BusinessMagazin

Tag: interes

  • Oraşul din România care a devenit cel mai nou pol de interes pentru investitori

    Braşovul a devenit un nou pol de interes pentru dezvoltatorii de retail care vor să construiască malluri noi în oraşul de la poalele Tâmpei. Până acum doi mari in­ves­titori – AFI Europe şi Im­mofinanz – şi-au anunţat planurile de a pă­trunde cu malluri în oraş, ei urmând să intre în luptă cu centrul comercial Coresi, dezvoltat de Immochan şi care funcţionează deja de aproape doi ani.

    „Am demarat procedura de obţinere a autorizaţiilor necesare pen­tru construcţia viitorului nostru pro­iect Stop Shop din Braşov, procesul fiind în prezent în desfăşurare. Estimăm că lucrările de construcţie vor fi finalizate anul acesta. Viitorul parc de retail va fi situat pe fosta platformă IUS Braşov şi va reprezenta prima unitate Stop Shop dezvoltată de Immofinanz“, spune Sorin Vişoianu, country ma­na­ger operations pentru România în ca­drul com­paniei de investiţii imo­biliare Immofinanz.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Studiu Imobiliare.ro: Unul din trei români, interesat să cumpere, vândă sau închirieze o proprietate

    Un studiu derulat de Imobiliare.ro relevă că, după suişurile şi coborâşurile consemnate pe parcursul ultimilor ani, interesul românilor pentru încheierea de tranzacţii imobiliare este la un nivel ridicat.

    “Unul din trei locuitori din cele mai mari şase oraşe din România sunt interesaţi să cumpere, vândă sau închirieze o proprietate. De remarcat este şi intrarea pieţei într-o etapă de maturizare: cumpărătorii au tendinţa de aloca mai mult timp pentru găsirea unei proprietăţi. Pe de altă parte, printre semnele de maturizare a pieţei se numără diminuarea importanţei acordate de către clienţi factorului preţ (în favoarea zonei sau apropierii de facilităţi), dar şi preferinţa sporită pentru locuinţele noi, în detrimentul celor vechi”, se arată în comunicatul de presă.

    Studiul relevă o uşoară creştere a interesului pentru chirii şi o aşezare a cererii în ceea ce priveşte nevoia de cumpărare. Din totalul populaţiei cu o nevoie imobiliară, ponderea celor interesaţi să cumpere o locuinţă a scăzut uşor, de la 55,2% în 2015, la 53,7% în 2016; în acelaşi timp, ponderea celor interesaţi să ia o proprietate în chirie a crescut de la 10,6% la 11,8%.

    Pe de altă parte, cota celor care au nevoie să vândă a crescut de la 23,2%, la 25,1%. În 2016, proprietarii dornici să dea spre închiriere o locuinţă reprezentau 9,5% din piaţă, faţă de 11% în anul precedent.

  • RTB House: retailerii pot să profite la maximum de perioada reducerilor de început de an

    Perioada de început de an prezintă un potenţial imens pentru afacerile de retail, fiind propice pentru reducerile de lichidare a stocurilor după sărbătorile de iarnă. În acest context, RTB House, furnizor global de tehnologii de retargeting, a analizat sute de campanii din peste 40 de pieţe pentru a stabili cele mai bune modalităţi prin care retailerii pot valorifica la maximum interesul pentru shopping al clienţilor.

    Primul pas este planificarea. Astfel, creaţiile publicitare ar trebui să fie gata de afişare cu mult timp înainte ca perioada de reduceri să înceapă şi advertiserii ar trebui să îndrume consumatorii prin diverse mesaje. De exemplu, etichetele „ultimele în stoc” sau „cel mai cumpărat” ajută cumpărătorii să înţeleagă mai rapid oferta.

    Când vine vorba de retargeting, fluxurile personalizate cu produse sunt utile, dar trebuie ţinut cont că este o perioadă la fel de bună să fie expuse cel mai bine vândute produse din perioada de Crăciun.

