BusinessMagazin

Tag: industria auto

  • Românii care schimbă industria auto mondială

    Dacia este principala rampă de lansare a inginerilor şi executivilor români la nivel internaţional, însă şi companiile din comerţul cu auto de pe plan local formează specialişti care ulterior sunt recrutaţi ca expaţi. În plus, există o a treia categorie de specialişti din domeniu, care nu au activat deloc, sau doar foarte puţin pe plan local, dar şi-au construit o carieră în afară, unde au ajuns chiar şi la vârful unor giganţi din industria auto.

    Alin Tapalagă are acum 47 de ani, iar în 2011 a primit misiunea de a deschide şi conduce operaţiunile Porsche Holding din Columbia, importatorul mărcilor grupului Volkswagen pe piaţa sud-americană. Acum, după cinci ani, Alin Tapalagă a fost înlocuit în funcţie de Juan Felipe Bedoya, deoarece românul a primit o nouă provocare: a fost numit CEO al operaţiunilor din Malaiezia, următoarea piaţă unde se va extinde Porsche Holding. Astfel, Alin Tapalagă este cel care pune bazele şi consolidează capetele de pod ale concernului austriac, întâi în Columbia şi acum în Malaiezia.

    Tot din Porsche Inter Auto România a plecat şi Dana Cortina la finalul anului 2013, la doi ani după plecarea lui Alin Tapalagă în Columbia. Ea a preluat conducerea companiei Volkswagen Group Retail Spania (VGRS), cel mai mare dealer al grupului VW din Spania. Grupul Porsche funcţionează în Spania în baza unui sistem dual de management, astfel că Dana Cortina este director general alături de un executiv spaniol.

    Săptămâna trecută, Cristina Bălan, un inginer român care a absolvit Universitatea Transilvania în 2002, a devenit cunoscută în urma unui articol publicat de Wall Street Journal, în care publicaţia americană ridica problema calităţii maşinilor Tesla. Numele Cristinei Bălan apare în legătură cu un scandal intern cu privire la calitatea maşinilor asamblate de brandul american, în urma căruia tânăra a fost forţată să părăsească compania. Ea a dezvăluit faptul că problemele legate de calitate au crescut pe măsură ce producţia Tesla Model S a fost tot mai mare. La începutul anului 2014 ea a văzut aliniate maşinile cu probleme la nivelul plafonului interior, unde au apărut rosturi tot mai mari. După ce Cristina Bălan a ridicat problema, a fost forţată să demisioneze, potrivit declaraţiilor sale consemnate de Wall Street Journal. După ce a părăsit compania, i-a spus lui Elon Musk într-un e-mail faptul că inginerii pun componente defecte în maşină, cu toate că ştiu despre probleme. Compania a refuzat să ofere orice comentariu pe această temă.

    În calitate de inginer, Cristina Bălan a lucrat la unele dintre cele mai spectaculoase automobile proiectate vreodată, precum consola centrală a modelului Audi R8, interiorul portierelor de la Porsche Cayenne, modulul bateriilor de pe Mercedes-Benz B-Class, dar şi cel de pe Toyota Rav4 EV. „Sunt mândră că sunt româncă şi foarte multă lume ştie cât de mult apreciez universitatea pe care am făcut-o. Am întâlnit mulţi ingineri români foarte buni şi respectaţi în Statele Unite. Sper ca tinerii din România să ţină tradiţia în continuare şi să aibă încredere în ei“, a declarat Cristina Bălan. Printre absolvenţii Universităţii Transilvania din Braşov se numără Alexandru Blemovici, directorul general al Schaeffler România, sau Răzvan Urdea, coleg de generaţie cu Cristina Bălan, care este în prezent director general al HIB Rolem. Înainte să lucreze la Tesla, Cristina Bălan a lucrat ca inginer la Boeing, timp de trei ani, la Meridian Lightweight Technologies pentru doi ani şi la Honeywell Process Solutions pentru un an şi şapte luni.

    Tot în Vest a devenit celebră şi Raluca Novak, 32 de ani, cea care din 2013 conduce departamentul de marketing al celebrului brand britanic McLaren, pentru Europa, după şapte ani în industria cosmeticelor. Rolul ei în cadrul companiei presupune crearea şi dezvoltarea brandului deoarece deşi McLaren este foarte cunoscut publicului îndeosebi pentru trecutul din Formula 1. Divizia de maşini sport de lux de serie este doar în al şaselea an de existenţă, iar principalii concurenţi, Porsche şi Ferrari, au o istorie de zeci de ani în acest domeniu. Misiunea ei este aceea de a genera notorietate pentru mărci de maşini de serie în rândul consumatorilor high net worth (cu venituri foarte mari – n.red.) din Europa şi de a-i convinge pe aceştia să şi-l treacă pe lista lor de cumpărături.

    Thomas Ebner, 37 de ani, s-a născut la Timişoara, dar a plecat din România în urmă cu şaptesprezece ani şi a ajuns în 2013 director de produs pentru BMW Seria 1, după care a preluat aceeaşi funcţie dar pentru Seria 2; în prezent este manager de comunicare pentru noul BMW Seria 5 fiind responsabil pentru lansarea internaţională a noului model, cea mai importantă premieră din 2017 a mărcii BMW. Ebner s-a născut la Timişoara în 1978 şi a plecat din ţară împreună cu familia în 1994. El are dublă cetăţenie, română şi germană. Ebner a plecat cu un an şi jumătate înainte să termine liceul în România şi şi-a finalizat studiile în Germania. Urmând cursurile unei facultăţi tehnice, aproape de sediile centrale ale Porsche şi Mercedes-Benz din Stuttgart, în primii ani a avut şi primele contacte cu industria auto.

