Tag: iPad

  • Revista presei economice din Romania

    “Gainarii” vor din nou subventii, titreaza Gandul,
    relatand ca dupa ce oprirea subventiilor a dus deja la inchiderea
    unor ferme si la scaderea productiei, crescatorii de pasari
    le cer autoritatilor sa ia masuri de urgenta de
    sprijinire a sectorului avicol. Gandul publica si o analiza a UBS
    AG, care sustine ca dolarul va deveni probabil singura valuta in
    care investitorii vor mai avea incredere in urmatorii zece ani.

    Evenimentul Zilei prezinta noile valori ale impozitului pe proprietate, dupa ce va intra in
    vigoare ordonanta de urgenta a Guvernului de majorare a impozitului
    pentru cei ce detin mai mult de o locuinta. Prezenta bancilor cu
    prime ridicate de risc, care au format anumite “insule” si care
    functioneaza la dobanzi diferite de restul bancilor, va duce la
    destabilizarea pietei, apreciaza analistii citati de acelasi
    ziar.

    Tot despre banci, in Romania Libera: comisioane peste
    comisioane, metoda bancilor de a face rost de bani cand nu mai dau
    credite. Cat despre Guvern, el are probleme pe ultima suta de metri in
    tentativa de-a strange o majoritate care sa sustina in Parlament
    planul de restructurare bugetara: din cauza ca negocierile
    taraganeaza, asumarea raspunderii a fost amanata pentru saptamana
    viitoare.

    “Alesii, cazati la preturi nesimtite: contracte de 1,5
    milioane de euro atribuite fara licitatie”, releva o ancheta
    publicata de Adevarul. Asigurarea obligatorie a caselor a
    intrat in linie dreapta; din luna iulie, riscurile de calamitati
    naturale (inundatii, cutremure sau alunecari de teren) vor fi
    acoperite pentru 10 pana la 20 de euro pe an.

    Companiile de asigurari au inceput sa inregistreze scaderi ale afacerilor cu doua cifre, dupa ce
    anul trecut piata a stagnat, iar estimarile pentru 2010 nu sunt
    deloc optimiste, scrie Ziarul Financiar. Acelasi cotidian
    prezinta opiniile despre iPad ale unora dintre cei mai cunoscuti
    oameni din IT: Radu Georgescu de la Gecad si Radu Apostolescu de la
    eMag si Marius Ghenea de la PCFun.

  • iPad-ul va putea fi platit si cash

    “Vrem sa ne asiguram ca oamenii capata iPad-uri intr-un mod
    cinstit”, a spus Ron Johnson, senior vice-presedinte in cadrul
    Apple. In prezent insa, compania a schimbat strategia, permitand
    utilizatorilor sa plateasca cash doar dupa ce isi vor crea un cont
    in magazin. Cei care platesc cu cardul pot sa isi faca un cont
    Apple de acasa.

  • iPad-ul de fite: din aur masiv si incrustat cu diamante

    Purtand numele de iPad Supreme Edition, si avand carcasa din aur
    masiv incrustat cu diamante, device-ul realizat de designerul
    britanic Stuart Hughes, are aceleasi caracteristici de operare
    precum iPad-urile oferite consumatorilor “de rand”.

    Spatele si marginile iPad-ului sunt facute din aur de 22 carate,
    device-ul cantarind 2,1 kilograme. De asemenea, logo-ul Apple este
    realizat din 53 de diamante de 25,5 carate.


    Cititi mai multe
    pe www.zf.ro

  • Mobilizarea companiilor

    Dupa ce am vorbit atat de mult despre netbooks, tablete (da,
    Apple a vandut primul milion de iPad-uri in 28 de zile), despre
    telefoane inteligente si despre cum toate acestea impreuna vor
    schimba nu doar peisajul IT, dar si viata noastra de zi cu zi, vin
    acum sa va plictisesc cu o stire anosta din lumea informaticii de
    intreprindere: SAP cumpara pe Sybase pentru 5,8 miliarde de dolari.
    Are vreo importanta, dincolo de suma consistenta pusa in joc? S-ar
    putea sa aiba si inca mai multa decat pare la prima vedere.