    Retailerii trebuie să ia în calcul şi utilizatorii inactivi. Aproape 50% din clickurile pe reclame sunt generate de vizitatorii unui e-shop în aceeaşi zi, conform analizei RTB House. Însă în aceste perioade în special trebuie pus accentul cât mai mult pe livrarea mesajului către acei utilizatori inactivi. Sezonul reducerilor de lichidare de stoc este, totuşi, unul dintre cele mai bune momente în care magazinul să se reconecteze cu consumatorii.

    Trebuie să ia în calcul pregătirea unui mesaj personalizat pentru vizitatorii inactivi, adică aceia care au vizitat site-ul cu câteva zile, săptămâni sau chiar luni în urmă. Rezultatul va fi nu doar generarea de vânzări, dar şi atragerea de trafic nou.

    Nu în ultimul rând, recomandările pot acţiona ca un vânzător personal într-un magazin tradiţional, ajutându-i pe clienţi să găsească lucrurile care le plac. Bannerele de retargetare nu trebuie să conţină doar produse pe care utilizatorul le-a văzut, dar şi recomandări de produse care pot fi pe interesul acestuia.

    O reclamă inteligentă şi un puternic instrument de retargeting, susţinut de algoritmi deep learning (cel mai promiţător subdomeniu al algoritmilor de inteligenţă artificială), aşa cum foloseşte RTB House pentru clienţii săi, pot furniza o modalitate eficientă de a livra produsele disponibile în catalog în funcţie de preferinţele cumpărătorilor. Trebuie reţinut că atunci când este folosită bine, retargetarea este foarte eficientă.

    RTB House a fost fondată în 2012 şi a derulat peste 1.000 de campanii în peste 40 de pieţe din Europa, Orientul Mijlociu, Africa, Asia, Pacific şi America Latină. Echipa cuprinde peste 200 de profesionişti şi este în continuă creştere.

  • Imobiliare.ro: Interesul pentru apartamente noi s-a triplat în patru ani

    Potrivit unei analize realizate de Imobiliare.ro, interesul pentru achiziţia de apartamente a avut în ultimii patru ani o traiectorie general crescătoare în toate marile oraşe ale ţării. Cele mai semnificative majorări ale cererii au fost consemnate pe segmentul locuinţelor nou-construite, în oraşe precum Timişoara triplându-se, fapt ce dovedeşte ascensiunea rapidă a pieţei noi, care a ajuns să o depăşească ca popularitate pe cea veche. De menţionat este că, pe fondul provocărilor în materie de finanţare, ritmul de creştere a cererii de locuinţe a încetinit vizibil în 2016, acest indicator înregistrând, în unele cazuri, chiar uşoare scăderi.

    Bucureşti:

    Din 2012 încoace, volumul căutărilor pentru locuinţele noi din Capitală a consemnat, per total, un avans de 351% – spre comparaţie, cererea pentru apartamentele vechi s-a majorat în acest răstimp cu doar 86%. Pe segmentul nou, cea mai mare creştere anuală (de 100% de la un an la altul) a fost consemnată în anul 2015; pe locul al doilea se situează anul 2013 (cu un plus de 93%), în vreme ce în 2014 cererea a crescut cu 23%.

    În ciuda evoluţiei pozitive per ansamblu a celor două segmente de piaţă, în 2016 ambele s-au confruntat cu o uşoară scădere a căutărilor din partea potenţialilor cumpărători: -4% pentru apartamentele noi şi, respectiv, -18% pentru cele vechi. Acest fapt poate fi explicat prin perioadele de expectativă apărute în piaţă pe fondul schimbărilor din domeniul creditării. În urma acestor ajustări, nivelul cererii pentru cele două segmente ale rezidenţialului bucureştean se situează la un nivel egal, situaţie fără precedent până acum. 