    Cea mai recentă promovare este cea a lui Cornel Olendraru, 47 de ani, actualul director al Uzinei Vehicule Dacia, care din luna octombrie a acestui an va prelua funcţia de director regional industrial pe regiunea Eurasia în cadrul Renault, fiind astfel responsabil de performanţa industrială şi logistică a grupului Renault în trei ţări: România, Turcia şi Rusia. „Dacă în România şi în Turcia operaţiunile grupului Renault sunt consolidate şi performante, oportunitatea şi provocarea cea mai mare va fi în Rusia, într-o piaţă care şi astăzi este în scădere, dar are un potenţial uriaş. Voi rămâne în contact strâns cu uzinele de la Mioveni. Îmi propun să contribui în continuare la modernizarea Daciei şi îmi doresc să reuşesc să duc la nivel de regiune măcar o parte din experienţa acumulată în România“, a spus Cornel Olendraru.

    În cele trei ţări, în perimetrul industrial al Renault lucrează circa 40.000 de angajaţi. De altfel, pe piaţa din Rusia, Olendraru se întâlneşte cu Nicolas Maure, francezul care a condus timp de doi ani afacerea Renault în România şi care a fost trimis în aprilie să redreseze cel mai mare producător auto din Rusia. Născut în Piatra Neamţ şi absolvent al Facultăţii de Aeronave din cadrul Universităţii Politehnica din Bucureşti, Olendraru este şi absolvent al unui masterat şi al unui doctorat în mecanică, obţinute la Şcoala Politehnice Palaiseau din Franţa. El şi-a început activitatea în 1999, când s-a angajat ca inginer la gigantul industrial Honeywell, unde a lucrat în fabricile din Franţa, Marea Britanie şi Italia, iar între 2001 şi 2003 a fost responsabil de coordonarea capacităţii de producţie şi de performanţa uzinelor din Europa. Din 2003 a revenit în România la Honeywell Garret, unde a fost, pe rând, director de producţie, director logistică şi director al uzinei.

    În 2010 a preluat conducerea departamentului de fabricaţie din cadrul Uzinei Mecanica şi Şasiuri Dacia, ulterior ocupând poziţia de director. Din octombrie 2013, Cornel Olendraru a fost numit director al Uzinei Vehicule Dacia, având direct în subordine 8.400 de angajaţi care asamblează maşinile mărcii Dacia la Mioveni. Producţia Dacia se învârte anual în jurul a 340.000 – 350.000 de unităţi. Anterior numirii lui Olendraru, uzina Dacia fusese condusă timp de şase ani de un expat, Charles Morillo. De la 1 octombrie 2016, Olendraru va fi director regional industrial în cadrul Renault pentru regiunea Eurasia (VP Manufacturing and Logistics Eurasia Region).

    Printre executivii români promovaţi de Renault se numără şi Mihai Bordeanu, director de marketing pentru Dacia în Marea Britanie şi responsabil direct de promovarea mărcii autohtone în ţările cu volan pe dreapta din Europa.

  • Românii care schimbă industria auto mondială

    Dacia este principala rampă de lansare a inginerilor şi executivilor români la nivel internaţional, însă şi companiile din comerţul cu auto de pe plan local formează specialişti care ulterior sunt recrutaţi ca expaţi. În plus, există o a treia categorie de specialişti din domeniu, care nu au activat deloc, sau doar foarte puţin pe plan local, dar şi-au construit o carieră în afară, unde au ajuns chiar şi la vârful unor giganţi din industria auto.

    Alin Tapalagă are acum 47 de ani, iar în 2011 a primit misiunea de a deschide şi conduce operaţiunile Porsche Holding din Columbia, importatorul mărcilor grupului Volkswagen pe piaţa sud-americană. Acum, după cinci ani, Alin Tapalagă a fost înlocuit în funcţie de Juan Felipe Bedoya, deoarece românul a primit o nouă provocare: a fost numit CEO al operaţiunilor din Malaiezia, următoarea piaţă unde se va extinde Porsche Holding. Astfel, Alin Tapalagă este cel care pune bazele şi consolidează capetele de pod ale concernului austriac, întâi în Columbia şi acum în Malaiezia.

    Tot din Porsche Inter Auto România a plecat şi Dana Cortina la finalul anului 2013, la doi ani după plecarea lui Alin Tapalagă în Columbia. Ea a preluat conducerea companiei Volkswagen Group Retail Spania (VGRS), cel mai mare dealer al grupului VW din Spania. Grupul Porsche funcţionează în Spania în baza unui sistem dual de management, astfel că Dana Cortina este director general alături de un executiv spaniol.

    Săptămâna trecută, Cristina Bălan, un inginer român care a absolvit Universitatea Transilvania în 2002, a devenit cunoscută în urma unui articol publicat de Wall Street Journal, în care publicaţia americană ridica problema calităţii maşinilor Tesla. Numele Cristinei Bălan apare în legătură cu un scandal intern cu privire la calitatea maşinilor asamblate de brandul american, în urma căruia tânăra a fost forţată să părăsească compania. Ea a dezvăluit faptul că problemele legate de calitate au crescut pe măsură ce producţia Tesla Model S a fost tot mai mare. La începutul anului 2014 ea a văzut aliniate maşinile cu probleme la nivelul plafonului interior, unde au apărut rosturi tot mai mari. După ce Cristina Bălan a ridicat problema, a fost forţată să demisioneze, potrivit declaraţiilor sale consemnate de Wall Street Journal. După ce a părăsit compania, i-a spus lui Elon Musk într-un e-mail faptul că inginerii pun componente defecte în maşină, cu toate că ştiu despre probleme. Compania a refuzat să ofere orice comentariu pe această temă.

