BusinessMagazin

Tag: industrie

  • Mihaela Hoffman, Coca-Cola HBC România: Uneori găsesc motivaţia în oamenii din jurul meu, în echipă, alteori mă motivează proiectele în care mă implic, când văd cum se dezvoltă, iar rezultatele sunt cele dorite

    Cifră de afaceri (2020): 2,4 mld. lei

    Profit (2020): 335 mil. lei

    Număr de angajaţi: 1.500

    CARTE DE VIZITĂ

    • Cu o experienţă de aproape 18 ani în domeniul marketingului, anterior preluării rolului de Coffee & Premium Spirits Business Director, la finalul anului trecut, Mihaela Hoffman a condus departamentul de Marketing al Coca-Cola HBC România, în perioada 2016 – 2021, din poziţia de Marketing Manager;

    • S-a alăturat companiei în 2011 şi a ocupat, pe parcursul anilor, poziţiile de Consumer Activation Manager, Marketing Manager Beverages şi Trade Marketing Manager;

    • Este absolventă a Academiei de Studii Economice din Bucureşti.

    Uneori găsesc motivaţia în oamenii din jurul meu, în echipă, alteori mă motivează proiectele în care mă implic, când văd cum se dezvoltă, iar rezultatele sunt cele dorite. Cel mai mult însă mă motivează evoluţia – atunci când simt că am învăţat ceva, am trăit o senzaţie nouă şi am mai adăugat o experienţă inedită la ceea ce viaţa îmi oferă atât în plan profesional, cât şi personal.

     


     

  • Loredana Apreutese, International Alexander Holding: Cred că am fost mereu cel mai mare critic al meu, mă motivează să învăţ din interacţiunea pe care o am cu fiecare persoană din viaţa mea, să învăţ constant lucruri noi şi să devin o variantă a mea în fiecare

    Cifră de afaceri (la nivel de grup, 2021): 203 mil. euro

    Număr de angajaţi (echipele din România, Ungaria, Serbia, Cehia şi Germania): > 2.500

    CARTE DE VIZITĂ

    • Loredana Dan conduce firma românească International Alexander Holding, pe care o descrie ca fiind unicul integrator independent de servicii 4PL (transport, depozitare, logistică, producţie) cu capital 100% românesc:  „Din punctul meu de vedere, este o poveste plină de pasiune, profesionalism şi performanţă,  dovedite de-a lungul celor aproape 19 ani de activitate”;

    • Spune că cea mai importantă decizie pentru businessul pe care îl reprezintă este cea de expansiune prin fuziuni şi achiziţii: „Ne-am dezvoltat pas cu pas, am evoluat personal şi profesional alături de echipa, colaboratorii şi clienţii noştri şi suntem motivaţi şi deschişi mereu către noi idei şi oportunităţi de business”;

    • Este de părere că puterea şi feminitatea se armonizează: „O femeie de succes transmite feminitate şi empatie, iar în acelaşi timp este o forţă care inspiră şi construieşte. Şi, cel mai important, transmite putere şi celor din jur şi îi motivează să evolueze”.

  • Bibiana Stanciulov, proprietar, Sonimpex Topoloveni: Motivaţia mea: ochii Dianei (fiica antreprenoarei – n.red.) şi mâinile harnice ale doamnelor şi domnilor din fabrică. «Zicerea» mea : zâmbeşte azi ca să te bucuri mâine

    Cifră de afaceri (2021): 4,86 mil. lei

    Număr de angajaţi: 32

    CARTE DE VIZITĂ

    • Bibiana Stanciulov este directorul general al companiei Sonimpex Serv Com, care produce marca „Magiun de prune de Topoloveni“ din Argeş;

    • A intrat în mediul de afaceri în anul 1993, reţeta succesului, fiind, potrivit unui interviu acordat anterior revistei Business Magazin, „oamenii de calitate, compoziţia magiunului şi banii pentru utilaje şi producţie”;

    • Consideră că este deosebit de important ca rezultatele muncii să nu mintă consumatorul;

    • Este de părere că onestitatea şi independenţa absolută faţă de zona politică sunt ingredientele reuşitei în mediul de afaceri din România.

  • Ramona Gălăţeanu, director economic, Rompetrol Rafinare: Întotdeauna am vrut şi doresc în continuare să îmi demonstrez că pot face ceea ce alţii spun că e imposibil

    Cifră de afaceri (2021): 12 mld. lei

    Profit (brut, în 2021): 187 mil. lei;

    Pierdere netă: 451 mil. lei

    Număr de angajaţi: 1.112

    CARTE DE VIZITĂ

    • Spune că evoluţia sa profesională reflectă 20 de ani de muncă, implicare şi dedicare în cadrul Rompetrol/Grupul KMG International: „Este mediul care m-a făcut să mă dezvolt profesional şi pentru care sunt recunoscătoare”.