    Despre SAP banuiesc ca stie toata lumea ca este cea mai mare
    companie europeana de IT, de fapt singura care joaca un rol major
    in viata companiilor, fiind cel mai mare furnizor de aplicatii
    “enterprise” din gama ERP (Enterprise Resource Planning), CRM
    (Customer Relationship Management) si inca vreo cateva
    binecunoscute acronime de genul PLM, SCM, SRM sau GRC. Despre
    Sybase primul lucru care se poate spune este ca este o companie de
    baze de date, care s-a aflat o vreme in competitie cu marile nume
    ale domeniului. Pe la inceputuri, Sybase, a facut un targ cu
    Microsoft, cu care a partajat codul sistemului sau relational, in
    ideea ca Microsoft va reusi sa distribuie produsul pe piata
    PC-urilor. Desigur, au aparut neintelegeri, targul a cazut, iar
    Microsoft s-a ales din toata povestea cu un produs care se cheama
    acum Microsoft SQL Server si care are acum a treia cota de piata
    (dupa Oracle si IBM), in vreme ce produsul principal de la Sybase,
    Adaptive Server Enterprise, a scazut pana la 3% din piata, iar
    compania a inceput sa exploreze piete oarecum mai specializate,
    precum data warehousing, sisteme inglobate si, mai nou, aplicatii
    mobile.

    De ce vrea SAP pe Sybase ar putea sa para o intrebare simpla.
    Pentru ca SAP nu are propriul sau sistem de baze de date, asa ca se
    bazeaza pe cele de la Oracle si IBM, care sunt totodata concurentii
    sai cei mai puternici in zona aplicatiilor. Acum va avea propriul
    sistem de baze de date si va putea sa devina un “one-stop shop”,
    mai ales ca mai nou SAP incepe sa se preocupe si de clienti din
    zona IMM-urilor (dupa ce multa vreme s-a invartit doar in zona
    Fortune 500). Insa unii analisti de la Forrester sunt de parere ca
    adaptarea si certificarea pentru a rula aplicatiile de business de
    la SAP pe o noua platforma de baze de date este un proces de lunga
    durata (circa doi ani), dar criza financiara a lovit in vanzarile
    lui SAP, iar acesta nu prea are mult timp la dispozitie ca sa-si
    invioreze afacerile. Una din mizele importante pare sa fie piata
    serviciilor financiare si sectorul public, unde Sybase are o
    prezenta solida prin produsele de data warehousing si instrumentele
    de analiza. Alta ar putea fi prezenta lui Sybase pe piata chineza,
    unde SAP vede un important potential de crestere. Chiar si seful de
    la Sybase, John Chen, ar putea reprezenta o atractie, avand in
    vedere abilitatea cu care si-a re-inventat compania si relatiile de
    care dispune.

    Dar mai presus decat toate acestea sunt produsele care formeaza
    Sybase Unwired Platform, printre care se numara un mediu de
    dezvoltare care permite crearea de aplicatii mobile compatibile cu
    principalele platforme din zona telefoanelor inteligente (iPhone,
    Android, BlackBerry, Windows Mobile). Tot aici se afla Afaria, un
    produs care reprezinta o consola de administrare a dispozitivelor
    mobile, care le poate actualiza si securiza prin transmisii
    criptate. O alta zona de interes pentru SAP este faptul ca toate
    produsele Sybase sunt orientate spre cloud computing si sunt
    compatibile cu Amazon EC2. Deja se simte aroma modernitatii: cloud
    computing si dispozitive mobile pentru aplicatii de business, iar
    SAP nu greseste cand mizeaza pe aceasta combinatie.