    În calitate de inginer, Cristina Bălan a lucrat la unele dintre cele mai spectaculoase automobile proiectate vreodată, precum consola centrală a modelului Audi R8, interiorul portierelor de la Porsche Cayenne, modulul bateriilor de pe Mercedes-Benz B-Class, dar şi cel de pe Toyota Rav4 EV. „Sunt mândră că sunt româncă şi foarte multă lume ştie cât de mult apreciez universitatea pe care am făcut-o. Am întâlnit mulţi ingineri români foarte buni şi respectaţi în Statele Unite. Sper ca tinerii din România să ţină tradiţia în continuare şi să aibă încredere în ei“, a declarat Cristina Bălan. Printre absolvenţii Universităţii Transilvania din Braşov se numără Alexandru Blemovici, directorul general al Schaeffler România, sau Răzvan Urdea, coleg de generaţie cu Cristina Bălan, care este în prezent director general al HIB Rolem. Înainte să lucreze la Tesla, Cristina Bălan a lucrat ca inginer la Boeing, timp de trei ani, la Meridian Lightweight Technologies pentru doi ani şi la Honeywell Process Solutions pentru un an şi şapte luni.

    Tot în Vest a devenit celebră şi Raluca Novak, 32 de ani, cea care din 2013 conduce departamentul de marketing al celebrului brand britanic McLaren, pentru Europa, după şapte ani în industria cosmeticelor. Rolul ei în cadrul companiei presupune crearea şi dezvoltarea brandului deoarece deşi McLaren este foarte cunoscut publicului îndeosebi pentru trecutul din Formula 1. Divizia de maşini sport de lux de serie este doar în al şaselea an de existenţă, iar principalii concurenţi, Porsche şi Ferrari, au o istorie de zeci de ani în acest domeniu. Misiunea ei este aceea de a genera notorietate pentru mărci de maşini de serie în rândul consumatorilor high net worth (cu venituri foarte mari – n.red.) din Europa şi de a-i convinge pe aceştia să şi-l treacă pe lista lor de cumpărături.

    Thomas Ebner, 37 de ani, s-a născut la Timişoara, dar a plecat din România în urmă cu şaptesprezece ani şi a ajuns în 2013 director de produs pentru BMW Seria 1, după care a preluat aceeaşi funcţie dar pentru Seria 2; în prezent este manager de comunicare pentru noul BMW Seria 5 fiind responsabil pentru lansarea internaţională a noului model, cea mai importantă premieră din 2017 a mărcii BMW. Ebner s-a născut la Timişoara în 1978 şi a plecat din ţară împreună cu familia în 1994. El are dublă cetăţenie, română şi germană. Ebner a plecat cu un an şi jumătate înainte să termine liceul în România şi şi-a finalizat studiile în Germania. Urmând cursurile unei facultăţi tehnice, aproape de sediile centrale ale Porsche şi Mercedes-Benz din Stuttgart, în primii ani a avut şi primele contacte cu industria auto.

    Cea mai recentă promovare este cea a lui Cornel Olendraru, 47 de ani, actualul director al Uzinei Vehicule Dacia, care din luna octombrie a acestui an va prelua funcţia de director regional industrial pe regiunea Eurasia în cadrul Renault, fiind astfel responsabil de performanţa industrială şi logistică a grupului Renault în trei ţări: România, Turcia şi Rusia. „Dacă în România şi în Turcia operaţiunile grupului Renault sunt consolidate şi performante, oportunitatea şi provocarea cea mai mare va fi în Rusia, într-o piaţă care şi astăzi este în scădere, dar are un potenţial uriaş. Voi rămâne în contact strâns cu uzinele de la Mioveni. Îmi propun să contribui în continuare la modernizarea Daciei şi îmi doresc să reuşesc să duc la nivel de regiune măcar o parte din experienţa acumulată în România“, a spus Cornel Olendraru.

    În cele trei ţări, în perimetrul industrial al Renault lucrează circa 40.000 de angajaţi. De altfel, pe piaţa din Rusia, Olendraru se întâlneşte cu Nicolas Maure, francezul care a condus timp de doi ani afacerea Renault în România şi care a fost trimis în aprilie să redreseze cel mai mare producător auto din Rusia. Născut în Piatra Neamţ şi absolvent al Facultăţii de Aeronave din cadrul Universităţii Politehnica din Bucureşti, Olendraru este şi absolvent al unui masterat şi al unui doctorat în mecanică, obţinute la Şcoala Politehnice Palaiseau din Franţa. El şi-a început activitatea în 1999, când s-a angajat ca inginer la gigantul industrial Honeywell, unde a lucrat în fabricile din Franţa, Marea Britanie şi Italia, iar între 2001 şi 2003 a fost responsabil de coordonarea capacităţii de producţie şi de performanţa uzinelor din Europa. Din 2003 a revenit în România la Honeywell Garret, unde a fost, pe rând, director de producţie, director logistică şi director al uzinei.

