nou studiu.

    Potrivit Daily Mail, cercetătorii din Israel au descoperit că persoanele cu anumite boli autoimune au mai multe şanse de a dezvolta erupţii cutanate după administrarea vaccinului împotriva coronavirusului. Mai mult, starea pielii a fost de cinci ori mai afectată după prima doză decât după a doua, mai arată studiul.

    Cititi mai multe pe www.alephnews.ro