    Braşov:

    În oraşul de la poalele Tâmpei, cererea pentru apartamentele nou-construite a crescut constant în ultimii patru ani, ajungând la un avans de 274% faţă de 2012. Cele mai mari creşteri au fost consemnate în anii 2015 (73%) şi 2013 (54%), urmaţi de 2014 (24%) şi 2016 (14%). În aceeaşi perioadă, interesul pentru locuinţele vechi s-a majorat per ansamblu cu doar 70%; de menţionat este, însă, că acestea au trecut şi prin doi ani de scăderi, respectiv 2014 (-10%) şi 2016 (-13%). În ciuda evoluţiilor diferite ale celor două segmente, popularitatea apartamentelor vechi o întrece în continuare pe cea a apartamentelor noi în Braşov. 

    Cluj-Napoca:

    Oraşul de pe Someş este singurul dintre cele analizate în care cererea pentru apartamentele noi o depăşeşte pe cea pentru locuinţele din blocurile vechi în toată perioada analizată. (Acest fapt poate fi explicat prin existenţa unei oferte competitive de locuinţe noi, atât în oraş, cât şi în împrejurimi). Prin urmare, creşterea interesului pentru segmentul nou (care are un statut dominant în piaţă) a fost mai mică decât cea consemnată pe segmentul vechi, respectiv 163%, faţă de 267%. Cererea pentru apartamentele noi a crescut în anii 2013 (74%) şi 2015 (72%), şi doi de scădere, respectiv 2014 (-2%) şi 2016 (-11%). În schimb, interesul pentru blocurile vechi s-a înscris pe un curs constant ascendent în perioada menţionată, cele mai mari creşteri având loc în 2013 (70%) şi 2015 (60%), iar cele mai mici în 2014 (15%) şi 2016 (17%).

    Constanţa:

    În oraşul de la malul mării, cererea pentru segmentul rezidenţial nou s-a majorat cu 210% din 2012 încoace, în timp ce segmentul vechi a consemnat o creştere de 96%. Interesul pentru apartamentele noi a consemnat cele mai mari salturi în 2013 (74%) şi 2015 (71%), în vreme ce în 2014 a avut loc o creştere de 11%, iar în 2016 o scădere de 7%. În schimb, căutările pentru locuinţele vechi au scăzut în 2014 (cu 22%), dar s-au majorat anul acesta cu 9%.

    Iaşi:

    În capitala Moldovei, interesul pentru achiziţia de apartamente a consemnat cele mai mari variaţii din ultimii patru ani: 127% pe segmentul vechi şi 775% pe segmentul nou (salt explicat, în parte, şi de creşterea foarte mare a volumului de oferte).  Interesant este că, dacă până în 2014 ritmul de creştere a celor două segmente a fost relativ apropiat, în 2015 piaţa rezidenţială nouă a cunoscut un avans de 203%, reuşind astfel să depăşească nivelul cererii pentru cea veche. După un plus de 8%, supremaţia apartamentelor noi se menţine şi anul acesta, în condiţiile în care interesul pentru apartamentele vechi a scăzut cu 16%.

    Timişoara:

    În oraşul de pe Bega, căutările potenţialilor cumpărători pe segmentul apartamentelor au crescut constant din 2012 încoace, atât pe segmentul nou, cât şi pe cel vechi – cel dintâi a consemnat însă un avans mai mare, respectiv 344%, faţă de 216%. Cele mai semnificative majorări ale interesului pentru apartamentele noi au avut loc în anii 2015 (91%) şi 2013 (61%), în vreme ce 2016 a adus un plus de doar 4%. Pe segmentul vechi, cel mai mare salt, de 85%, a avut loc în anul 2013; anul acesta însă cererea a crescut cu doar 17% (faţă de 37% în 2015). 

  • Chiar dacă românii fac mai puţin sport decât majoritatea europenilor, piaţa de fitness s-a dublat în ultimii 3 ani

    Plusuri anuale de 20-25% este ritmul de creştere pe care îl evaluează World Class pentru întreaga piaţă, referindu-se la segmentul de servicii fitness. Aşteptările continuă curba de creştere abruptă din ultimii ani: din 2012 până în 2015, piaţa s-a dublat. Şi pe baza acestor aşteptări şi-a construit şi planul de atac asupra pieţei, mărind reţeaua anul acesta cu 13 cluburi. Cu o cotă de piaţă pe care o estimează la 30%, World Class România va încheia 2016 cu un plus de 45% faţă de rezultatele de anul trecut şi mizează tot pe extindere.