    În 2010 a preluat conducerea departamentului de fabricaţie din cadrul Uzinei Mecanica şi Şasiuri Dacia, ulterior ocupând poziţia de director. Din octombrie 2013, Cornel Olendraru a fost numit director al Uzinei Vehicule Dacia, având direct în subordine 8.400 de angajaţi care asamblează maşinile mărcii Dacia la Mioveni. Producţia Dacia se învârte anual în jurul a 340.000 – 350.000 de unităţi. Anterior numirii lui Olendraru, uzina Dacia fusese condusă timp de şase ani de un expat, Charles Morillo. De la 1 octombrie 2016, Olendraru va fi director regional industrial în cadrul Renault pentru regiunea Eurasia (VP Manufacturing and Logistics Eurasia Region).

    Printre executivii români promovaţi de Renault se numără şi Mihai Bordeanu, director de marketing pentru Dacia în Marea Britanie şi responsabil direct de promovarea mărcii autohtone în ţările cu volan pe dreapta din Europa.

  • Povestea incredibilă a unei inginere din Braşov care a participat la proiectarea şi lansarea maşinii electrice Tesla

    Cristina Bălan face parte din generaţia inginerilor români care au decis să plece din România pentru a urma o carieră, în condiţiile în care în anii de atunci, începutul anilor 2000, abia se puneau bazele industriei auto în România – Renault abia revenise la Mioveni, unde se producea SupeRNova şi ulterior Solenza, iar Logan încă era în stadiul de proiect, la Craiova Daewoo aducea maşini doar pentru a le asambla, iar ARO se pregătea să-şi dea ultima suflare, în lipsa unor investitori strategici.

    „Am decis să emigrez după cel de-al treilea an de facultate. Atunci am realizat cât de mult îmi doream să contez în in­gi­nerie şi să parti­cip într-un proiect care să schimbe lu­mea, în special în industria auto. Din păcate nu aveam prea multe alternative în România, deci unde puteam emigra decât în Statele Unite sau Canada? Aveam câţiva prie­teni aici (în America de Nord – n.red.) şi mi-a plăcut foarte mult men­talitatea deschisă şi oportuni­tăţile pe care le aveam. Am plecat din România la mai puţin de o lună de la absolvirea facultăţii“, a spus Cristina Bălan.

    După ce a ajuns în Canada şi-a echivalat studiile. În condiţiile în care în România a urmat cursurile de inginer timp de cinci ani, acestea s-au echivalat la o licenţă de inginer plus un an de master. „Dacă aş avea timp, aş putea să mai urmez cursurile timp de un an pentru a termina masterul, dar jobul meu şi circumstanţele nu au permis până acum“, a spus Cristina Bălan.

    „Am fost plăcut surprinsă de faptul că am primit multe mesaje de la studenţi sau absolvenţi ai Universităţii Transilvania, care îmi spuneau cât de mândri sunt după ce au citit articolele din presă.“

    În România nu a avut ocazia să lucreze deloc, iar primul loc de muncă din cariera sa a fost în Canada, dar nu ca inginer, ci în IT, ca specialist de reţea şi relaţii cu clienţii pentru HP, timp de câte­va luni. Primul job ca inginer în Canada l-a obţinut la Honey­well, care produducea filtre de aer.

    „La Honeywell am întânit un foarte experimentat inginer român, care fusese profesor uni­ver­sitar în Timişoara. El a devenit mentorul meu. Puterea pe care mi-a insuflat-o m-a determinat să mă străduiesc să ofer ce era mai bun pentru fiecare job pe care l-am avut, inclusiv la Tesla. Numele lui este Liviu Rădulescu şi este acum profesor universitar în Canada.“

    Cristina Bălan povesteşte cum pentru primul job ca ingi­ner trebuia să conducă pe un drum de o oră şi jumătate pe vreme bună, iar iarna, când zăpezile blocau autostră­zile, petre­cea şi până la opt ore în maşină. „Mulţi spuneau că nu sunt în toate minţile de conduc atât de departe spre nord pentru un job, însă din jobul acela am învăţat foarte mult, iar acea ex­perienţă m-a ajutat enorm pe parcurs.“

    Primul loc de muncă în Statele Unite l-a obţinut la Boeing, unde a lucrat ca inginer designer în cadrul echipei care a proiectat interiorul ce­lebrului 787 Dream­liner, cel mai avansat avion de pasageri din lume şi singurul care utilizează materiale com­pozite în fuselaj pentru a-i reduce greutatea şi pentru a consuma mai puţin com­bustibil.

    „Unul dintre principalele motive pentru care am obţinut jobul la Boeing este faptul că aveam certificare Catia (software de proiectare 3D pentru ingineri – n.red.). După două luni am devenit reprezentantul Boeing pentru implementarea noilor cerinţe pentru furnizorul de scaune de pasageri. Am călătorit atunci mult în Franţa, pentru scau­nele de la clasa întâi“, povesteşte Cristina Bălan. Sin­gurul minus de care îşi aminteşte este că nu a avut ocazia de a lucra cu o femeie inginer în companiile automotive.

    „La Boeing am lucrat cu mulţi ingineri din România care aveau foarte multă experienţă în ingineria aerospaţială.“

    În industria auto s-a întâlnit cu numai trei ingineri români de-a lungul unei cariere de 14 ani, însă nu acelaşi lucru este valabil pentru industria aeronautică, unde ea spune că a lucrat cu mulţi ingineri români experimentaţi.

