BusinessMagazin

Tag: influentare

  • Cum a ajuns o creatoare de modă pe lista celor mai influenţi 100 de oameni ai secolului

    Coco Chanel (Gabriel Bonheur Chanel) a fost o creatoare de modă şi fondatoare a imperiului Chanel. Ea este singura creatoare de modă prezentă în lista Time a celor mai influenţi 100 de oameni din secolului XX.

    Influenţa creatoarei a depăşit limitele culturii vestimentare, iar produsul ei cel mai cunoscut, parfumul Chanel no. 5, este unul dintre cele mai vîndute din istorie. Coco Chanel este cunoscută şi astăzi pentru determinarea, ambiţia şi energia de care a dat dovadă pentru a-şi atinge scopurile, atât pe plan personal cât şi pe cel profesional. Cu toate acestea, viaţa ei a generat numeroase controverse, mai ales datorită comportamentului său pe durata ocupaţiei naziste din timpul celui de-al doilea război mondial.

    Gabriel Bonheur Chanel s-a născut în 1883 în Saumur, Franţa. După ce a învăţat să coasă la vârsta de şase ani, Chanel s-a angajat la o croitorie, iar în timpul liber a cântat într-un cabaret frecventat de ofiţeri ai armatei franceze. În această perioadă şi-a atras porecla Coco, cel mai probabil datorită unui cântec numit “Ko Ko Ri Ko”. În anul 1906, Chanel l-a cunoscut pe Etienne Balsan, un tânăr ofiţer ce provenea dintr-o familie bogată. Părinţii lui Balsan deţineau una dintre cele mai mari fabrici de haine din Franţa şi produceau echipament destinat armatei franceze. În 1909, când Chanel s-a mutat la Paris, tânărul ofiţer i-a pus la dispoziţie apartamentul său şi a introdus-o în cercurile selecte din capitala franceză.

    Căpitanul Arthur Edward ‘Boy’ Capel, unul dintre prietenii lui Balsan, a ajutat-o pe Chanel să deschidă un magazin în cartierul Deauville. Produsele erau croite din materiale ieftine şi orientate, în generale, către zona sport. Câţiva ani mai târziu, Coco Chanel a deschis un nou butic în Biarritz, un oraş situat în sudul Franţei care a avut statut de neutralitate în timpul primului război mondial. Aici, femeia l-a cunoscut pe Marele Duce Dimitri Pavlovici, un aristocrat rus cu care a avut o scurtă aventură, păstrând apoi o strânsă relaţie cu el de-a lungul vieţii.

    În anul 1919, “Chanel” era deja consacrat ca un brand, având sediul într-unul dintre cele mai exclusiviste cartiere din Paris. În următorii ani, Chanel şi-a consolidat imaginea companiei, dechizând zeci de magazine în Franţa.

    În 1924, Coco Chanel a semnat un contract cu o companie deţinută de familia Wertheimers pentru a produce o gamă de parfumuri şi accesorii. “Parfums Chanel” a devenit imperiul cunoscut astăzi, cu venituri anuale de peste 7 miliarde miliarde de dolari. Redenumită “Chanel”, compania are peste 300 de magazine şi este prezentă pe toate continentele, având în jur de 1.500 de angajaţi.

  • Dacă vrei să ajuţi economia, nu mai sta la muncă şi pleacă în vacanţă!

    Mai mult de jumătate din angajaţii americani nu şi-au luat toate zilele de concediu în 2015, privând economia americană de 223 miliarde de dolari care puteau fi cheltuiţi în restaurante, pe proiecte de amenajări interioare, la hoteluri şi pentru călătorii, relevă un studiu citat de Wall Street Journal.
    De vină: influenţa smartphone-urilor, a internetului şi altor tehnologii care cresc ataşamentul oamenilor de locul de muncă.

    „Conectivitatea constantă ne face să ne simţim indispensabili şi ne este mai greu să ne lăsăm munca în urmă“, arată Katie Denis, director al Project: Time Off, o iniţiativă din industria de travel care a comandat studiul.

