“Încălcări grave şi oribile ale drepturilor omului sunt comise în fiecare zi de Statul Islamic în Irak şi Levant (SIIL) şi de grupările armate asociate. Ei vizează sistematic bărbaţii, femeile şi copiii în funcţie de apartenenţa lor etnică, religioasă sau sectară şi comit fără milă o epurare etnică şi religioasă în regiunile aflate sub controlul lor”, a declarat Pillay într-un comunicat.
Abdel-Majed Abdel Bary, care a postat recent o imagine în care apare ţinând în mână craniul unui om, figurează printre cei trei indivizi identificaţi de autorităţile britanice ca fiind suspecţi în cazul decapitării jurnalistului american James Foley. Serviciile de spionaj britanice suspectează că fanaticul care l-a decapitat pe jurnalistul american James Foley ar fi un londonez numit John, membru al unei grupări teroriste islamiste – “The Beatles”.
Abdel-Majed Abdel Bary, în vârstă de 24 de ani, este fiul unui islamist de origine egipteană judecat în Statele Unite pentru implicare în atentatele comise în anul 1998 la ambasadele americane din Kenya şi Tanzania.
Bary, care a mers în Siria în anul 2013 pentru a participa la războiul civil, are o statură atletică, similară cu cea a călăului jurnalistului James Foley, şi un accent similar cu al acestuia, conform unor surse citate de publicaţia The Telegraph. Înainte de a deveni combatant islamist, Abdel-Majed Abdel Bary cânta muzică rap, în Londra, fiind cunoscut sub numele de scenă L Jinny. Melodii cântate de el au fost difuzate la BBC Radio 1. De asemenea, Bary a apărut pe YouTube în videoclipuri ale melodiilor “Overdose”, “Flying High” şi “Dreamer”.
Tânărul a devenit un musulman radical sub influenţa predicatorului islamist Anjem Choudary, părăsindu-şi familia din cartierul londonez Maida Vale în 2013 cu explicaţia că “lasă totul pentru Allah”.
În cazul decapitării jurnalistului american James Foley este suspectat şi Razul Islam, 21 de ani, fratele unui medic britanic acuzat în trecut de răpirea a doi corespondenţi de presă occidentali. Un alt suspect este Aine Davis, în vârstă de 30 de ani, un fost traficant de droguri convertit la islam şi fugit în Siria, ţară care se confruntă, începând din martie 2011, cu revolte reprimate violent şi cu un conflict militar între serviciile de securitate subordonate regimului Bashar al-Assad, forţele opoziţiei moderate şi grupuri teroriste sunnite.
Grupul terorist sunnit Stat Islamic a revendicat executarea jurnalistului american James Foley, explicând că este vorba de un act de ripostă faţă de raidurile aeriene americane în Irak. James Foley, în vârstă de 40 de ani, era un jurnalist experimentat, relatând despre conflictul din Libia şi despre cel din Siria. Foley a colaborat cu publicaţia Global Post, cu Agenţia France-Presse şi alte instituţii media. Organizaţia teroristă sunnită Stat Islamic (Stat Islamic în Irak şi Levant/Stat Islamic în Irak şi Siria – SI/SIIL/SIIS) a ocupat, în ultimele luni, regiuni din nord-estul Siriei şi din nord-vestul Irakului, proclamând un “califat islamic”.
În urmă cu zece ani, Nicholas Berg, un om de afaceri american care lucra în Irak, era decapitat violent într-o înregistrare video postată de Abu Musab al-Zarqawi, liderul Al-Qaida în Irak (AQI). Uciderea jurnalistului american James Foley, marţi, le-a reamintit occidentalilor abuzurile insurgenţei irakiene de după invazia din 2003.
Dar nu doar modul sângeros de a acţiona leagă Statul Islamic (SI) şi Al-Qaida în Irak, ci şi o descendenţă comună.
Afzal Ashraf, fost căpitan al forţelor aeriene britanice în Irak, în prezent consultant la Royal United Services Institute, subliniază moştenirea comună a SI şi AQI, care constă în foşti membri ai regimului Baas al lui Saddam Hussein. Ambele sunt “insurgenţe parazite” care cooptează facţiunile fără drept de vot la cauza lor, afirmă el.
Statul Islamic, ca şi Al-Qaida în Irak, este în primul rând o organizaţie confesională, dedicată eradicării guvernului şiit de la Bagdad şi regimului alawit de la Damasc.
Analiştii militari subliniază, de asemenea, similaritatea dintre tacticile pe câmpul de luptă folosite de SI şi cele ale AQI, în special modul în care ambele organizaţii îşi desfăşoară forţele în cercuri de presiune, în special în jurul oraşelor, folosind valuri de maşini şi camioane-capcană.