    Printre proiectele la care a mai lucrat Cristina Bălan se numără unele realizate pentru Nissan, Chrysler sau chiar Hammer.

    „Un alt exemplu este com­pa­nia Meridian, unde am fost unul din cei trei ingineri selectaţi pentru a merge în Japonia pentru a ajuta divizia de cercetare şi dezvoltare a Honda. Trebuia iniţial să stau două săptămâni, dar am stat ulterior câteva luni pentru suport. Aceea a fost o experienţă pe care nu o voi uita.“

    Compania Meri­dian este specializată în aliaje metalice cu greutate redusă, foarte impor­tante într-o industrie auto care doreşte să scadă greutatea cu orice preţ.

    Acum Cristina Bălan este şi cetăţean canadian, iar în curând are în plan să dobânească şi cetăţenia americană. În ianuarie 2015 şi-a fondat propria companie, la insistenţele mai multor executivi din industria auto, Tesseract Motors, care realizează proiecte de inginerie pentru industria auto. În condiţiile în care această industrie este una dintre cele mai „discrete“ când vine vorba de proiecte viitoare, cercetare şi dezvoltare, ea spune doar că „zboară, momentan, sub radar“, în condiţiile în care lucrează cu tehnologiile viitorului.

     

    CV-ul Cristinei Bălan, inginerul care a făcut parte din echipa-cheie a Tesla pentru Model S

     

    Ianuarie 2015 – prezent

    Proprietar şi designer-şef la Tesseract Motors, SUA

    Iulie 2013 – aprilie 2014

    Inginer CAD, Sisteme de interior, Tesla Motors, SUA

    August 2010 – februarie 2013

    Inginer CAD, Echipa responsabilă de sistemul de baterii, Tesla Motors, SUA

    Mai 2007 – aprilie 2010

    Inginer designer pentru compartimentul cargo, Boeing, SUA

    A făcut parte din echipa de ingineri care a proiectat compartimentul cargo al Boeing 787 Dreamliner

    Ianuarie 2005 – februarie 2007

    Inginer designer, Meridian Lightweight Technologies, Germania

    A proiectat componente din magneziu şi aluminiu pentru Nissan şi Honda

    Iulie 2003 – ianuarie 2005

    Specialist Catia, Honeywell Process Solutions, Canada

    A proiectat filtre de aer şi combustibil pentru Honda şi alte branduri

     

    Este adevărat faptul că ai fost concediată de Elon Musk?

    Nu pot răspunde acestei întrebări şi nici unei întrebări cu privire la Tesla, în afară de ce am declarat pentru Wall Street Journal.

    Ce este însă mai important este că toţi de la Tesla ştiu că am fost o parte esenţială a proiectului ce a dus la crearea automobilului şi am realizat multe îmbunătăţiri ce au fost implementate inclusiv la viitoarele maşini.

    Ce pot spune însă este că mediul de lucru este unul foarte încordat în Statele Unite şi Canada şi este foarte diferit de cel din Europa.

     

    De la primul meu job nu-mi amintesc să fi avut o săptămână de lucru de numai 40 de ore. (8 ore de lucru pe zi – n.red.).

    Am avut luni la Boeing în care lucram cel puţin 60-70 de ore pe săptămână pentru a respecta termenul de livrare şi acest lucru nu este ceva neobişnuit pentru inginerii care lucrează în R&D.

    În Japonia, spre exemplu, pentru a respecta termenul am lucrat două luni fără zile libere, iar ziua de lucru era de 14-16 ore. Dar am realizat proiectul, iar sentimentul de la final a meritat efortul depus.

    În Statele Unite mediul de lucru este unul foarte competitiv, iar dacă nu eşti pregătit să accepţi să stai peste programul obişnuit, atunci ei vor găsi pe altcineva.

    Nu mai amintesc de faptul că în America de Nord se ia numai o săptămână de vacanţă pe an, iar dacă ai noroc, poate după 15 ani ai ocazia de a avea trei săptămâni de vacanţă.

     

    Când şi de ce ai fondat compania Tesseract Motors?

    Am pornit compania în ianuarie 2015. Am realizat că este nevoie de aptitudinile mele după Tesla. Automobilele electrice reprezintă viitorul, iar în următorii şase-opt ani majoritatea maşinilor vor fi electrice, dacă nu chiar mai devreme. După ce am ţinut în mână pentru prima dată premiul acordat de cei de la Motor Trend echipei Tesla din care am făcut parte, visul meu a fost să pun bazele unei case proprii de design şi mulţi CEO m-au îndemnat în acest sens.

     

    Ce face mai exact Tesseract Motors?

    Proiectează automobile, însă nu numai atât. Am livrat multe tehnologii de top şi de ultimă oră pentru care există cerere mare în acest moment. Din păcate nu pot spune mai multe deoarece ajut alte câteva start-up-uri care încă sunt în „stealth mode” şi vor să rămână aşa. 

  • Cât câştigă cele mai bine plătite femei executiv din lume

    Publicaţia Fortune a realizat un top 5 al celor mai bine plătite femei executiv din lume.

    Safra Catz în , CEO al Oracle, a câştigat cei mai mulţi bani în 2015 atingând suma impresionantă de 56.9 milioane de dolari. În top este urmată de Ruth Porat, CFO al Alphabet, a obţinut 41.1 milioane de dolari anul trecut, apoi Mary Barra, CEO al GM, cu 36.3 milioane de dolari în 2015.