    Potrivit acestuia, angajaţii americani au folosit în medie 16,2 zile de vacanţă anul trecut, comparativ cu media pe termen lung de 20,3 zile din perioada 1976-2000. Mai mult de jumă­tate din americanii chestionaţi în cadrul stu­diului, 55%, nu şi-au luat toate zilele de con­ce­diu, în creştere faţă de anii anteriori. În total, americanii au lăsat 658 milioane de zile de vacanţă nefolosite anul trecut. În me­die, două zile întregi au rămas nefolosite per angajat.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Ştiinţa a găsit răspunsul: Ce pretenţii au bărbaţii bogaţi de la femei

    Cercetătorii din China au examinat influenţa stării materiale asupra comportamentului romantic în cadrul a două experimente, unde au fost analizate “primele” sentimente ale participanţilor în raport cu informaţia despre partenerul lor: dacă acesta are mai mulţi sau mai puţini bani.

    Potrivit Descoperă, studiul sugerează că oamenii se angajează în “strategii condiţionate de împerechere” bazându-se pe alegerile lor romantice în condiţiile factorilor de mediu.

    În cadrul studiului, cercetătorii au recrutat studenţi chinezi care erau implicaţi în relaţii heterosexuale pe termen lung. Participanţii au fost apoi repartizaţi aleatoriu în grupuri: un grup ”relativ bogat” şi un grup ”relativ sărac”.

    “Ne-am dorit o mai bună înţelegere a importanţei psihologice a banilor în dezvoltarea unor relaţii romantice, deoarece despre acest subiect se cunoaşte foarte puţin. În acest fel, oamenii ar avea o mai bună perspectivă a relaţiilor în care se află”, a explicat profesorul Darius Chan, de la Departamentul de Psihologie a Universităţii din Hong Kong.

    Pentru primul experiment, cercetătorii au cerut studenţilor să răspundă la întrebări cu privire la starea lor financiară, folosind o scală diferită în funcţie de starea atribuită. Acest lucru a fost realizat în conformitate cu aşteptările că cei din grupul “bogat” ar alege probabil cea mai mare sumă de bani enumerată, în timp ce cei din grupul “sărac” ar face selecţii din partea de jos a grilei.

    Mai multe puteti citi pe www.zf.ro

  • Compania aeriană low-cost Ryanair a înregistrat anul trecut un profit record de peste 1 miliard de euro. Cum va influenţa acest rezultat investiţiile companiei în România şi preţul biletelor de avion?

    Compania aeriană low-cost Ryanair a anunţat că a înregistrat în anul fiscal care a trecut un profit net de 1,242 miliarde de euro, în creştere cu 43% faţă de anul anterior. Traficul companiei a crescut cu 18%, la 106 de milioane de pasageri, în timp ce gradul de încarcare a aeronavelor a crescut cu 5%, până la 93%. Preţul mediu al biletelor de avion a scăzut cu 1%, la 46 de euro, ca efect al scăderii costurilor per unitate cu 6% (spre exemplu, scăderea costurilor cu combustibilul cu 2%), potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii companiei.

     “Anul fiscal care s-a încheiat a fost unul în care am înregistrat o creştere importantă a traficului aerian şi în care am înregistrat creşteri ale profitului companiei în toate cele patru trimestre (în pofida unui preţ mediu al petrolului de 90 de dolari/baril pe măsură ce programul nostru Always Getting Better atrage milioane de noi clienţi spre modelul nostru low-cost”, a declarat Michael O’Leary, CEO-ul companiei.

    Livrarea a 41 de aeronave B737 anul trecut a înlesnit extinderea serviciilor low-cost/low-fare ale companiei spre mai multe aeroporturi şi rute noi. Compania a lansat în ultimul an şapte noi baze  în Belfast, Berlin, Corfu, Gothenburg, Ibiza, Milano (Malpensa) şi Santiago.