    Dacă în urmă cu câţiva ani un abonament la un centru de fitness era încadrat în plaja de servicii premium din pachetele salariale, un apetit tot mai mare au acum şi clienţii cu venituri medii.

    Veniturile mai mari sunt unul dintre principalele motoare de creştere ale afacerilor cu servicii de fitness, iar interesul sporit pentru sport se regăseşte în rândul tot mai multor români, din toate categoriile de vârstă, declară Irina Roşu, partner, executive director şi CFO al World Class România. Cu toate acestea, doar 4-5% dintre români sunt adepţi ai practicării fitnessului; spre comparaţie, interesul pentru sălile de profil este mai mare în alte ţări: 10% în Spania, 12-13% în ţările din vestul Europei sau 15-20% în ţările scandinave. În România valoarea pieţei de fitness per capita a crescut în ultimii ani, de la 5,1 euro în 2012 la 11 euro în 2015. Cu toate acestea, însă, pe o piaţă estimată la 223 de milioane de euro în 2015, aproape două treimi (61%) din populaţie nu practică sport, iar 18% fac mişcare foarte rar. „Piaţa de fitness din România creşte, în medie, cu 25% anual, chiar dacă tot acelaşi procentaj rămâne nefiscalizat, constituind piaţa gri. Numărul centrelor de sport este în creştere, chiar dacă doar 6% din totalul populaţiei practică sport. Suntem la coada Europei, un procentaj mai scăzut fiind înregistrat de Cehia şi Polonia, ambele cu 5%, şi respectiv Bulgaria, cu doar 2%”, spune Andrei Creţu, cofondator al Benefit Seven şi deţinătorul 7card – concept de carduri unice cu acces concomitent la mai multe săli de sport şi wellness.

    Reprezentanta World Class are însă aşteptări optimiste pentru viitor, referindu-se la un ritm de creştere a pieţei cu circa 20-25% pe an; iar în această ecuaţie World Class ar deţine un rol crucial, conform spuselor sale, deoarece reţeaua deţine circa 30% cotă de piaţă (conform estimărilor interne ale companiei) şi se aşteaptă la o cifră de afaceri de 20 de milioane de euro până la sfârşitul acestui an. Reţeaua operează 31 de centre de fitness la nivel naţional, în cadrul cărora circa 45.000 de membri au acces la aproximativ 60.000 de şedinţe derulate anual pentru adulţi şi copii; compania are 425 de antrenori certificaţi internaţional. Divizia locală a operatorului de fitness deţine 20 de centre în Bucureşti, trei în Cluj-Napoca şi câte unul în Timişoara, Constanţa, Ploieşti, Piteşti, Craiova, Iaşi, Bacău, Cluj şi Otopeni.

    În prima parte a anului, grupul a achiziţionat competitorul principal, Club Sport Fitness Moving, ce a adus în portofoliu nouă cluburi cu acoperire în toată ţara: Bucureşti, Ploieşti, Piteşti, Craiova, Iaşi, Bacău şi Cluj. A urmat dezvoltarea organică a trei noi cluburi: două în Bucureşti (World Class Militari, World Class ParkLake) şi un club în Constanţa. „Acestea, împreună cu modernizările din alte nouă cluburi ale reţelei de centre de fitness, au însemnat un efort investiţional de peste 5 milioane de euro”, spune Irina Roşu, care nu face referire şi la valoarea achiziţiei. Reţeaua a bifat planurile creionate la finalul anului trecut, când era vizată deschiderea altor 13 spaţii în 2016, pe lângă cele 18 pe care le opera la finalul anului trecut.

  • Serviciile spa de relaxare, nevoie sau un răsfăţ?