    Locurile patru şi cinci sunt ocupate de Marillyn Hewson, CEO al Lockheed Martin, şi
    Angela Ahrendts, SVP REtail şi Online al Apple, cu 28.3 mil. de dolari şi respectiv 27.6 milioane de dolari.

    Ce este interesant de observat este faptul că toate cele 5 femei lucrează în industrii dominate de bărbaţi (3 în IT), industria auto şi aeronautică.

  • Încă un scandal în industria auto. 830.000 de vehicule Ford vor fi rechemate. Care este motivul

    Compania Ford a anunţat joi că va chema în service 830.000 de vehicule mărcile Ford şi Lincoln pentru remedierea unei probleme la portiere.

    Compania Ford a anunţat, joi, că va chema în service 830.000 de vehicule mărcile Ford şi Lincoln, pentru remedierea unei probleme la portiere, informează postul CNBC.

    Vehiculele chemate în service sunt mărcile Ford C-MAX (2013-2015), Ford Escape (2013-2015), Ford Focus (2012-2015), Ford Mustang (2015), Lincoln MKC (2015) şi Ford Transit Connect (2014-2016).

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Cine este noul ministru al Transporturilor

    Noul ministru al Transporturilor, Petru Sorin Buşe, are o experienţă de peste 25 de ani în industria auto globală, între septembrie 2010 şi mai 2015 fiind vicepreşedinte al Inginerie Renault Globale şi Directorul General al Renault Technologie Roumaine (RTR), informează Guvernul.

    Anterior, tot în cadrul grupului Renault, în perioada iulie 2009 – septembrie 2010 a fost Director General adjunct al RTR, iar în perioada septembrie 2008 – iunie 2009, Inginer Şef Adjunct pentru Rusia.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Industria auto românească a crescut de cinci ori în zece ani

    Industria auto locală a urcat de la o cifră de afaceri de 3,8 miliarde de euro în 2005, anul în care Dacia a ieşit cu Logan la export, la peste 20 de miliarde de euro, potrivit datelor Asociaţiei Constructorilor de Automobile din România (ACAROM), creşterea cea mai puternică fiind înregistrată pe sectorul producătorilor de componente, ale căror afaceri s-au majorat de la 2,4 miliarde de euro în acel an la aproape 15 mld. euro anul trecut. În prezent, cei 600 de producători de prezenţi pe piaţa locală au peste 200.000 de salariaţi.

    Grupul german Continental, cu afaceri de 2,3 mld. euro pe piaţa românească, este cel mai mare jucător din industria componentelor auto cu 16.500 de salariaţi.

    Cifra de afaceri a celor doi producători auto din România, Automobile Dacia (Mioveni) şi Ford (Craiova) a urcat de la 2,6 mld. euro în 2009, la 5,1 mld. euro anul trecut, creşterea fiind susţinută puternic în ultimii ani de uzina Dacia, dar şi de intrarea în producţie a B-Max la Craiova. Dacia şi Ford ocupă ocupă locul unu şi locul patru între cei mai mari exportatori din România.

    Cea mai mare investiţie în industria auto realizată anul trecut a fost demarată de Grupul Daimler, la Sebeş, unde germanii au pornit un proiect de 300 mil. euro, într-o nouă fabrică de cutii de viteze. Fabrica a fost inaugurată în primăvara acestui an, iar compania se îndreaptă rapid spre top zece cele mai mari companii din industria componentelor auto de pe piaţa locală.

    Top zece cele mai mari companii producătoare de maşini componente auto au rulat anul trecut afaceri de aproape 45,6 mld. lei, în creştere cu 6% faţă de anul anterior, potrivit datelor centralizate de ZF.

    Constatin Stroe, fostul director al Dacia, actual membru în consiliul de administraţie al constructorului deţinut de Renault, spune în continuare că România are un potenţial enorm de a atrage noi investitori în industria auto, însă infrastructura rămâne o mare problemă.

    „Nu sunt avocatul Renault, însă modul în care se construiesc drumuri în România reprezintă o problemă fundamentală. Personal nu cred că autostrada Piteşti Sibiu va fi realizată până în 2021. Eu sper să facă ceva parţial măcar până atunci“, a subliniat Constantin Stroe.

    Grupul Continental rămâne numărul unu pe segmentul componentelor auto şi singurul cu afaceri de peste 2 miliarde de euro. Cifra de afaceri cumulată a celor şapte companii ce alcătuiesc grupul Continental în România a urcat anul trecut 14% faţă de anul anterior la
    2,3 miliarde de euro sau peste
    10,2 miliarde de lei. Dacă toate cele şapte divizii ar fi concentrate într-o singură companie, Continental ar fi pe locul trei în topul celor mai mari companii din România, după Automobile Dacia şi OMV Petrom. Ca grup însă, Continental rămâne în continuare depăşit de companii precum OMV Petrom, Grupul Renault, dar şi Rompetrol.

    Raportat la nivel mondial, activitatea din România a nemţilor a reprezentat anul trecut 5,9% din cifra de afaceri totală a concernului german, de 39,2 miliarde de euro în 2015. Mai mult, cu 16.500 de salariaţi cât avea la finalul anului trecut, activitatea din România a nemţilor reprezintă aproape 8%.

    „Toate diviziile Continental din România au în plan în 2016 creşterea numărului de angajaţi. Per total, divizia Anvelope, divizia ContiTech şi cele trei divizii estimează o creştere de peste 1.000 de angajaţi“, a spus Christian von Albrichsfeld, directorul general al Grupului Continental în România.