    Anul acesta, compania va primi livrările de 52 de noi aeronave B737. Până la finalul anului, flota companiei va ajunge astfel la 380 de aeronave. În consecinţă, compania a anunţat deschiderea a şapte noi baze – dintre care una în Bucureşti, iar restul în Hamburg, Nurenberg, Praga, Sofia, Timişoara şi Vilnius, ca parte a programului de iarnă al companiei.

    În România, compania operează în prezent zboruri din Bucureşti spre Madrid, Roma, Milano, Bologna, Londra, Bruxelles şi Dublin, iar din noiembrie compania va avea zboruri din Timişoara spre mai multe destinaţii, inclusiv către Capitală. Michael OíLeary, CEO al com­paniei aeriene, spunea într-un interviu acordat anterior că în cinci ani vrea să ajungă la 10 milioane de pasa­geri pe piaţa locală.

     

     

     

     

     

  • Companiile care influenţează din umbră cele mai importante decizii luate în România cheltuie anual între 60 şi 80 de milioane de euro

    Comunicarea instituţională sau lobby‑ul s-a schimbat în ultimii 10 ani foarte mult nu doar în România, ci peste tot în lume. Viteza informaţiei şi tehnologia au adus cetăţeanul şi consumatorul în centrul atenţiei tuturor şi i-au dat o putere pe care cu greu o putea cineva previziona acum 20 de ani“, descrie Laura Florea, managing partner al companiei de public affairs Point şi preşedinte al Asociaţiei Registrului Român de Lobby, importanţa unui concept destul de des utilizat în limbajul academic şi politic/instituţional, care nu are încă un conţinut clar şi general acceptat.

    România nu face excepţie de la tendinţele internaţionale şi, chiar şi în lipsa unei reglementări, domeniile regăsite sub denumirile de advocacy, public affairs, reputation management şi altele sub care se regăseşte deseori activitatea de lobby pe piaţa locală, este din ce în ce mai efevescent. Una dintre puţinele cercetări în domeniu (Lobby în România, realizată de firma de cercetare GfK) arată că, dintre reprezentanţii grupurilor care au declarat că sunt implicaţi în activitatea de lobby, cei mai mulţi reprezintă ONG‑urile (din domeniile educaţie, ecologie, libertăţi fundamentale, tineret, drepturile consumatorului, minorităţi etnice, sănătate etc.) – 38%, companiile multinaţionale (din domeniile telecomunicaţii şi tehnologia informaţiilor, produse farmaceutice, bunuri de larg consum, servicii financiare şi bancare, energie, retail, băuturi alcoolice, tutun, agricultură etc.) – 29%; companiile româneşti 12%, firmele de avocatură 9%, iar firmele specializate de lobby (care în principal reprezintă interesele companiilor) constituie 4%. Astfel, nu doar firmele specializate în activitatea de lobby fac lobby, aceasta fiind nu doar o meserie, ci o activitate specifică grupurilor care vor să influenţeze politica publică, o decizie politică sau o lege, după cum sesizează autorii studiului „Lobby în România vs. Lobby în UE“, publicat anul trecut.