    Cine isi imagineaza ca smartphone-urile si tabletele apartin
    exclusiv zonei divertismentului se afla in eroare: aceste “jucarii”
    au un imens potential pentru business, iar Yankee Group considera
    ca CRM-ul mobil va fi cea mai strategica aplicatie de business in
    urmatorii ani. Utilizatorii vor folosi tot mai mult aceste
    “computere foarte personale” pentru a accesa oricand si oriunde
    datele companiei, iar in domeniul administrarii relatiilor cu
    clientii cu atat mai mult. In plus, tehnici imprumutate din
    arsenalul social networking vor fi tot mai folosite pentru a crea
    relatii cat mai colaborative cu clientii si partenerii.
    Si iata ca tot la telefoane am ajuns, desi aproape am uitat ca
    acestea mai folosesc si la convorbiri. Iar milioanele de iPad pe
    care le va vinde Apple nu vor fi folosite doar pentru jocuri si
    filme.

  • Ce stie sa faca un iPad

    Eu n-am avut ocazia sa testez iPadul in timpul unei vacante, dar
    dupa doua saptamani de testare intr-o vacanta virtuala – o
    incursiune pe mai multe continente, prin padure, plaja si zona
    urbana, toate fara a ma da jos de pe canapea – iata verdictul meu:
    daca aveti circa 500-700 de dolari de cheltuit pentru asa ceva,
    plus inca 100 de dolari pentru niste aplicatii grozave, merita sa
    incercati.

    Si acum avertismentul. Veti adora iPadul cand sunteti in tranzit
    sau in camera de hotel. O sa-l puteti folosi mult mai putin cand
    mergeti spre plaja sau vizitati pe jos un oras ori luati cina. Dar
    mai multe despre slabiciunile sale – putin mai tarziu.

    Ca sa numesc doar cateva dintre avantajele sale ca tovaras de
    calatorie: este o biblioteca portabila si gratuita, un procesor de
    text, browser de internet, translator, ghid, meteorolog si agent de
    turism, ca sa nu mai zic de o distractie asigurata in timpul unui
    zbor lung.



    Si da, puteti sa spuneti acelasi lucru despre umilul laptop pe
    care-l aveti deja, dar e foarte probabil ca acesta sa cantareasca
    mai mult decat cele 680 de grame ale iPadului.

    Asa cum stiu cei mai multi, prima versiune a iPad se conecteaza
    la internet doar prin intermediul unei conexiuni wireless. Apple a
    lansat abia la sfarsitul lunii trecute o noua versiune 3G a iPad,
    disponibila de la 629 de dolari. Calatorii seriosi, ale caror
    voiaje nu graviteaza in jurul hotelurilor cu conexiune Wi-Fi
    gratuita, probabil ca au asteptat asta, pentru ca folosirea
    aplicatiilor personalizate ale iPad din propria masina nu este
    posibila fara o conexiune mobila.

    Alte caracteristici includ faptul ca dispozitivul nu are o
    camera foto-video, astfel ca in timp ce calatorii il pot folosi sa
    faca apeluri ieftine prin intermediul Skype sau al altor servicii
    similare, convorbirile video nu sunt posibile.

    Iar turistii in scop de afaceri n-ar trebui inca sa renunte cu
    totul la laptopuri. Apple vinde aplicatii pentru iPad la 10 dolari
    pentru procesare de text (Notes), grafice (Numbers) si prezentari
    (Keynote), printre altele, dar unii utilizatori s-au plans ca
    aceste aplicatii inca nu sunt compatibile cu softul Microsoft
    Office. Un alt chin e si sa scrii pe tastatura de pe ecranul
    iPad.

  • Apple vrea sa ucida Flash

    Lucrurile s-au schimbat de atunci, Adobe reusind sa impuna doua
    standarde de facto cu o enorma raspandire (PDF si Flash), in vreme
    ce Apple a devenit jucatorul cel mai important in zona mobila, cu
    iPod, iPhone si iPad. Iar aici s-a produs ciocnirea: Apple nu vrea
    Flash in aceste produse si nu este incantat nici de versiunea
    pentru Mac.