    În România au existat din cele mai vechi timpuri zone unde apele termale şi nămolul au fost folosite pentru a trata diverse afecţiuni, iar în prezent românii se arată din ce în ce mai dispuşi să încerce variantele moderne de relaxare şi tratament. Cifra de afaceri din servicii spa de relaxare a ajuns la 5,6 milioane de euro la nivelul întregii ţări, iar tendinţa este de creştere susţinută. Domeniul se loveşte însă de câteva piedici.

    Un apetit mai mare pentru răsfăţul care se dovedeşte a fi mai mult decât răsfăţ, interesul crescut pentru sănătate şi stare de bine şi popularizarea serviciilor din segmentul spa sunt principalele motoare de creştere ale segmentului. Printre punctele tari se numără atât interesul investitorilor, cât şi a consumatorilor pentru acest domeniu, chiar dacă industria locală se află încă la un nivel incipient. „Avem consultanţi şi specialişti spa care au lucrat peste 10 ani în străinătate şi au adus know-how-ul acumulat în ţară, ridicând astfel nivelul pieţei“, spune Ioana Marian, fondatoare şi CEO al platformei de wellness desprespa.ro.

    „Şi legislaţia a ajutat, impunând existenţa un centru spa/wellness în cadrul tuturilor hotelurilor de cinci stele“, adaugă specialista în domeniu. Pe de altă parte, un mare minus al industriei este dat de lipsa nomenclatorului de meserii – „în acest moment nu există în Clasificarea Ocupaţiilor din România precizări pentru slujbe de spa manager, terapeut spa, recepţioner spa şi lista poate continua. Aşadar, nu există nici şcoli spa, pentru că momentan nu pot fi eliberate diplome“, spune Ioana Marian. De puţin timp există cod CAEN, dar pentru ca piaţa să crească în mod real trebuie soluţionate şi restul necunoscutelor prin Ministerul Muncii, consideră ea.

    Roxana Vişan, directorul Orhideea Health & Spa, unul dintre principalii jucători locali pe acest segment, consideră că majoritatea clienţilor nu sunt suficient de informaţi în ce priveşte beneficiile acestor servicii. Centrul de spa al complexului Orhideea a fost inaugurat în 2011 şi a adus pe piaţa Capitalei un spaţiu de 3.000 de metri pătraţi în care au fost aduse sub aceeaşi umbrelă atât serviciile de wellness, cât şi cele spa. Aspectul negativ, arată Vişan, este „veşnica negociere. Vrem cât mai mult şi mai bun, cât mai ieftin…“. Sorin Vasilache, manager al Shiseido Spa din Stejarii Country Club, completează că oamenii ar trebui să integreze în stilul lor de viaţă conceptul de wellness, să devină un obicei obişnuit detoxifierea la saună şi să facă tratamente periodic, nu doar pentru ocazii speciale. Shiseido Spa se află la etajul complexului de agrement La Stejarii, care a fost deschis pentru public la sfârşitul anului 2013, fiind primul spa din Europa de Est care funcţionează sub umbrela acestui nume. Managerul spa-ului spune că investiţia exclusiv pentru acest spaţiu este dificil de apreciat, întrucât face parte dintr-un complex gândit all-in-one; investiţia totală pentru complexul de agrement Stejarii s-a ridicat la aproximativ 18 milioane de euro. Pe de altă parte, în acest segment au înflorit mai multe afaceri în ultimii cinci ani, deopotrivă nume internaţionale dar şi firme locale. În opinia operatorilor în domeniu, spa-ul nu mai este un serviciu de lux, a devenit o nevoie; „nu mergi la SPA pentru că este la modă, mergi la SPA pentru ca ai simţit beneficiul direct asupra sănătăţii tale. Aceasta este direcţia în care îmi place să cred că ne îndreptăm“, declară Roxana Vişan. Românii încep să înţeleagă ce însemnă aceste servicii, rolul lor şi să aibă curiozitatea de a le testa, iar vânzările de carduri cadou pentru servicii în centre spa sunt în continuă creştere, adaugă Vişan. Există din ce în ce mai mulţi români care au un apetit tot mai mare pentru astfel de servicii şi Sorin Vasilache remarcă „un interes crescut pentru adoptarea unui stil de viaţă sănătos, de la obiceiuri alimentare corecte, la mişcare, tratamente periodice şi activităţi pentru dezvoltarea personală. Sperăm ca un număr din ce în ce mai mare de persoane să urmeze această direcţie“. Concret, în 2011, cifra de afaceri din servicii spa de relaxare a fost de 5,6 milioane de euro la nivelul întregii ţări, iar în 2015 a ajuns la 7,7 milioane de euro şi 160.500 de clienţi, deopotrivă români şi străini, conform desprespa.ro, care a contorizat evoluţia pieţei de profil din România parcursul ultimilor ani. Cifra indicată nu include decât încasările din serviciile de relaxare şi prevenţie spa & wellness, fără cele de înfrumuseţare, slăbire, fitness sau tratamente balneare oferite în cadrul centrelor de servicii spa şi conexe.