    • Descrie mediul în care îşi construieşte cariera ca fiind unul plin de provocări, pentru că piaţa în care activează compania este foarte volatilă, cu influenţe puternice venite din mediul de global de afaceri.

    Motivaţia este extrem de importantă în jobul pe care îl am. Întotdeauna am vrut şi doresc în continuare să îmi demonstrez că pot face ceea ce alţii spun că e imposibil, că pot reuşi ceea ce pare greu de atins, că pot fi corectă şi să reuşesc, că pot fi modestă şi, în acelaşi timp, fericită.

  • Monica Constantinescu, Vice-President – Automotive Electronics, fabrica Bosch din Cluj (grupul Bosch): Cred în dezvoltarea personală continuă, fapt pentru care întotdeauna mi-am dorit să devin o versiune mai bună a mea

    Vânzări (pe piaţa din România, în 2020): 448 mil. euro

    Număr de angajaţi (în cele cinci entităţi din România ale grupului): 8.160

    CARTE DE VIZITĂ

    • Monica Constantinescu conduce una dintre cele mai importante linii de activitate ale grupului german Bosch în România – divizia Automotive Electronics din Cluj;

    • Şi-a început activitatea în cadrul grupului Bosch în Germania, în 2017, ca  VP Controlling & Logistics (Automotive Electronics Division);

    • Anterior a lucrat pentru Danone, unde s-a angajat ca  Manager Department Controlling în 2004. A lucrat vreme de 14 ani în cadrul acestei companii, evoluând în roluri precum cel de director financiar, director financiar pentru Europa de Sud Est şi director financiar pentru Europa Centrală şi de Est;

    • Şi-a început cariera în 2000, în cadrul echipei de audit financiar a PwC;

    • A absolvit Facultatea de Finanţe, Asigurări, Bănci şi Burse de Valori  din Bucureşti în anul 2000.

  • Aţi mâncat vreodată insecte? Poate nu ştiţi dar noi românii consumăm deja insecte prin intermediul unui colorant alimentar care se regăseşte în salam, parizer, cârnaţi şi chiar îngheţată

    Ca sursă dovedită de proteine într-o lume care aleargă după sustenabilitate, insectele sunt deja consumate în mai multe ţări în diferite forme. Vor putea românii să treacă peste bariera culturală înspre hrana cu acestea?

    Entomofagia defineşte hrana cu insecte, iar românii sunt pe cale să înveţe acest termen după ce Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentelor a emis o opinie pozitivă faţă de viermele de făină, larva gândacului cunoscut drept Telebrio Molitor sau mealworm.

    Opinia autorităţii deschide calea la nivel european spre aprobarea pentru vânzarea unor gustări, batoane proteice, fursecuri sau a altor preparate care conţin insecte. În acelaşi timp, insectele ar putea deveni doar o componentă mai des întâlnită în industria alimentară sub forma unor aditivi sau coloranţi.

    Aceasta a fost prima analiză de risc asupra insectelor ca nou aliment derulată de autoritatea europeană. Bloomberg notează că pe masa autorităţii mai stau încă 14 aplicaţii în curs de analiză, care vizează mai multe soiuri de insecte, de la greieri şi până la lăcuste.

    Insectele ar putea veni ca alternativă sustenabilă de hrană, în contextul în care au un aport proteic ridicat, iar populaţia planetei este într-o continuă creştere. Estimările Naţiunilor Unite atrag atenţia de mai mulţi ani că până în 2050 omenirea trebuie să găsească o modalitate prin care să hrănească 9 miliarde de oameni.

    Cu toate acestea, românii ar putea fi departe de entomofagie din punct de vedere cultural, cel puţin pe termen scurt şi mediu.

    „Toate obiceiurile de consum ţin de nişte tradiţii, iar cum noi mâncăm sângerete, adică sânge într-o combinaţie cu carne, există diverse obiceiuri pe care le au popoarele şi care ţin de patrimoniul gastronomic al fiecăruia. Cu siguranţă şi noi când mergem în afară în destinaţii exotice alegem să mâncăm poate crocodil sau chiar lăcuste. Nu cred că va deveni un obicei de consum larg răspândit”, a comentat Ştefan Pădure, expert în industria alimentară şi preşedinte al Asociaţiei pentru Promovarea Alimentului Românesc (APAR).