În opinia lui Fawaz Gerges, profesor de relaţii internaţionale la London School of Economics şi expert în Al-Qaida şi extremism islamic, caracteristica definitorie a abordării SI/AQI este “folosirea violenţei”.
“Grupările ca Al-Qaida au folosit violenţa în mod tactic, proporţional cu scopurile lor”, susţine el. “Pentru SI şi AQI cruzimea este obiectivul. Acţiunea este cea care contează, nu ideile. Pentru Zarqawi şi Baghdadi (liderul SI), spectacolul şi forţa nelimitată – decapitări, crucificări, persoane îngropate de vii – sunt tot ce contează”, conchide el.
Avioane şi avioane fără pilot au lansat “cu succes” nouă atacuri care au distrus sau avariat patru vehicule blindate de transport de trupe, şapte vehicule armate, două vehicule de transport de tip Humvee şi un vehicul blindat, a precizat CENTCOM.
Aceste acţiuni vizează susţinerea eforturilor umanitare, protejarea personalului american şi a instalaţiiilor Statelor Unite în Irak, a precizat Comandamentul.
Atacurile aeriene au obiectivul să susţină o ofensivă a peshmerga (combatanţi kurzi) lansată sâmbătă, cu obiectivul cuceririi barajului de la jihadişti, care deţin controlul asupra acestuia de la 7 august.
Un oficial militar kurd, generalul Abdel Rahmane Korini, este cel care a anunţat această ofensivă, precizând că luptătorii kurzi au reuşit să “preia controlul asupra părţii de est a barajului”, după ce au ucis mai mulţi membri ai grupării sunnite Statul Islamic (SI). “Continuăm să înaintăm şi urmează să anunţăm veşti bune în orele următoare”, adăuga el.
Potrivit unor martori, atacurile aeriene asupra poziţiilor deţinute de către jihadişti au început sâmbătă dimineaţa, iar luptele continuau sâmbătă seara.
Barajul furnizează apă şi electricitate majorităţiii regiunii şi este indispensabil irigării unor vaste zone cultivate.
În contextul în care Irakul se confruntă cu un haos de la începutul unei ofensive – pe 9 iunie – a jihadiştilor din cadrul SI, pe care se pare că nimic nu o poate opri, pentru moment, marile puteri şi-au intensificat eforturile în vederea opririi surselor de finanţare ale insurgenţilor, înarmării kurzilor şi ajutorării câtorva zeci de mii de persoane vulnerabile care au fost dislocate de către violenţe.
“Decizia lui al-Maliki de a permite formarea unui nou guvern fără întârziere demonstrează un angajament în procesul democratic”, a apreciat Mladenov într-un comunicat.
“Acest fapt va permite realizarea unui nou pas istoric: o tranziţie paşnică a puterii într-o ţară care a suferit mult din cauza masacrelor şi violenţei”, a adăugat el.
La rândul său, Casa Albă a apreciat că decizia lui al-Maliki este “un mare pas înainte” pentru Irak, potrivit consilierului prezidenţial american pentru Securitate Naţională, Susan Rice.
“Sperăm că acest pas va permite plasarea Irakului pe o nouă cale şi va uni poporul în faţa ameninţării pe care o reprezintă Statul Islamic (SI)”, a afirmat Rice.
Premierul irakian în exerciţiu, Nuri al-Maliki, şi-a anunţat joi seara intenţia de a renunţa la putere şi de a-l susţine pe succesorul său, Haidar al-Abadi.
“Anunţ astăzi în faţa voastră (…) că-mi retrag candidatura în favoarea lui Haidar al-Abadi”, a declarat al-Maliki, într-o alocuţiune televizată.
Preşedintele irakian, Fouad Massoum, i-a încredinţat luni candidatului şiit Haidar al-Abadi misiunea formării Guvernului, într-o ceremonie scurtă transmisă în direct de televiziunea irakiană.
Nuri al-Maliki, care viza un al treilea mandat, apreciase luni că numirea succesorului său constituie o încălcare a Constituţiei, realizată “cu susţinerea Statelor Unite”.
Născut în 1952, Haidar al-Abadi a fost doctorand la Universitatea din Manchester, iar în prezent este prim-vicepreşedinte al Parlamentului irakian.
Potrivit acestei surse, patru avioane de tip Transall ale armatei germane vor decola vineri, urmând să aterizeze la Erbil, capitala Kurdistanului irakian.
Totodată, Marea Britanie ar fi “favorabilă” poribilităţii de înarma forţele kurde, a declarat joi un purtător de cuvânt al Biroului preierului britanic, David Cameron.
“Dacă vom primi o cerere în acest scop din partea kurzilor, probabil vom examina favorabil această polibilitate”, a afirmat purtătorul de cuvânt.
Franţa şi Statele Unite au anunţat deja că livrează arme forţelor kurde, iar Germania analizează o astfel de posibilitate.