    Preţul mediu al unei terapii spa a crescut de la 150 de lei între 2012 şi 2014, la 160 de lei în 2015, potrivit aceleiaşi surse. Cel mai adesea, clienţii individuali de terapii spa cheltuiesc circa 150 de lei la fiecare vizită într-un astfel de centru, frecvenţa tratamentelor fiind de circa unul pe săptămână. Cei care au abonamente, vizitează centrul la care sunt membri mai des, de 2-3 ori pe săptămână, cheltuiesc 350-400 de lei pe lună şi au acces nelimitat la toate serviciile centrului, spune directorul Orhideea Health & Spa. „Serviciile mai scumpe sunt cele personalizate şi mă refer la cursurile de personal training nataţie, fitness şi kinetoterapie. Se lucrează unu la unu: intructor sau kinetoterapeut cu un client, totul fiind personalizat pentru fiecare client în parte“, declară Roxana Vişan. La centrul pe care îl conduce, terapiile au preţuri variate, în funcţie şi de complexitate şi durată: de pildă un masaj de relaxare de 30 de minute este 85 de lei, unul de 50 de minute costă 150 lei, iar un masaj terapeutic de 30 de minute este 90 de lei; în cazul terapiilor mai complexe, preţurile sunt mai mari.

    La Shiseido Spa preţul mediu al unei terapii este de 50 de euro, una dintre cele mai apreicate fiind Kuroho Body – masaj de relaxare reprezentativ pentru Shiseido – „care oferă o deconectare totală şi o hidratare intensă a pielii, concentrându-se pe stimularea punctelor de presiune Tsubo, echilibrând energetic organismul şi inducând o stare profundă de relaxare“, spune managerul spa-ului de la Stejarii. Voucherele cadou sunt cumpărate cu precădere pentru a fi oferite celor apropiaţi sau partenerilor de afaceri, spune Sorin Vasilache; spa-ul de la Stejarii are zone de relaxare, piscină cu hidromasaj, saune umede şi uscate, hammam, cameră cu saltele cu apă şi terapie cu oxigen.

    Consumatorii fideli ai centrelor spa au, în general, peste 30 de ani; „fie că fac parte din top management sau din antreprenoriat, din domenii diverse – de la finanţişti la artişti – au în comun dorinţa de a se relaxa şi de a-şi îngriji corpul şi mintea“, spune Sorin Vasilache. Conform spuselor sale, bărbaţii caută în special momente de linişte, dorind să se deconecteze de la ritmul intens şi de la grijile de zi cu zi, iar femeile caută prioritar prevenirea sau reducerea semnelor de îmbătrânire şi îmbunătăţirea generală a aspectului pielii, spune managerul Shiseido Spa. Faţă de acum patru ani, când despreSpa.ro a realizat primul studiu de piaţă, românii au început să nu mai considere spa-ul doar un răsfăţ, ci să privească relaxarea ca pe o condiţie pentru menţinerea sănătăţii, spune Ioana Marian. „În 2011, 60% dintre respondenţi considerau că le-ar fi necesar un venit mai mare pentru a merge mai des la spa, iar în 2015, doar 32% au dat acelaşi răspuns“, susţine reprezentanta desprespa.ro.

