BusinessMagazin

Tag: intrare

  • Deva Mall, un centru comercial scos de mai mulţi ani la vânzare şi intrat în faliment, a fost cumpărat de o firmă din Oradea cu 13,3 mil. lei

    Centrul comercial Deva Mall, scos la vânzare în urmă cu mai bine de cinci ani, a fost vândut cu 13,3 milioane de lei către Farales SRL, o firmă din Oradea. Licitaţia a avut loc astăzi, iar preţul de pornire a fost de aproximativ 11,1 milioane de lei.

    „În vederea adjudecării acestui activ, s-au înscris doi ofertanţi. Ambii au oferit preţul de pornire a licitaţiei. Activul reprezentând Deva Mall, în bloc cu bunurile mobile-stocuri, a fost adjudecat la preţul total 13.315.658,94 lei, preţ cu TVA inclus pentru stocuri, de către societatea Farales SRL cu sediu în Oradea. Reamintim, deschiderea procedurii de insolvenţă împotriva Dor Pluricomprest SRL a fost dispusă la data de 21.11.2011 în dosarul nr. 7372/97/2011, aflat pe rolul Tribunalului Hunedoara. Deşi s-a încercat redresarea economică a societăţii, prin implementarea unui plan de reorganizare, ce a prevăzut inclusiv vânzarea Deva Mall, acest lucru nu a fost posibil, iar în cele din urmă, la data de 29.10.2020, Tribunalul Hunedoara a dispus deschiderea procedurii de faliment a societăţii”, se arată într-un anunţ al casei de insolvenţă Expert Insolvenţă, administratorul judiciar al firmei Dor Pluricomprest, prin care este operat Deva Mall.

    Compania Farales este deţinută integral, potrivit datelor de pe platforma Confidas.ro, de Papp Ferenc Jozsef şi a încheiat anul 2020 cu o cifră de afaceri de puţin peste 1 milion de lei. Firma are activitate în domeniul acvaculturii, arată aceeaşi sursă.

    Dor Pluricomprest, compania care deţine centrul comercial Deva Mall din judeţul Hunedoara, scos la vânzare în urmă cu mai mulţi ani, a intrat în faliment în octombrie 2020, după ce proiectul nu şi-a găsit un nou proprietar în mai multe runde de licitaţii. Valoroficarea mallului s-a încercat o vreme îndelungată, în perioada aprilie 2016 – octombrie 2020, preţul de pornire a licitaţiilor fiind de 21,2 milioane de lei fără TVA.

    Dor Pluricomprest este deţinută, potrivit datelor de la Registrul Comerţului, de Simona Suciu, o pondere sub 1% din acţiuni având şi Bogdan Alexandru Suciu. În 2019, anul anterior intrării în faliment, Dor Pluricomprest a avut o cifră de afaceri de 2,4 milioane de lei (similar cu 2018), profit de 2,8 milioane de lei şi 21 de angajaţi, potrivit datelor de pe site-ul Ministerului de Finanţe.

    Deva Mall a fost dezvoltat prin firma locală Simal Exim, deţinută integral de Simona Suciu, şi a fost deschis în decembrie 2008, în urma unei investiţii de 15 milioane de euro, într-o perioadă în care dezvoltatorii imobiliari pariau pe centre comerciale, bazându-se pe avansul consumului. La acel moment, printre chiriaşi se regăseau retaileri precum Meli Melo, Orsay, Diverta sau Benvenuti. Proiectul fusese finanţat din fondurile proprii ale acţionarilor, dar şi prin credite de la băncile Italo-Romena şi Bancpost.

    În spaţiul în care a fost deschis Deva Mall fusese anterior Complex Comercial Central, un spaţiu comercial construit în perioada comunistă.

    Deva Mall, situat în centrul oraşului de 56.000 de locuitori, are o suprafaţă utilă totală de aproape 12.000 mp, împărţiti în demisol, parter şi cinci etaje.

    Tot în Deva, în anul 2014, sud-africanii de la NEPI Rockcastle au deschis Shopping City Deva, o investiţie de 14 milioane de euro făcută în extinderea unui proiect deja existent.