    Grupul german a realizat anul trecut investiţii de 130 mil. euro pe piaţa locală, pentru a dezvolta sisteme pentru maşinile autonome ale viitorului. În plus, anul acesta compania va suplimenta cu încă 1.000 de salariaţi numărul total al angajaţilor, ajungând la un total de 17.500  de oameni, foarte aproape de Grupul Renault care are un total de 18.000 de salariaţi. În cadrul companiei aproape 5.000 de ingineri dezvoltă produse şi software pentru mobilitatea viitorului. Continental are centre de cercetare şi dezvoltare în Timişoara, Sibiu, Iaşi şi Braşov şi unităţi de producţie în Braşov, Sibiu, Timişoara, Nădab şi Carei.

    „Continental România are în plan investiţii de peste 160 de milioane de euro în 2016. Dintre acestea, cele mai mari sunt plănuite în Timişoara, Sibiu, Braşov şi Iaşi. Printre proiectele noi derulate de Continental în România anul acesta se numără extinderea fabricii de componente electronice din Timişoara“, a spus Christian von Albrichsfeld.

    În total, în perioada 1999-2015, Continental a investit 1,1 miliarde de euro în activităţile din România. Toate cele cinci divizii Continental sunt reprezentate local, iar compania deţine şapte unităţi de producţie şi patru centre de cercetare şi de dezvoltare. Continental este partener al unui joint-venture în Slatina şi are un centru de distribuţie a anvelopelor în Bucureşti. Continental avea la finalul anului 2015 aproximativ 16.500 de angajaţi şi îşi va mări echipa în 2016 cu peste 1.000 noi angajaţi în România, după ce anul trecut concernul a recrutat 1.500.

    Alături de diviziile actuale, săptămâna aceasta Continental a anunţat că va dechide la Timişoara şi un birou pentru Elektrobit, producătorul de soluţii tehnologice care dezvoltă inclusiv soluţii pentru realitatea augmentată, prin care sunt proiectate pe parbriz mai multe informaţii ajutătoare.

    Automobile Dacia, principalul constructor de automobile de pe piaţa locală, a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de peste 19 miliarde de lei (4,3 mld. euro), în creştere cu 2% faţă de anul anterior, când compania a rulat 18,8 mld. lei, potrivit datelor companiei.

    Dacia şi-a consolidat poziţia de cea mai mare companie de pe piaţa locală după cifra de afaceri pentru al treilea an consecutiv, în condiţiile în care cifra de afaceri a OMV Petrom SA a continuat scăderea şi în 2015 pe fondul scăderii preţului barilului de petrol.

    Creşterea cifrei de afaceri a companiei vine în contextul în care producţia de maşini de la Mioveni a stagnat anul trecut la circa  339.000 de unităţi.

  • Industria auto românească a crescut de cinci ori în zece ani

    Industria auto locală a urcat de la o cifră de afaceri de 3,8 miliarde de euro în 2005, anul în care Dacia a ieşit cu Logan la export, la peste 20 de miliarde de euro, potrivit datelor Asociaţiei Constructorilor de Automobile din România (ACAROM), creşterea cea mai puternică fiind înregistrată pe sectorul producătorilor de componente, ale căror afaceri s-au majorat de la 2,4 miliarde de euro în acel an la aproape 15 mld. euro anul trecut. În prezent, cei 600 de producători de prezenţi pe piaţa locală au peste 200.000 de salariaţi.

    Grupul german Continental, cu afaceri de 2,3 mld. euro pe piaţa românească, este cel mai mare jucător din industria componentelor auto cu 16.500 de salariaţi.

    Cifra de afaceri a celor doi producători auto din România, Automobile Dacia (Mioveni) şi Ford (Craiova) a urcat de la 2,6 mld. euro în 2009, la 5,1 mld. euro anul trecut, creşterea fiind susţinută puternic în ultimii ani de uzina Dacia, dar şi de intrarea în producţie a B-Max la Craiova. Dacia şi Ford ocupă ocupă locul unu şi locul patru între cei mai mari exportatori din România.

    Cea mai mare investiţie în industria auto realizată anul trecut a fost demarată de Grupul Daimler, la Sebeş, unde germanii au pornit un proiect de 300 mil. euro, într-o nouă fabrică de cutii de viteze. Fabrica a fost inaugurată în primăvara acestui an, iar compania se îndreaptă rapid spre top zece cele mai mari companii din industria componentelor auto de pe piaţa locală.

    Top zece cele mai mari companii producătoare de maşini componente auto au rulat anul trecut afaceri de aproape 45,6 mld. lei, în creştere cu 6% faţă de anul anterior, potrivit datelor centralizate de ZF.

    Constatin Stroe, fostul director al Dacia, actual membru în consiliul de administraţie al constructorului deţinut de Renault, spune în continuare că România are un potenţial enorm de a atrage noi investitori în industria auto, însă infrastructura rămâne o mare problemă.

    „Nu sunt avocatul Renault, însă modul în care se construiesc drumuri în România reprezintă o problemă fundamentală. Personal nu cred că autostrada Piteşti Sibiu va fi realizată până în 2021. Eu sper să facă ceva parţial măcar până atunci“, a subliniat Constantin Stroe.