    Citeste mai multe in
    “Victime si amenintari sau de ce vrea Apple sa ucida
    Flash-ul”

  • Victime si amenintari sau de ce vrea Apple sa ucida Flash-ul

    Noul eldorado al tehnologiilor IT se afla la intersectia dintre
    computere, telefoane si internet, iar batalia pentru aceasta piata
    in crestere exponentiala este deja crancena. Prima victima de
    calibru se pregateste sa iasa din scena: Palm va fi preluata de HP
    pentru circa un miliard de dolari. Este o doza de ironie in aceasta
    achizitie, daca privim prin prisma genealogiei celor doi
    protagonisti. Palm este firma care a reusit sa impuna pe piata
    larga aparatele de buzunar, iar succesul lui Palm Pilot a facut ca
    termenul PDA (Personal Digital Assistant) sa capete popularitatea
    pe care cei care l-au inventat, Apple, nu au reusit sa o obtina
    pentru Newton. Au urmat apoi numeroase modele (Treo si Pre sunt
    cele mai de succes) care au evoluat spre zona smartphone si
    concurenta cu Blackberry era destul de linistita pana cand iPhone a
    starnit furtuna. HP vine din cu totul alta lume si e suficient sa
    ne amintim ca odata cu Compaq a cumparat si o parte din legenda
    firmei Digital, cea care a micsorat computerele de la dimensiunile
    unei hale la cele ale unei camere. O combinatie interesanta si un
    nou concurent pe o piata deja aglomerata.

    Capul de afis al stirilor din ultimele zile vine tot din aceasta
    zona si pare mult mai interesanta: Apple ataca tehnologia Flash si
    reuseste sa-si faca inca un dusman dintr-un vechi prieten. Adobe a
    fost multa vreme fidel platformei Mac, facand din aceasta
    standardul in tipografia digitala intr-o vreme in care Mac-urile
    chiar aveau nevoie de o nisa. Lucrurile s-au schimbat de atunci,
    Adobe reusind sa impuna doua standarde de facto cu o enorma
    raspandire (PDF si Flash), in vreme ce Apple a devenit jucatorul
    cel mai important in zona mobila, cu iPod, iPhone si iPad. Iar aici
    s-a produs ciocnirea: Apple nu vrea Flash in aceste produse si nu
    este incantat nici de versiunea pentru Mac. In scrisoarea deschisa
    publicata de Steve Jobs pe website-ul companiei sunt trecute pe
    larg in revista toate motivele acestei aparent ciudate optiuni. Se
    stie ca cele mai multe critici incasate atat de iPhone, cat si (mai
    ales) de iPad se refera tocmai la lipsa suportului pentru Flash si
    nu putini au fost cei care au banuit o rafuiala personala (sau
    macar o antipatie) a lui Jobs in spatele acestei decizii.

    Tind sa-i dau punct cu punct dreptate lui Jobs. Flash vine din zona
    PC-urilor cu maus si nu se preteaza la interfetele tactile care vor
    deveni din ce in ce mai populare. Pe urma sunt problemele de
    securitate si stabilitate – Flash este principalul motiv pentru
    care Mac-urile (si nu numai ele) “crapa” si Apple nu vrea sa
    transpuna aceste probleme in gama iP-urilor, destinate prin
    conceptie unui public mai larg si mai putin tehnic. Pe de alta
    parte, suportul pentru Flash ar insemna un strat aplicativ pe care
    Apple nu-l controleaza, iar aceasta este inacceptabil pentru
    oamenii lui Jobs. Flash este o tehnologie proprietara si inchisa,
    in vreme ce Apple ar prefera standarde web stabile si publice, cum
    ar fi noul HTML5 si mai vechile CSS si JavaScript. In fine, lui
    Jobs nu-i convine caracterul multi-platforma al tehnologiei Flash
    si insista pe faptul ca acesta impune principiul celui mai mic
    numitor comun, refuzand sa foloseasca aspectele cele mai avansate
    ale platformei pentru a corespunde cerintelor unor platforme
    invechite. Pare ciudat la prima vedere ca tocmai Apple sa critice
    caracterul proprietar al unei tehnologii, dar merita o mentiune
    faptul ca mare parte din sistemul de operare MacOS X este open
    source si, in plus, Apple a dezvoltat in regim open source motorul
    de randare WebKit, care echipeaza practic toate browser-ele
    platformelor mobile non-Microsoft.