    Deschiderea Deva Mall a avut loc într-o perioadă nefastă pentru piaţa imobiliară locală, astfel că mai multe malluri au urmat calea falimentului, printre acestea regăsindu-se şi Tiago Mall Oradea sau City Mall din Capitală.

     

  • Cum pot intra românii în Italia începând de joi

    Începând de joi, toate persoanele care au fost sau au trecut prin România în ultimele 14 zile trebuie să prezinte transportatorului, la momentul îmbarcării, sau oricărei persoane desemnate să efectueze verificări, următoarele documente (cumulativ):

    a. formularul digital de localizare a pasagerilor (https://app.euplf.eu), în format digital sau tipărit

    b. certificatul verde COVID-19, care să ateste efectuarea schemei complete de vaccinare împotriva COVID-19 cu cel puţin 14 zile anterior intrării în Republica Italiană, sau trecerea prin boală, într-un interval de maximum 6 luni anterior intrării, sau o altă certificare echivalentă

    c. dovada efectuării unui test molecular (tip PCR) cu rezultat negativ pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2, efectuat cu maximum 48 de ore anterior intrării în Republica Italiană, sau a unui test rapid (tip antigen), cu rezultat negativ pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2, efectuat cu maximum 24 de ore înaintea intrării.

    Persoanele care nu prezintă certificatul verde COVID-19 care atestă efectuarea schemei complete de vaccinare sau trecerea prin boală trebuie să respecte măsura autoizolării pentru o perioadă de 5 zile de la intrarea pe teritoriul italian, la adresa indicată în formularul de localizare a pasagerilor (https://app.euplf.eu), şi să efectueze un test molecular sau antigen pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 la finalul perioadei de autoizolare.

    Copiii cu vârsta de până la 6 ani nu trebuie să prezinte la intrarea în Italia dovada efectuării unui test molecular sau antigen cu rezultat negativ pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2, dar sunt supuşi măsurii izolării, cu excepţia celor care sunt însoţiţi de părintele sau părinţii care se află în posesia unui certificat ce atestă vaccinarea sau trecerea prin boală.

  • Ce date trebuie completate în formularul de intrare în ţară. Cât sunt amenzile pentru lipsa acestuia

    Potrivit Guvernului, formularul digital de intrare în România va conţine următoarele date:

    Numele şi prenumele, datele de identificare şi de contact;
    Ţara, regiunea şi localitatea de unde călătoreşte spre România, inclusiv cele tranzitate;
    Localitatea şi adresa de destinaţie în România;
    Mijlocul de transport cu care călătoreşte spre România;
    Data intrării în România;
    Datele minorilor însoţitori, dacă este cazul.

    Formularul trebuie completat de toate persoanele care intră în România şi călătoresc cu avionul, trenul, mijloace de transport rutiere sau navale. Acesta poate fi generat electronic prin intermediul platformei https://plf.gov.ro, dezvoltată de Serviciul de Telecomunicaţii Speciale.

    „Pentru eliberarea formularului este necesară autentificarea cu o adresă de e-mail, unde utilizatorul primeşte un link de acces. Ulterior, se completează câmpurile cu datele solicitate. Paşii sunt similari cu cei pentru generarea certificatului digital UE COVID. Platforma https://plf.gov.ro va putea fi accesată de orice persoană, începând cu data de 20 decembrie 2021”, a transmis Guvernul.

    Formularul se completează cu maximum 24 de ore înainte de a intra în România şi va fi verificat odată cu cartea de identitate sau a paşaportului în sistemul informatic al Poliţiei de Frontieră

    Persoanele care se prezintă la punctele de trecere a frontierei fără formular vor avea obligativitatea de a-l completa într-un termen de 24 de ore. Necompletarea formularului se sancţionează cu amendă de la 2.000 lei la 3.000 lei.

    Pe baza datelor din formular, direcţiile de sănătate publică vor putea identifica şi lua legătura mai uşor cu persoanele care au intrat în contact, în timpul călătoriei, cu un cetăţean infectat cu virusul SARS-CoV-2, a mai transmis Guvernul.