    „România nu este cu nimic diferită faţă de Bruxelles în privinţa grupurilor de interese care influenţează politicile publice. Cele mai puternice şi mai ascultate grupuri sunt asociaţiile de afaceri, fie că sunt sectoriale sau transsectoriale. Ele sunt din ce în ce mai puternice şi mai profesionalizate, dar din spate vin din ce în ce mai puternice ONG-urile şi thinktank-urile. Companiile, sindicatele, patronatele, organizaţiile profesionale şi chiar biserica sunt şi ele foarte active în influenţarea politicilor publice“, mai spune Laura Florea, preşedintele Asociaţiei Registrului Român de Lobby (ARRL). Florea observă că pe fondul unui interes în creştere pentru implicarea în formularea politicilor publice a grupurilor de interese, piaţa de servicii de consultanţă în lobby şi public affairs creşte. Florea apreciază că în prezent aproximativ 250 – 300 de organizaţii fac lobby în România, indiferent că este vorba despre companii, asociaţii de business, ONG-uri şi thinktank‑uri, sindicate şi patronate, firme de avocatură şi consultanţi fiscali sau firme de consultanţă în lobby. „Domeniile vizate sunt preponderent cele hiperreglementate: sănătate, farmaceutic, energie, telecomunicaţii, infrastructură, alimentaţie, financiar-bancar, jocuri de noroc, comerţ, tehnologie şi altele asemenea.“ Potrivit preşedintelui ARRL, 70 de organizaţii care fac lobby sunt înscrise în Registrul de Transparenţă în Activităţi de Lobby şi Advocacy, o iniţiativă de autoreglementare a industriei de lobby. În ce priveşte firmele de consultanţă specializate în public affairs şi comunicare, astăzi activează  în jur de 12-15 firme pe piaţa locală, la care se adaugă un număr şi mai mare de firme de avocatură sau consultanţă fiscală care sunt extrem de implicate în activităţi de lobby pentru clienţii lor. Preşedintele ARRP apreciază că între 60 şi 80 de milioane de euro se cheltuiesc anual de către grupurile de interese pentru activităţi de lobby direct şi activităţi conexe de comunicare, iar o parte din aceste cheltuieli sunt pentru angajarea de consultanţi de specialitate. Florea observă şi că industria emergentă de public affairs şi lobby se ridică undeva la 8-10 milioane de euro în România, potrivit datelor de la Ministerul Finanţelor Publice.

    În ce priveşte tentativele de reglementare a activităţii de lobby în România, acestea au apărut în contextul luptei împotriva corupţiei, potrivit studiului „Lobby în România vs. Lobby în UE“. Astfel, strategiile de luptă împotriva corupţiei adoptate în 2001 şi 2004 menţionau printre obiective elaborarea unui proiect de lege privind activitatea de lobby, precum şi asigurarea transparenţei în activitatea decizională. Ulterior, după aderarea României la UE, valurile legislative din 2008 şi 2011 au pus accentul mai ales pe transparenţă în activitatea decizională a autorităţilor publice, reglementarea activităţilor de lobby nemaifigurând ca obiectiv distinct sau menţionat expres. Tranziţia de la economia de comandă la cea de piaţă a dus la apariţia unei pieţe „în care interesele economice şi politice s-au intersectat, au coexistat şi, de multe ori, s-au protejat unele pe altele, în speranţa menţinerii unor privilegii individuale şi/sau de grup, contrare, de cele mai multe ori interesului public“, potrivit autorilor studiului citat.

    „Toate iniţiativele de legiferare de până acum, dintre care cea mai recentă datează din 2010, nu au ţinut cont nici de realităţile sociale din România, nici de recomandările instituţiilor internaţionale şi europene şi nici de modelele de succes din unele ţări sau de motivele de eşec legislativ din alte ţări. Cu alte cuvinte, ele au fost legi scrise prost, care au fost aspru criticate atât de societatea civilă, cât şi de mediul de afaceri.“, observă Laura Florea. Ea menţionează existenţa unei intenţii la nivelul Ministerului pentru Consultare Publică şi Dialog Civic de a promova un registru voluntar de transparenţă la nivelul administraţiei centrale, inspirat din Registrul de Transparenţă de la Bruxelles, unde entităţile care desfăşoară activităţi de influenţare a politicilor publice vor fi invitate să îşi declare interesele. Efectele unei reglementări juste şi în linie cu recomandările internaţionale vor aduce mai multă transparenţă şi etică în desfăşurarea activităţilor de lobby, dar şi reciprocitate în sensul în care funcţionarii şi demnitarii vor avea obligaţii şi rigori etice, sesizează Florea, care observă şi cum o reglementare proastă va duce în subteran şi mai mult această activitate, aşa cum s-a întâmplat în Polonia sau în Ungaria. Pe de altă parte, Radu Nicosevici, om de afaceri din Timişoara şi membru al Academiei de Advocacy, a declarat anterior pentru BUSINESS Magazin că o lege a lobby-ului nu ar aduce nimic nou în legislaţia românească, nefăcând decât să suprareglementeze nişte relaţii contractuale de prestări servicii deja reglementate prin Codul civil. Cât despre aspectul penal, „traficul de influenţă nu se poate face transparent, pe baza unui contract de prestări servicii de lobby, iar interesele servite prin trafic de influenţă nu se vor înregistra niciodată în vreo declaraţie de interese, indiferent cât de «dură» ar fi legea lobby-ului“, explica Nicosevici.