    Cu toate acestea, „românii mai au încă acea cultură a băilor, în special în scop terapeutic, nu preventiv sau de relaxare. Din păcate, mulţi au rămas cu imaginea staţiunilor balneare vechi“, consideră Ioana Marian. Deşi în ultimii ani s-au făcut investiţii substanţiale în fostele baze de tratamente, s-au construit şi centre spa prin toate locaţiile balneare consacrate, industria pe plan local abia se află la început. „Cu toţii avem responsabilitatea de a contribui la creşterea domeniului. Fiecare spa nou construit a ajutat la creşterea pieţei, la maturizarea acesteia, la creşterea diversităţii şi calităţii serviciilor şi a venit cu ceva nou în aceasta piaţă“, declară Roxana Vişan.

  • Airbus Helicopters caută producători români de echipamente

    Airbus Helicopters doreşte să creeze în România un cluster de furnizori care să livreze soluţii şi echipamente pentru Airbus Helicopters, a anunţat compania în timpul unei întâlniri cu 70 de firme care a avut loc la sediul noii fabrici din Ghimbav.

     „Suntem nerăbdători să începem să producem în România elicopterul H215. Suntem impresionaţi de interesul manifestat de furnizorii români de a lucra cu noi. Credem în capacitatea lor de a livra calitate în condiţii de cost optime şi cu respectarea termenelor şi abia aşteptăm să lucrăm împreună pentru a spori competenţele acestora. Scopul nostru este să dezvoltăm în România un lanţ de aprovizionare care să deservească nu doar elicopterele produse de Airbus Helicopters Industries în România, dar şi reţeaua noastră globală”, a spus Serge Durand, Director general al Airbus Helicopters Industries.

    La întâlnirea cu Airbus Helicopters au participat, printre altele, companii precum Aerostar, Aeroteh, Romtehnica, IAR, Electromagnetica, Alro Slatina, IMSAT, Turbomecanica, Sonovision Romania, Siemens.

     „Suntem pregătiţi să începem producţia de elicoptere H215 aici, la Braşov, de îndată ce vom avea o comandă semnificativă care să asigure fluxul minim de producţie necesar rodajului industrial”, a mai spus Serge Durand.

    H215 este un elicopter construit cu mândrie în România, un aparat de zbor robust şi rentabil, potrivit pentru o gamă largă de misiuni precum cele utilitare, operaţiuni ONU de menţinere a păcii, misiuni logistice şi de suport, inclusiv militare (H215 M), potrivit comunicatului de presă trimis de reprezentanţii companiei. Certificat atât de EASA (Agenţia Europeană pentru Siguranţă în Aviaţie) cât şi de FAA (Administraţia Federală a Aviaţiei din SUA), elicopterul H215 este echipat cu cele mai moderne tehnologii, îndeplinind cele mai recente condiţii de siguranţă. În particular, H215 poate zbura sigur în condiţii de vizibilitate degradată datorită pilotului automat în patru axe.

     „Industria aeronautică din România se bucură de experienţă şi competenţă şi noi ne aflăm aici pentru a-i ajuta pe furnizorii locali să consolideze aceste capabilităţi şi să se dezvolte, cu scopul final, comun de a crea împreună un produs de calitate, realizat în România. Nu este un început, ci mai degrabă o continuare a cooperării istorice bogate a Airbus cu furnizorii români. Sunt optimist”, a spus Franck Micholet, Vice-preşedinte, Director  Sisteme Dinamice şi Achiziţii Strategice la Airbus Helicopters.

    Airbus Helicopters, o divizie a Airbus Group, furnizează cele mai eficiente soluţii civile şi militare pentru elicoptere la nivel mondial. Actuala sa flotă cuprinde aproape 12.000 de elicoptere operate de mai mult de 3000 de clienţi din 154 de ţări. Airbus Helicopters angajează mai mult de 22.000 de oameni în întreaga lume iar în 2015 a generat venituri de 6,8 miliarde de euro

  • Microsoft creşte la 3 miliarde de dolari investiţia în platforma de cloud europeană

    Nadella a afirmat că Microsoft şi-a crescut capacitatea platformei cloud în Europa de mai mult de două ori în ultimul an, a punctat faptul că Microsoft a investit peste 3 miliarde $ (USD) în întreaga Europă până la acest moment şi a dezvăluit faptul că platforma Microsoft Cloud urmează să fie disponibilă începând cu anul 2017 şi din centre de date aflate în Franţa.