  • Ne-au luat-o înainte! Ţara care va intra în zona Schengen înaintea României

    Croaţia poate adera la spaţiul Schengen fără frontiere, spun guvernele UE. Croaţia a devenit membră UE în 2013.
    România mai are de aşteptat pentru acest pas.

    Guvernele Uniunii Europene au convenit joi (9 decembrie) ca Croaţia să se alăture spaţiului de călătorie Schengen fără paşapoarte, după ce Zagreb a convins Bruxelles-ul că este capabilă să gestioneze în mod eficient secţiunea sa de la frontierele externe ale blocului. Pasul pentru Croaţia, care a devenit membră a UE în 2013.

    Guvernele din Uniunea Europeană au convenit joi (9 decembrie) ca Croaţia să adere la spaţiul Schengen fără paşapoarte, după ce Zagreb a convins Bruxelles-ul că este capabil să gestioneze în mod eficient secţiunea sa din frontierele externe ale blocului, scrie Reuters.

    Pasul pentru Croaţia, care a devenit membră a UE în 2013 şi care doreşte, de asemenea, să adere la zona euro cu monedă unică, a fost mult timp un subiect sensibil din cauza migraţiei. „Croaţia este pregătită”, a declarat comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, într-o conferinţă de presă, după ce s-a ajuns la un acord între miniştrii de interne ai blocului. Comisia recomandase includerea Croaţiei în Schengen în octombrie 2019.

    Cititi mai multe pe www.alephnews.ro

  • O poveste fabuloasă de succes. Cum a ajuns un IT-ist din Cluj să facă 100 de milioane de euro cu un business simplu, pornit din apartamentul părinţilor

    Absolvent al Universităţii Tehnice din Cluj-Napoca, cu o licenţă în Automatizări Calculatoare, precum şi un Masterat în Administrarea Afacerilor absolvit la Universitatea Babeş Bolyai,  antreprenorul clujean Voicu Oprean a intrat de luni în clasamentul celor mai mari deţinători de acţiuni la Bursa de la Bucureşti, cu un portofoliu de aproximativ 100 de milioane de euro.

    Astfel, Voicu Oprean, preşedinte al Consiliului de Administraţie şi CEO, este acţionarul majoritar la Arobs Software, companie pe care a înfiinţat-o în anul 1998 şi la care astăzi are un pachet de 63,3%. Pe baza preţurilor de tranzacţionare de luni dimineaţă la bursă, deţinerea de acţiuni a lui Voicu Oprean la Arobs este de aproximativ 504 mil. lei (100 mil. euro).

    Voicu Oprean a absolvit şi un EMBA de la Wu Wien, în 2008, precum şi cursurile London Executive Business School în 2018 şi President’s Program in Leadership YPO la Harvard Business School în 2021.

    Potrivit datelor agregate de ZF, la ora 10:40 acţiunile companiei Arobs Software (AROBS) se apreciază cu 27% faţă de plasamentul privat, de la un preţ de 1,357 lei 1,72 lei. Investitorii au tranzacţionat de circa 9 mil. lei. Compania intră astfel la cota bursei la o capitalizare de 784 mil. lei.

    Voicu Oprean a fost prezent vineri în ediţia ZF Deschiderea de Astăzi. Cele mai importante afirmaţii ale acestuia, cât şi interviul integral, pot fi găsite aici

    “În anul 2020, valoarea veniturilor din exploatare raportate a fost de 157.004.448 lei. Profitul net înregistrat de companie a avut o evoluţie ascendentă, ajungând în anul 2020 la valoarea de 40.391.242 lei, în creştere cu 28% comparativ cu anul 2019 când valoarea profitului net a fost de 31.670.892 lei. Marja profitului net a este de peste 25% în anul 2020, în creştere faţă de nivelul înregistrat în anul 2018, de 17%. În primul semestru al anului 2021 valoarea profitului a fost de 23.726.768 lei”, potrivit documentului de listare.