  • Compania aeriană low-cost Ryanair a înregistrat anul trecut un profit record de peste 1 miliard de euro. Cum va influenţa acest rezultat investiţiile companiei în România şi preţul biletelor de avion?

    Compania aeriană low-cost Ryanair a anunţat că a înregistrat în anul fiscal care a trecut un profit net de 1,242 miliarde de euro, în creştere cu 43% faţă de anul anterior. Traficul companiei a crescut cu 18%, la 106 de milioane de pasageri, în timp ce gradul de încarcare a aeronavelor a crescut cu 5%, până la 93%. Preţul mediu al biletelor de avion a scăzut cu 1%, la 46 de euro, ca efect al scăderii costurilor per unitate cu 6% (spre exemplu, scăderea costurilor cu combustibilul cu 2%), potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii companiei.

     “Anul fiscal care s-a încheiat a fost unul în care am înregistrat o creştere importantă a traficului aerian şi în care am înregistrat creşteri ale profitului companiei în toate cele patru trimestre (în pofida unui preţ mediu al petrolului de 90 de dolari/baril pe măsură ce programul nostru Always Getting Better atrage milioane de noi clienţi spre modelul nostru low-cost”, a declarat Michael O’Leary, CEO-ul companiei.

    Livrarea a 41 de aeronave B737 anul trecut a înlesnit extinderea serviciilor low-cost/low-fare ale companiei spre mai multe aeroporturi şi rute noi. Compania a lansat în ultimul an şapte noi baze  în Belfast, Berlin, Corfu, Gothenburg, Ibiza, Milano (Malpensa) şi Santiago.

    Anul acesta, compania va primi livrările de 52 de noi aeronave B737. Până la finalul anului, flota companiei va ajunge astfel la 380 de aeronave. În consecinţă, compania a anunţat deschiderea a şapte noi baze – dintre care una în Bucureşti, iar restul în Hamburg, Nurenberg, Praga, Sofia, Timişoara şi Vilnius, ca parte a programului de iarnă al companiei.

    În România, compania operează în prezent zboruri din Bucureşti spre Madrid, Roma, Milano, Bologna, Londra, Bruxelles şi Dublin, iar din noiembrie compania va avea zboruri din Timişoara spre mai multe destinaţii, inclusiv către Capitală. Michael OíLeary, CEO al com­paniei aeriene, spunea într-un interviu acordat anterior că în cinci ani vrea să ajungă la 10 milioane de pasa­geri pe piaţa locală.

     

     

     

     

     

  • Cine sunt cei mai puternici lideri europeni. Pe ce loc se află Klaus Iohannis

    Cine sunt cei mai puternici lideri europeni, cine are cea mai mare influenţă la întâlnirile de la Bruxelles? Publicaţia Politco are un răspuns şi a pregătit un grafic unde sunt aliniaţi toţi lideri europeni şi ambasadorii în funcţie de putere.

    În acest clasament, Iohannis este mai puternic decât doar de Emil Dimitriev, prim-ministrul al Macedonia şi Edi Rama prim-ministrul  Albaniei şi se află la egalitate cu Boyko Borisov (Bulgaria) şi Tihomir Oreskovic (Croaţia).

    “În acest grafic puteţi vedea puterea relativă combinată a liderului şi a ambasadorului unei ţări, iar poziţia acestuia este stabilită în funcţie de evenimentele posibile apropiate.”, scrie publicaţia

    Pintre lideri, Angela Merkel este fără egal, iar Franţa are cel mai influent amabasador, Pierre Sellal.
     