    El a explicat că bariera psihologică poate fi un mare obstacol în cazul românilor, iar exemplul care scoate în evidenţă acest lucru este cel al cărnii de cal.

     „La noi în ţară nu se consumă calul, deşi este o carne curată, cu proprietăţi foarte bune. Dar românul a folosit calul pentru activităţi, acesta i-a fost de ajutor şi logica este că nu îţi poţi mânca prietenul”, a adăugat Ştefan Pădure.

     Un document publicat de Parlamentul European, care ridica pentru studiu ipoteza consumului de insecte, citează mai multe studii ştiinţifice care arată că respingerea entomofagiei este un comportament învăţat. Asta înseamnă că nu ne naştem cu o repulsie pentru consumul de insecte.

    CITITI AICI MATERIALUL INTEGRAL

  • Aida Nechifor, director general, Liberty Galaţi

    Cifră de afaceri (la jumătatea anului 2021): 851 mil. euro

    Profit (la jumătatea anului 2021): 136 mil. euro

    Număr de angajaţi: peste 7.000

    CARTE DE VIZITĂ

    • Aida Nechifor este, din mai 2021, director general al Liberty Galaţi – cel mai mare producător integrat de oţel din România –, după ce anterior a fost directorul financiar al companiei;

    • S-a alăturat echipei de la Galaţi în urmă cu 20 de ani ca economist, devenind apoi lider al echipelor locale de vânzări, contabilitate, raportare financiară, planificare şi analiză;

    • Grupul Liberty intenţionează să investească până la un miliard de euro în planul de transformare Greensteel al Liberty Galaţi pentru a deveni un furnizor de oţel cu amprentă de carbon zero până în 2030;

    • Aida Nechifor a implementat mai multe proiecte de automatizare şi digitalizare şi a pregătit complexul siderurgic pentru  transformarea Greensteel: „Îmbinând tehnologii inovatoare de fabricare a oţelului cu producţia de energie regenerabilă, acest plan va ajuta România să fie lider în producţia ecologică a unui material esenţial pentru construirea viitorului ţării noastre: oţelul verde”.

    Planul nostru de a ne moderniza, de a produce «oţel verde» şi de a fi neutri din punctul de vedere al amprentei de carbon este, de departe, cea mai interesantă provocare profesională pentru că implică noi tehnologii, noi abordări privind investiţiile şi necesitatea de a ne perfecţiona echipele, de a le pregăti pentru noile realităţi. Este o schimbare totală de paradigmă care mă motivează şi mă inspiră.

  • Florentina Taudor, Renania: Cred că fiecare experienţă, profesională sau personală, merită celebrată ca la carte de fiecare dată, pentru că a dus la următorul pas şi la următoarea performanţă, bucurie, fericire

    Cifră de afaceri (2020): 153 mil. lei*

    Profit (2020): 16,2 mil. lei*

    Număr de angajaţi: 146

    CARTE DE VIZITĂ

    • Cu o experienţă de peste zece ani în poziţii executive în cadrul unor companii financiare cu expunere internaţională, Florentina Taudor a devenit general manager al Renania în 2012;

    • Ea a urmat un EMBA la Bled School of Management, în Slovenia;

    • Sub conducerea sa, Renania s-a orientat pe tehnologie şi a investit în mecanisme de business contemporane, drept rezultat compania situându-se pe un trend ascendent, cu creşteri relevante.

    Cred că fiecare experienţă, profesională sau personală, merită celebrată ca la carte de fiecare dată, pentru că a dus la următorul pas şi la următoarea performanţă, bucurie, fericire. Eu nu aş schimba nimic din viaţa mea, totul a fost minunat aşa cum a fost, cred doar
    c    ă m-aş bucura şi mai mult de fiecare etapă.

  • Iulia Sbiera, CFO, Pehart Grup: Mă motivează contribuţia la lucruri făcute mai bine şi rezultate mai bune

    Cifră de afaceri (2021): > 110 mil. euro

    Număr de angajaţi: > 500

    CARTE DE VIZITĂ

    • În 2018, a preluat poziţia de CFO al Pehart, rol din care coordonează activitatea departamentelor Financiar, IT şi Resurse Umane al celui mai mare producător de hârtie din Sud-Estul Europei, un important exportator român. Cu o tradiţie de aproape 185 de ani, compania românească produce anual în două fabrici de la Petreşti, judeţul Alba şi Dej, judeţul Cluj 100.000 tone de hârtie tissue şi are o capacitate de procesare a produselor finite de peste 75.000 tone;

    • În perioada facultăţii, Iulia Sbiera a făcut voluntariat şi a avut o scurtă experienţă în sistemul bancar. Între anii 2006-2018 a lucrat pentru Procter&Gamble, unde a ocupat diverse roluri manageriale în departamentul financiar, în biroul din Bucureşti şi fabrica din Urlaţi;

    • A absolvit Facultatea de Studii Europene la Universitatea Babeş-Bolyai Cluj-Napoca (2002-2006).