    Compania a vândut în cadrul unui plasament privat derulat în octombrie 2021 un număr de 54.697.494 acţiuni noi nominative, ordinare, dematerializate.

    În cadrul plasamentului au participat 149 investitori de retail, 38 profesionali şi 9 investitori instituţionali care au subscris acţiuni la un preţ de 1,357 lei per acţiune.

    Compania a reuşit să atragă de la investitorii din piaţa de capital suma de 74,2 milioane de lei. Plasamentul privat şi listarea acţiunilor AROBS au fost realizate cu sprijinul BRK Financial Group.

    Compania are ca obiect de activitate dezvoltarea de software la comandă cu expertiză înaltă în automotive, IoT, travel & hospitality, life sciences, enterprise solutions, FinTech, dar şi crearea de soluţii şi produse software – pentru care AROBS deţine proprietatea intelectuală – pentru management de flotă şi monitorizare GPS, optimizarea afacerilor (SFA, WMS, CRM, plăţi mobile contactless şi altele), managementul resurselor umane şi payroll, channel management pentru industria hotelieră şi multe altele.

     ​

  • Iulian Anghel, ZF: Ce minune e sa iubesti

    Substantivul “mare” vine din latina, dar adjectivul “mare” este de origine slava. Substantivul “tata” este latin, dar mama, desi latin, a intrat in limba romana prin intermediul slavonei. “Baba” (bunica) este intrat in limba prin intermediul limbilor slave, cel mai probabil al limbii ruse, si toate mancarurile noastre „traditionale” – de la sarmale la baclavale – au nume turcesti.

    O treime din fondul nostru national de cuvinte este de origine franceza – a existat in vremea pasoptistilor un imens efort de latinizare a limbii romane si lor trebuie sa le multumim pentru ceea ce suntem azi.

    Am vorbit, in vreme, latina “vulgara” – sensul de azi nu mai este cel de atunci. Limba romana este construita, in parte – sintaxa ei – pe stuctura latinei vulgare, adica limba a poporului. „Vulgul” era poporul de odinioara, poporul dispretuit de cei bogati. Dar „Vulgata” este prima versiune a Blibliei, in latina „vulgului”. Este cea deschisa in autobuz, azi, sau in metrou, nu exista o alta traducere pe aici.

    Sunt atatea feluri de a iubi. Nu trebuie a ne necajim fara rost. Nu trebuie sa ne necajim de “romgleza” de azi si nici de copii plecati peste zari. Toate drumurile duc la Roma.

    Intotdeauna a fost asa.

    Stiti de la scoala, nu? Potrivit puristilor, ar fi trebuit sa zicem azi “gat-legau” in loc de cravata si “nas-stergau” in loc de batista. Deh.. Cati din voi stiti ca limba oficiala a Angliei a fost, vreme de vrei 300 de ani franceza? Si ca engleza de azi are la baza franceza de ieri? Ce s-ar face copiii vostri fara engleza, azi?

     

  • Care este singurul judeţ din ţară care a intrat în scenariul verde

    Singurul judeţ din ţară care a intrat în scenariul verde este Suceava, conform datelor transmise, luni, de Grupul de Comunicare Strategică.

    Suceava a ajuns, luni, la o rata de infectare de 1,83. Anul trecut, judeţul Suceava a fost cea mai afectată zonă din România fiind supranumit la începutul pandemiei „Lombardia României”.

    În scenariul galben se află Bistriţa Năsăud (2,44), Botoşani (2,08), Dolj (2,74), Gorj (2,61), Maramureş (2,56), Neamţ (2,87), Satu Mare (2,54), Vaslui (2,47) şi Vrancea (2,78), scrie stirileprotv.ro

  • Evoluţia reală a veniturilor salariale a intrat pe minus, ca urmare a inflaţiei neaşteptate. Ionuţ Dumitru, Raiffeisen Bank: BNR trebuie să majoreze rapid dobânda-cheie