  • Toate sectoarele pieţei imobiliare vor avea un an 2016 foarte bun. Consumul va fi motorul creşterii în Europa Centrală şi de Est

    Anul 2016 va fi unul cu performante economice solide si va beneficia de rezultatele exceptionale inregistrate anul trecut in aproape toate sectoarele pietei imobiliare, arata raportul CBRE CEE Market Outlook 2016 privind previziunile pe acest an in Europa Centrala si de Est. Astfel, potrivit raportului, cresterea va fi obiectivul principal in regiune, dat fiind ca aici relansarea economica se desfasoara intr-un ritm mai sustinut decat in tarile Europei occidentale.

    Factorul esential care va influenta piata imobiliara este consumul, influenţat pozitiv de o serie de factori, de la preturile in scadere ale petrolului si ale bunurilor de larg consum pana la ratele mici ale dobanzilor, somajul in scadere si cresterea preturilor pe piata imobiliara. Cresterea consumului a determinat un val de dezvoltari – formule de retail si depozite logistice impulsionate de cresterea cererilor jucatorilor din comertul online, arata raportul CBRE.

    Apetitul pentru consum a dus deja la cresterea cifrelor de afaceri si a stabilizat veniturile operationale ale proprietarilor de spatii din retail; ceea ce a crescut atractivitatea investitiilor in acest sector Pe langa destinatiile traditionale – cum ar fi Praga si regiunile din Polonia – Bucuresti si Budapesta vor fi pe listele investitorilor, ceea ce va impulsiona investitiile in retail in 2016.  

    Dat fiind ca investitiile in proprietati de calitate nu arata semne de incetinire, este de asteptat ca randamentele investitionale (yields) sa continue sa scada, dincolo de nivelurile atinse in 2007, insa ritmul compresiei va fi mai lent decat in 2015, cresterea de capital va fi realizata mai ales prin comprimarea randamentelor investitionale si mai putin prin cresterea chiriilor.

    Chiar in contextul comprimarii randamentelor investitionale, acestea vor continua sa fie mai atractive decat obligatiunile de stat; ceea ce va face ca investitiile imobiliare sa ramana o alternativa solida pentru investitorii institutionali.

    Cererea pe pietele de birouri este la niveluri record, impulsionata de companiile din IT si cele de servicii externalizate (outsourcing), majoritatea lor fiind multinationale, mai precizeaza raportul CBRE. Potentialul de spatii de birouri  pentru intreaga regiune (pipeline) e la niveluri relativ scazute, cu doua importante exceptii – Varsovia are peste 670.000 de mp de spatii de birouri anuntate a fi livrate in urmatorii doi ani, ceea ce reprezinta 15% din suprafata totala de spatii de birouri. De asemenea, Bucurestiul are o raport procentual chiar mai ridicat – pipeline-ul pentru spatii de birouri reprezinta 21% din totalul spatiilor de birouri disponibile, ceea ce ar putea influenta nivelul chiriilor nete efective si rata de ocupare.

    In ansamblu, sectorul spatiilor de birouri din Europa Centrala si de Est  va fi o piata a chiriasilor iar tendinta va continua si in urmatorii doi ani. Cata vreme optiunile pentru inchirieri in capitalele tarilor central si est-europene vor fi semnificativ numeroase – in unele tari chiar in crestere – chiriasii vor putea beneficia de conditii financiare atractive.

    Inceputul lui 2016 este marcat de optimismul pietei de retail si de cresterea increderii consumatorilor, estimeaza analiza CBRE. Data fiind aglomerarea pe anumite piete de retail, potentialul de spatii (pipeline) este limitat in regiunea central si est-europeana. Doar in trei capitale sunt prevazute a fi inaugurate noi centrel comerciale in 2016 – Bucuresti, Kiev (unde vor fi inaugurate patru centre comerciale) si Varsovia, cu un stoc de spatii noi pentru 2016 de aproximativ 72.000 de mp. Zonele regionale in Europa Centrala si de Est sunt  fi mai atractive pentru dezvoltatori; cel mai mare centru comercial care se va deschide in Polonia in ultimii sapte ani este localizat in Poznan si va avea 98.000 de mp de spatii comerciale. Un pipeline redus este in Ungaria si Slovacia, unde se asteapta livrari de aproximativ 972.000 de mp de spatii comerciale, sub nivelul anilor precedenti.