    Mă motivează contribuţia la lucruri făcute mai bine şi rezultate mai bune. Dar mai ales, mă motivează oamenii buni pe care îi am alături şi care îşi doresc să fie mai buni. Pentru că motivaţia este contagioasă.

  • România bifează cel mai slab randament al muncii în ţările din regiune, mai puţin în industrie şi IT&C, sectoare în care productivitatea a înregistrat cea mai bună evoluţie din zonă

    În România, productivitatea muncii a crescut în S1/2022 cu 18,6% an/an, fiecare persoană ocupată creând în medie 12.800 euro valoare adăugată brută în prima jumătate din acest an, notează o analiză a Alpha Bank semnată de Ella Kállai, economist şef al instituţiei şi Iulia Lungu, analist piaţă.

    Potrivit acesteia, costul per salariat a crescut cu 10,3% în aceeaşi perioadă ajungând la 7.400 de euro, în timp ce randamentul muncii, un indicator succint de eficienţă, calculat ca raport între productivitate şi cost a ajuns la 1,7 în S1/2022, indicând că pentru fiecare euro plătit unui salariat ca remunerare salarială fiecare persoană ocupată din economie crea 1,7 euro valoare adăugată brută.

    “Este cel mai bun randament al muncii atins în primele semestre de după 2018. Cu această valoare, România s-a situat în urma ţărilor din regiune, dar a devansat media UE. Decalajul faţă de ţările din regiune s-a redus comparativ cu cei trei ani anteriori”, se specifică în analiză.

    Totuşi, deşi economia a avut randamentul muncii cel mai slab comparativ cu ţările din regiune, au existat două sectoare în care randamentul muncii a fost peste cel realizat de aceste sectoare în regiune: industria şi sectorul informaţii şi comunicaţii.

    În industrie, productivitatea muncii a depăşit costul muncii de 2,9 ori, însemnând că pentru fiecare euro plătit unui salariat ca remunerare salarială fiecare persoană ocupată în sector crea 2,9 euro valoare adăugată brută.

    Astfel, productivitatea muncii a avansat cu 38% în S1/2022 faţă de perioada similară din 2021 ajungând la 17.500 euro.

    “Din cei trei factori contributori care determină productivitatea muncii, preţul valorii adăugate brute, volumul valorii adăgate brute ambele cu impact direct proporţional, şi populaţia ocupată cu impact invers proporţional, creşterea productivităţii muncii din industrie a fost determinată aproape în întregime de creşterea preţului valorii adăugate brute, volumul valorii adăugate brute a scăzut şi populaţia ocupată din sector a stagnat”, spun analiştii de la Alpha Bank.

    În ceea ce priveşte costul per salariat, acesta a crescut cu 13,5% în S1/2022 faţă de S1/2021 ajungând la 6.100 euro.

    În regiune, industria României este al doilea producător în ceea ce priveşte ponderea valorii adăugate brute (28%) după Cehia (30%) şi al treilea angajator judecând după ponderea în populaţia ocupată (21%), ponderea salariaţilor (26%) şi ponderea anvelopei salariale (21%) după Cehia (28%, 30%, 29%) şi Polonia (23%, 27%, 26%).

    În sectorul IT&C, productivitatea muncii a depăşit costul muncii de 2,2 ori, fiecare persoană ocupată în sector crea 2,2 euro valoare adăugată brută pentru fiecare euro plătit unui salariat. Productivitatea muncii a avansat cu 22,4%, ajungând la 44.700 euro în prima jumătate din 2022. Creşterea s-a datorat în cea mai mare parte expansiunii volumului valorii adăugate şi marginal creşterii preţului valorii adăugate.

    În perioada analizată, costul per salariat a crescut cu 24,1%, ajungând la 20.000 euro. Dimensiunea sectorului este cea mai mare în regiune după ponderea valorii adăugate brute create (8%) şi după ponderea în anvelopa salarială din economie (7%), însă este cea mai mică alături de Grecia după ponderea în populaţia ocupată (2%) şi a doua cea mai mare după ponderea salariaţilor (3%) după Ungaria (4%).

    Faţă de celelalte ţări, sectorul are relativ mai puţine persoane ocupate mai bine plătite, mai arată datele Alpha Bank.