    Inflaţia a sărit la 8% în octombrie, an/an, spre surprinderea economiştilor care aşteptau acest prag spre finalul anului sau începutul anului viitor, iar câştigul salarial în raport cu evoluţia preţurilor de consum intră pe minus. Datele publicate joi de INS arată că indicele câştigului salarial real a fost de 99,6% pentru septembrie 2021, faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, adică, raportat la inflaţie, veniturile reale au fost mai mici cu 0,4%, pentru prima dată în ultimul an şi după mulţi ani în care veniturile reale au înregistrat o creştere constantă, chiar şi cu două cifre înainte de pandemie. În septembrie, inflaţia a fost de 6,3% iar datele pentru veniturile salariale, la octombrie, lună în care inflaţia a ajuns la 7,94%, vor arăta, cu sigurănţă, o înrăutăţire.

    Banca Naţională, care a majorat, marţi ,dobânda-cheie cu 25 de puncte de bază, până la 1,75%, se aşteaptă ca inflaţia să crească până la mijlocul anului viitor şi să scadă, mai apoi, mai ales ca urmare a ceea ce se cheamă „efectul de bază”.

    În faţa creşterii neaşteptate a inflaţiei majorarea dobânzii de politică monetară este insuficientă şi este nevoie de o nouă intervenţie a Băncii Naţionale.

    „Avem o creştere a inflaţiei foarte mare. Şi cel mai îngrijorător şi pentru noi şi, cu siguranţă, şi pentru BNR este că această creştere este generalizată şi s-a aşezat cu mult peste previziuni. Ne aşteptam (Raiffeinsen Bank – n.red.) la o creştere de 7,1% la final de an şi, iată, avem una de 7,94%, în octombrie. Ce este de făcut? Nu putem influenţa preţurile energiei, dar nu putem fi nici spectatori. BNR trebuie să ridice foarte repede dobânzile – nu cât să distrugă economia, ci cât să stăvilească inflaţia, a comentat Ionuţ Dumitru,  economistul-şef al Raiffeisen Bank.

    Aşadar, îngrijorarea cea mare nu vine neapărat din preţul energiei, imposibil de controlat, ci din creşterea preţurilor de consum devenită generalizată. A crescut nu doar preţul la gaze (plus 46%) sau la energia electrică (plus 24,6%), ci şi preţurile produselor de bază – ulei (plus 23,5%), pâine (plus 6,8%), brânză (plus 6,9%), mălai (plus 6,5), făină (plus 6,4%), zahăr (plus 5,6%), ouă (plus 5,5%). Canalele de amplificare a inflaţiei au început să se multiplice. Am avut iniţial o creştere puternică a preţului la energie/combustibili. Acum intervine ceea ce se cheamă „efectul de runda a doua” – creşterile din energie, gaze, combustibili se revarsă în celelalte preţuri, În plus, sunt „anticipările”: când toată lumea anticipează creşteri de preţuri, acestea chiar se produc pentru că toţi producătorii/comercianţii majorează preţurile în aşteptarea a ceea ce este mai rău.

    Potrivit lui Ionuţ Dumitru, BNR nu poate împiedica creşterea preţurilor în energie, dar poate interveni pentru diminuarea creşterilor generate de efectul de runda a doua şi de anticipări.

    Următoarea şedinţă a CA al BNR dedicată politicii monetare este programată abia la 10 ianuarie 2022.

     

     

     

     

  • Evoluţia reală a veniturilor salariale a intrat pe minus, ca urmare a inflaţiei neaşteptate. Ionuţ Dumitru, Raiffeisen Bank: BNR trebuie să majoreze rapid dobânda-cheie

    Inflaţia a sărit la 8% în octombrie, an/an, spre surprinderea economiştilor care aşteptau acest prag spre finalul anului sau începutul anului viitor, iar câştigul salarial în raport cu evoluţia preţurilor de consum intră pe minus. Datele publicate joi de INS arată că indicele câştigului salarial real a fost de 99,6% pentru septembrie 2021, faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, adică, raportat la inflaţie, veniturile reale au fost mai mici cu 0,4%, pentru prima dată în ultimul an şi după mulţi ani în care veniturile reale au înregistrat o creştere constantă, chiar şi cu două cifre înainte de pandemie. În septembrie, inflaţia a fost de 6,3% iar datele pentru veniturile salariale, la octombrie, lună în care inflaţia a ajuns la 7,94%, vor arăta, cu sigurănţă, o înrăutăţire.