    Pe ansamblu, 2015 a fost un an exceptional pentru sectorul industrial, operatorii logistici din retail beneficiind de cresterea cererii consumatorilor, manifestata atat in comertu traditional cat si in cel online. Toate pietele locale au inregistrat cresteri in ultimii 10 ani, in unele sectoare fiind chiar de 65%. Pe piata dezvoltatorilor, anticipam o limitare a constructiilor speculative, pietele fiind dominate de formulele de constructii la cerere (built-to-suit). Exceptia de la regula este Polonia, unde aproximativ 900.000 de mp de spatii logistice sunt in constructie la inceputul acestui an.

    Raportul CBRE pe regiunea central si est-europeana se concentreaza si asupa Ungariei, a carui economie a traversat sub radar ultimul an si jumatate; in termeni macroeconomici, economia Ungariei, a carui PIB a crescut cu 2,9% in ultimul an, este sustinuta de preturile scazute la energie, ratele mici ale dobanzilor si o expunere relativ limitata la incetinirea economica din China. Din perspectiva pietei imobiliare locale, consumul casnic in crestere va avea impact asupra pietelor de retail, unde chiriasii au inregistrat cresteri ale cifrelor de afaceri cu doua cifre procentuale. Sectorul industrial va beneficia din plin de optimismul industriei producatoare de componente auto in timp ce expansiunea IT&C va impulsiona piata spatiilor de birouri din Budapesta, unde cererea a crescut cu 51% fata de anul precedent. Piata dezvoltatorilor ramane relativ precauta ceea ce va impulsiona cresterile de capital, in timp ce nivelul chiriilor va ramane unul pozitiv pentru proprietari. Impulsionate de o piata solida a fortei de munca si de contextul financiar accesibil, nivelurile randamentelor investitionale (yields) din Ungaria vor cobori, micsorandu-si astfel decalajul fata de celelalte piete din Europa Centrala si de Est.

  • Eliminând aceste două moduri de gândire vei avea mai mult succes

    Felul în care vorbeşti influenţează modul în care oamenii te privesc. Să înlocuieşti un cuvântul cu un altul ar putea fi factorul care să te ajute să-ţi atingi obiectivul profesional sau personal, potrivit lui Bernard Roth, profesor la Stanford, informează Business Insider.

    În cartea sa, „The Achievement Habit”, Roth sugerează câteva schimbări necesare pentru a avea mai mult succes.

    1. Înlocuieşte „dar” cu „şi”.

    „Vreau să merg la film, dar am treabă de făcut” trebuie înlocuit cu „ Vreau să merg la film şi am treabă de făcut”. Utilizarea cuvântului „dar” duce la crearea unui conflict (şi câteodată a unui motiv) care de fapt nu există. Este posibil să mergi la film şi să rezolvi treaba, doar trebuie să găseşti o soluţie.

    În plus, atunci când foloseşti cuvântul „şi” „creierul tău ia în considerare cum poate jongla cu cele două părţi ale problemei”. Poate o să vezi un film mai scurt, poate o să delegi o parte din muncă.

    2. Înlocuieşte „trebuie să” cu „vreau să”.

    Data viitoare când te gândeşti că „trebuie să” faci ceva înlocuieşte acea expresie cu „vreau să” fac ceva.  „Este un exerciţiu foarte eficient în a le arăta oamenilor ce fac cu vieţile lor. Chiar şi lucrurile neplăcute sunt de fapt alegeri făcute de individ”, spune Roth.

    Un student de-al lui Roth simţea că este nevoit să urmeze cursurile de matematică pentru a absolvi deşi ura cursul respectiv. După ce a făcut exerciţiul de mai sus şi-a dat seama că el chiar voia să urmeze acel curs de matematică deoarece beneficiul pe care-l aducea completarea acestuia era mai mare decât disconfortul pe care îl simţea în timpul cursului.