În acest context, miniştrii de Externe din Uniunea Europeană vor participa vineri, la Bruxelles, la o reuniune de urgenţă privind situaţia din Irak.
Aproximativ 20 de membri ai Beretelor Verzi americane, trimişi cu o zi înainte la faţa locului, au estimat că între 4.000 şi 5.000 de refugiaţi yazidi se află în munţi, dar, a subliniat contraamiralul John Kirby, “unii dintre aceştia, poate vreo 2.000, trăiesc acolo. Ei nu vor neapărat să plece şi nu vom încerca să-i forţăm să părăsească munţii”.
Preşedintele american, Barack Obama, a declarat joi că bombardamentele americane au permis străpungerea asediului munţilor Sinjar, respingând ideea unor operaţiuni suplimentare pentru evacuarea refugiaţilor din munţi.
“Considerăm că riscul unor acte de violenţe în munţii Sinjar este redus”, a adăugat Kirby.
Înaltul Comisariat pentru Refugiaţi al ONU a estimat la câteva zeci de mii numărul de persoane deplasate în Irak, acestea fiind în mare yazidi, o minoritate kurdofonă non-musulmană.
Această nouă misiune se înscrie în cadrul atacurilor aeriene autorizate de preşedintele Barack Obama, joi, pentru protejarea personalului diplomatic american aflat în post la Erbil, în Kurdistanul irakian, a refugiaţilor creştini şi yazidi.
Yazidi, o minoritate kurdofonă, a fost alungată când insurgenţii au preluat controlul oraşului Sinjar.
Refugaţi în zonele aride din apropiere de Sinjar, mii de yazidi încearcă să supravieţuiască între foamete şi extremişti.
Pentru a le veni în ajutor, Statele Unite paraşutează, de asemenea, hrană şi apă.
Marţi, secretarul american al Apărării, Chuck Hagel, a anunţat trimiterea a 130 de consilieri militari suplimentari la Erbil, în Kurdistanul irakian, pentru “evaluarea în profunzime” a ceea ce poate face Pentagonul pentru a le veni în ajutor refugiaţilor.
Dar, a subliniat el, aceşti consilieri nu vor merge acolo pentru a lupta, la peste doi ani şi jumătate de la plecarea ultimelor trupe americane din Irak.
Numirea lui Abadi este “un pas important” spre formarea unui guvern deschis tuturor comunităţilor din ţară, capabil “să facă faţă ofensivei lansate de insurgenţii sunniţi”, au apreciat cele 15 state membre ale Consiliului, potrivit unui comunicat.
Consiliul i-a cerut premierului desemnat, Haidar al-Abadi, să acţioneze rapid în vederea formării unui guvern în Irak.
Totodată, Casa Albă l-a îndemnat miercuri pe premierul irakian în exerciţiu, Nuri al-Maliki, să respecte procesul democratic şi să cedeze locul succesorului său.
“El trebuie să respecte procesul democratic”, a subliniat Ben Rhodes, consilier adjunct pentru Securitate naţională.
“Casa Albă va fi foarte fericită să vadă un nou guvern în funcţie”, a adăugat el.
Preşedintele american, Barack Obama, a salutat luni numirea unui nou premier în Irak.
Maliki, criticat în repetate rânduri de administraţia americană pentru politica sa confesională, a apreciat luni că numirea succesorului său este o încălcare a Constituţiei şi a denunţat rolul Washingtonului în acest caz.
“Este vorba despre arme sofisticate, care vor fi livrate în următoarele ore”, a declarat ministrul pentru postul de televiziune TF1.
El a refuzat să răspundă întrebărilor despre natura şi cantitatea materialelor care vor fi livrate, deoarece “nu poţi să furnizezi adversarilor planul bătăliei prietenilor tăi. Însă acestea vor răspunde necesităţilor urgente ale kurzilor”, a afirmat Fabius.
Preşedinţia franceză a anunţat anterior trimiterea, “în următoarele ore”, a unor arme în Irak, “pentru a susţine capacitatea operaţională a forţelor angajate împotriva Statului Islamic”, jihadiştii care avansează spre Bagdad.
“Vrem să-i ajutăm pe kurzi şi iranieni să evite masacrele, pentru aceasta livrăm arme care permit combatanţilor să lupte şi sperăm să câştige”, a declarat Fabius, potrivit căruia obiectivul este “reechilibrarea forţelor”.
“Teroriştii au arme extrem de sofisticate sustrase de la trupele irakiene şi care la origine erau arme americane”, a subliniat el.
Miniştrii europeni de Externe vor participa vineri , la Bruxelles, la o reuniune de urgenţă pe tema crizei din Irak, o întâlnire cerută “cu multă forţă” de Paris, a subliniat Fabius.