    Banca Naţională, care a majorat, marţi ,dobânda-cheie cu 25 de puncte de bază, până la 1,75%, se aşteaptă ca inflaţia să crească până la mijlocul anului viitor şi să scadă, mai apoi, mai ales ca urmare a ceea ce se cheamă „efectul de bază”.

    În faţa creşterii neaşteptate a inflaţiei majorarea dobânzii de politică monetară este insuficientă şi este nevoie de o nouă intervenţie a Băncii Naţionale.

    „Avem o creştere a inflaţiei foarte mare. Şi cel mai îngrijorător şi pentru noi şi, cu siguranţă, şi pentru BNR este că această creştere este generalizată şi s-a aşezat cu mult peste previziuni. Ne aşteptam (Raiffeinsen Bank – n.red.) la o creştere de 7,1% la final de an şi, iată, avem una de 7,94%, în octombrie. Ce este de făcut? Nu putem influenţa preţurile energiei, dar nu putem fi nici spectatori. BNR trebuie să ridice foarte repede dobânzile – nu cât să distrugă economia, ci cât să stăvilească inflaţia, a comentat Ionuţ Dumitru,  economistul-şef al Raiffeisen Bank.

    Aşadar, îngrijorarea cea mare nu vine neapărat din preţul energiei, imposibil de controlat, ci din creşterea preţurilor de consum devenită generalizată. A crescut nu doar preţul la gaze (plus 46%) sau la energia electrică (plus 24,6%), ci şi preţurile produselor de bază – ulei (plus 23,5%), pâine (plus 6,8%), brânză (plus 6,9%), mălai (plus 6,5), făină (plus 6,4%), zahăr (plus 5,6%), ouă (plus 5,5%). Canalele de amplificare a inflaţiei au început să se multiplice. Am avut iniţial o creştere puternică a preţului la energie/combustibili. Acum intervine ceea ce se cheamă „efectul de runda a doua” – creşterile din energie, gaze, combustibili se revarsă în celelalte preţuri, În plus, sunt „anticipările”: când toată lumea anticipează creşteri de preţuri, acestea chiar se produc pentru că toţi producătorii/comercianţii majorează preţurile în aşteptarea a ceea ce este mai rău.

    Potrivit lui Ionuţ Dumitru, BNR nu poate împiedica creşterea preţurilor în energie, dar poate interveni pentru diminuarea creşterilor generate de efectul de runda a doua şi de anticipări.

    Următoarea şedinţă a CA al BNR dedicată politicii monetare este programată abia la 10 ianuarie 2022.

     

     

     

     

  • Cum se intră în magazinele Lidl, din 25 octombrie. Ce trebuie să ştie clienţii

    Conform noilor restricţii din România, intrate în vigoare pe 25 octombrie, pentru limitarea efectelor pandemiei, magazinele se închid de la ora 21:00, iar în centrele comerciale au acces doar persoanele ce deţin un certificat verde, care să ateste fie imunizarea prin vaccinare, fie trecerea prin boala COVID-19. În acest context, Lidl şi-a informat  clienţii săi în legătură cu, precizând regulile după care se va face accesul în aceste magazin, începând de luni.

    Astfel, clienţii Lidl nu au nevoie de certificat verde aşa cum au specificat chiar reprezentaţii magazinului. Mai mult, reprezentanţii Lidl au explicat că, astfel, nu se încalcă nicio măsură a autorităţilor.

    „Bună! Te asigurăm că respectăm legislaţia, iar conform HG 1090/2021 cu modificările ulterioare în vigoare, accesul în magazinele noastre nu este condiţionat de prezentarea unui document. Mulţumim”, este anunţul transmis de Lidl celor care au întrebat, pe Facebook, dacă pot intra în magazin fără certificat verde.

    Cititi mai multe pe www.gandul.ro