    In spatele scrisorii destul de politicoase se poate descifra insa o
    amenintare, iar comentatorii au dedus din lungimea mesajului masura
    gravitatii: Apple vrea sa ucida Flash-ul. De fapt, miza o
    reprezinta doua aspecte care pot parea minore, dar sunt de
    importanta capitala pentru Apple. Prima este consumul, deci durata
    de viata a bateriei: daca un iPad nu ar merge la fiecare 10 ore la
    incarcare (ci doar la fiecare 5, cum s-ar intampla cu Flash),
    utilitatea si atractivitatea aparatului ar avea mult de suferit. Al
    doilea aspect este chestiunea codec-ului H.246, pe care Apple l-ar
    dori standard de facto in materie de video in internet.
    Interesant este ca in vremea aceasta Free Software Foundation a
    publicat o alta scrisoare deschisa, in care ii cere lui Google sa
    ucida Flash-ul si sa treaca YouTube pe HTML5. Da, numai ca Google
    nu se va alia cu Apple, pentru ca vrea sa-si impuna codec-ul VP8,
    pe care l-a facut open source. Vor sari scantei.

  • O coperta buna nu salveaza o carte proasta

    O coperta buna nu salveaza o carte proasta, evident. Dar intr-o
    piata aglomerata, o coperta atragatoare e un avantaj pe care si-l
    doresc toti autorii si editorii. Ca sa va dati seama de dimensiunea
    fenomenului, dintr-o analiza la intamplare a 1.000 de carti de
    business publicate anul trecut, Codex Group – companie de
    consultanta in domeniul editorial – a descoperit ca doar 62 au
    vandut peste 5.000 de exemplare.

    Chiar si in era digitala, editorii cred ca o carte are nevoie de
    reprezentari grafice, fie si numai pentru campania de marketing
    online. Indiferent de format, “toate par sa aiba nevoie de ceea ce
    cunoastem sub numele de coperta pentru a le identifica”, afirma
    Chip Kidd, director artistic asociat la casa de editura Alfred A.
    Knopf. Kidd a desenat peste 1.000 de coperte pentru diversi autori,
    intre care Cormac McCarthy si James Ellroy.

    Citeste mai multe in
    “Cat de importanta e coperta pentru cartile electronice”

  • Kindle si iPad pot influenta negativ vanzarile de carti


    “Exista o anume placere in a avea o carte frumoasa, care arata
    bine si pare atragatoare din punct de vedere intelectual”, spune
    Wiles, care isi aminteste ca, pe cand recitea recent “Anna
    Karenina”, ii placea ca oamenii pot sa vada coperta cartii pe cand
    calatorea cu metroul. “Te simti cumva mandru ca citesti asa ceva”.
    Cu un Kindle sau un Nook, spune ea, “oamenii n-au de unde sa
    stie”.

    Citeste mai multe in “Cat de importanta e coperta pentru cartile
    electronice”

  • Apple iPad in Romania: reactii pozitive, vanzari incurajatoare

    Conform reprezentantilor magazinelor de IT, numarul de exemplare
    a caror precomanda a fost confirmata este de numarul sutelor.
    Preturile finale se situeaza intre 2499 de lei si 3549 de lei (in
    functie de spatiul de stocare oferit), in vreme ce in Statele Unite
    iPad-ul costa intre 499 si 699 de dolari (echivalentul a 1550 de
    lei, respectiv 2180 de lei).

    Cititi mai multe pe www.zf.ro