    Astfel o persoană ar putea realiza că nu toate problemele nu au soluţii şi că un individ are mai mult control asupra vieţii sale decât ar fi crezut.

  • 48% din forţa de muncă din România este concentrată în 10 sectoare de activitate a căror cifră de afaceri reprezintă peste 50% din totalul realizat de întreaga piaţă.

    ICAP Romania a ajuns la concluzia ca sectoarele din care au migrat în ultima perioada segmente importante ale forţei de muncă sunt industria prelucrătoare, agricultură, construcţiile şi învăţământul. Transferul de forţă de muncă s-a făcut şi către zona antreprenorială, în special către comerţ, însă acest lucru este departe de a fi perceput ca un element cu influenţă pozitivă majoră din cauza unor factori obiectivi. În România activează aproape 200.000 de companii mici şi mijlocii în acest domeniu. Majoritatea companiilor mici şi medii din România îşi bazează activitatea pe un concept de afaceri cu o valoare adăugată mică – cumpără de la producători şi vând către alte companii, spre deosebire de o abordare bazată pe producţie sau cercetare – domenii care presupun însă un necesar de capital mult mai mare, respectiv de o calificare înaltă.

    ICAP Romania a analizat raportările companiilor din România la nivelul finalului de an 2014 din perspectiva unui top 10 al sectoarelor care angajează aproape jumătate din forţă de muncă din România. 

    Aceste sectoare sunt:

    1. Comerţ cu amănuntul, cu excepţia autovehiculelor şi motocicletelor
    2. Comerţ cu ridicata cu exceptia comerţului cu autovehicule şi motociclete
    3. Transporturi terestre şi transporturi prin conducte
    4. Construcţii de clădiri
    5. Industria alimentară
    6. Fabricarea articolelor de îmbrăcăminte
    7. Fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor şi semiremorcilor
    8. Activităţi de investigaţii şi protecţie
    9. Lucrări speciale de construcţii
    10. Restaurante şi alte activităţi de servicii de alimentaţie.

    În aceste sectoare economice lucrează 1.882.611 de angajaţi, în creştere cu 2% faţă de anul 2013. Primele trei sectoare, „Comerţ cu amănuntul, cu excepţia autovehiculelor şi motocicletelor”, „Comerţ cu ridicata cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete”, „Transporturi terestre şi transporturi prin conducte” angajează jumătate din forţă de muncă activă în cele 10 sectoare şi aproape un sfert (949.350) din forţa de muncă ce activează în totalul firmelor care depus raportări în 2014.

    Cele 10 sectoare menţionate anterior care concentreaza 48% din forta de munca totala concentreaza si 53% din cifra de afaceri totală (cifra de afaceri ca total al raportărilor din 2014 ale firmelor), în creştere cu 6.2% faţă de 2013. Un aspect îmbucurător este faptul că firmele care activează în aceste sectoare şi care au raportat profit în 2014, au raportat un profit total mai mare cu 25% faţă de 2013, în timp ce pierderea raportată de firmele care au raportat pierdere a fost în 2014 cu 15% mai mică decât în 2014.

    Comerţul cu amănuntul este primul sector al economiei româneşti din punctul de vedere al dimensiunii forţei de muncă implicate. Peste 400.000 de români lucrează în acest sector, 10.9% din totalul forţei de munca. Sectorul este dominat de 5 companii care realizează o treime din cifra de afaceri din total sector: OMV PETROM MARKETING, ROMPETROL DOWNSTREAM, KAUFLAND ROMÂNIA, LUKOIL ROMÂNIA, CARREFOUR ROMÂNIA.

    Alexandra Predeanu, Director General ICAP Romania apreciază că „rezultatele acestor companii au fost consacrate în urma unor investiţii semnificative în reţeaua de distribuţie. La fel de important, aceşti lideri de piaţă s-au implicat în inovare şi optimizare în managementul portofoliului de produse în timp ce au monitorizat atent comportamentul consumatorilor”.