    Aceste investiţii îi ajută pe clienţi – precum Ministerul britanic al Apărării, alianţa Renault-Nissan, Serviciul Executiv de Sănătate din Irlanda (Health Service Executive) şi compania ZF din Germania – să inoveze în industriile lor şi să îşi mute activitatea în cloud îndeplinind în acelaşi timp cerinţele europene de suveranitate, securitate şi conformitate a datelor.

    „Continuăm să investim masiv în infrastructura de cloud pentru a satisface cererea în continuă creştere din partea clienţilor şi partenerilor noştri europeni”, a spus Satya Nadella, CEO, Microsoft. „Construirea unei platforme cloud – globală, inteligentă şi de încredere – este misiunea noastră centrală şi are scopul de a ajuta utilizatorii individuali şi companiile din toată lumea să îşi atingă întregul potenţial. Este poate cel mai bun moment pentru companiile din Europa să profite de noi oportunităţi de creştere prin Microsoft Cloud. ”

    Investiţiile colective, inclusiv hub-uri pentru centre de date din Olanda şi Irlanda, în continuă expansiune, împreună cu locaţiile din Austria şi Finlanda, îi permit companiei Microsoft să fie pregătită să răspundă cererii prognozate de la clienţii europeni, oferindu-le acestora o mai mare abilitate de a-şi transforma digital organizaţiile prin intermediul cloud-ului, răspunzând nevoilor de securitate şi conformitate, precum şi celor legate de stocarea geografică a datelor.

  • Investitorii de la Facebook, Twitter sau Tinder pot respira uşuraţi: Pokemon Go pierde utilizatori

    Pokemon Go începe să piardă teren, iar investitorii de la Facebook, Instagram, Twitter, Tinder sau Snapchat pot respira uşuraţi, spune Victor Anthony, analist în cadrul Axiom Capital Management, scrie Bloomberg.

    “Datorită creşterii fulminante a Pokemon Go de la lansarea din iulie, investitorii erau îngrijoraţi că această aplicaţie acaparează tot timpul utilizatorilor de smartphone-uri”, mai spune Anthony.

    Totuşi, acum date de la Sensor Tower, Survey Monkey, Apptopia arată că numărul de utilizatori activi ai Pokemon Go, numărul de descărcări, dar şi timpul petrecut în aplicaţie în fiecare zi a început să scadă şi se află pe un trend descendent.

    În cazul în care acestă tendinţă de scădere se menţine pe o perioadă îndelungată popularitatea Pokemon Go va scădea, dar şi popularitate şi viabilitatea jocurilor care se folosesc de elemente de realitate augumentată, este de părere analistul.

    Acest conchide spunând că interesul în realitatea augumentată începe deja să scadă, potrivit Google Trends, pe când interesul pentru realitatea virtuală este încă ridicat.

  • Top 10: Cele mai ingenioase dispozitive de tortură. Primele două au fost folosite în România

    Dacă ne-am imagina care au fost cele mai negre aspecte ale vieţii în Evul Mediu, cu siguranţă igiena personală, medicina primitivă, foametea sau bolile contagioase ar ocupa un loc fruntaş printre opţiunile noastre. Dar, fără îndoială, nici unul dintre aceste aspecte nu putea egala ingeniozitatea strămoşilor noştri europeni atunci când era vorba de crearea dispozitivelor de tortură. Iar dacă v-a stârnit interesul, Descoperă va invită să aflaţi mai multe despre inventivitatea macabră a judecătorilor medievali şi a celor care reprezentau legea în acea perioadă.

    Vezi aici cele mai ingenioase dispozitive de tortură. Primele două au fost folosite în România