    Grupul Continental rămâne numărul unu pe segmentul componentelor auto şi singurul cu afaceri de peste 2 miliarde de euro. Cifra de afaceri cumulată a celor şapte companii ce alcătuiesc grupul Continental în România a urcat anul trecut 14% faţă de anul anterior la
    2,3 miliarde de euro sau peste
    10,2 miliarde de lei. Dacă toate cele şapte divizii ar fi concentrate într-o singură companie, Continental ar fi pe locul trei în topul celor mai mari companii din România, după Automobile Dacia şi OMV Petrom. Ca grup însă, Continental rămâne în continuare depăşit de companii precum OMV Petrom, Grupul Renault, dar şi Rompetrol.

    Raportat la nivel mondial, activitatea din România a nemţilor a reprezentat anul trecut 5,9% din cifra de afaceri totală a concernului german, de 39,2 miliarde de euro în 2015. Mai mult, cu 16.500 de salariaţi cât avea la finalul anului trecut, activitatea din România a nemţilor reprezintă aproape 8%.

    „Toate diviziile Continental din România au în plan în 2016 creşterea numărului de angajaţi. Per total, divizia Anvelope, divizia ContiTech şi cele trei divizii estimează o creştere de peste 1.000 de angajaţi“, a spus Christian von Albrichsfeld, directorul general al Grupului Continental în România.

    Grupul german a realizat anul trecut investiţii de 130 mil. euro pe piaţa locală, pentru a dezvolta sisteme pentru maşinile autonome ale viitorului. În plus, anul acesta compania va suplimenta cu încă 1.000 de salariaţi numărul total al angajaţilor, ajungând la un total de 17.500  de oameni, foarte aproape de Grupul Renault care are un total de 18.000 de salariaţi. În cadrul companiei aproape 5.000 de ingineri dezvoltă produse şi software pentru mobilitatea viitorului. Continental are centre de cercetare şi dezvoltare în Timişoara, Sibiu, Iaşi şi Braşov şi unităţi de producţie în Braşov, Sibiu, Timişoara, Nădab şi Carei.

    „Continental România are în plan investiţii de peste 160 de milioane de euro în 2016. Dintre acestea, cele mai mari sunt plănuite în Timişoara, Sibiu, Braşov şi Iaşi. Printre proiectele noi derulate de Continental în România anul acesta se numără extinderea fabricii de componente electronice din Timişoara“, a spus Christian von Albrichsfeld.

    În total, în perioada 1999-2015, Continental a investit 1,1 miliarde de euro în activităţile din România. Toate cele cinci divizii Continental sunt reprezentate local, iar compania deţine şapte unităţi de producţie şi patru centre de cercetare şi de dezvoltare. Continental este partener al unui joint-venture în Slatina şi are un centru de distribuţie a anvelopelor în Bucureşti. Continental avea la finalul anului 2015 aproximativ 16.500 de angajaţi şi îşi va mări echipa în 2016 cu peste 1.000 noi angajaţi în România, după ce anul trecut concernul a recrutat 1.500.

    Alături de diviziile actuale, săptămâna aceasta Continental a anunţat că va dechide la Timişoara şi un birou pentru Elektrobit, producătorul de soluţii tehnologice care dezvoltă inclusiv soluţii pentru realitatea augmentată, prin care sunt proiectate pe parbriz mai multe informaţii ajutătoare.

    Automobile Dacia, principalul constructor de automobile de pe piaţa locală, a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de peste 19 miliarde de lei (4,3 mld. euro), în creştere cu 2% faţă de anul anterior, când compania a rulat 18,8 mld. lei, potrivit datelor companiei.

    Dacia şi-a consolidat poziţia de cea mai mare companie de pe piaţa locală după cifra de afaceri pentru al treilea an consecutiv, în condiţiile în care cifra de afaceri a OMV Petrom SA a continuat scăderea şi în 2015 pe fondul scăderii preţului barilului de petrol.

    Creşterea cifrei de afaceri a companiei vine în contextul în care producţia de maşini de la Mioveni a stagnat anul trecut la circa  339.000 de unităţi.

  • Industria auto din România, tot mai sus

    Industria auto din România a rulat anul trecut afaceri cumulate de aproape 90 de miliarde de lei din producţia de automo-bile şi componente auto, cei mai mari fiind Dacia pe producţia de maşini şi Continental pe cea de producţia de componente. Producţia şi vânzarea de autovehicule reprezintă aproximativ 31 de miliarde de lei, potrivit datelor centralizate de pe Ministerul Finanţelor.

    Dacia şi Ford au produs în numai trei zile maşinile făcute la Mioveni şi Craiova pentru piaţa locală, cu toate că vânzările de automobile au continuat să se situeze anul trecut pe o tendinţă crescătoare. Însă, cu un volum de sub 100.000 de autoturisme în 2015, piaţa rămâne departe de vânzările realizate în perioada de dinaintea crizei.

    „Soluţii pentru susţinerea pieţei auto sunt, cum ar fi transformarea programului Rabla într-unul multianual sau fiscalizarea impor-tu-rilor de maşini second-hand. Infrastructura ră-mâne o mare problemă, mai ales că autostrada Piteşti-Sibiu e în ceaţă, nu avem încă un şef de proiect, statusul autostrăzii Piteşti-Craiova este neclar şi se întârzie mult repararea erorilor de construcţie la A1, A2, A3“, a spus Constantin Stroe, preşedintele Asociaţiei Constructorilor de Automobile din România (ACAROM). El a subliniat că în cei opt ani de când Ford a venit oficial la Craiova autorităţile nu au făcut nimic din ce au promis în materie de infrastructură şi că înainte să ne uităm după un al treilea producător, trebuie securizate in-ves-tiţiile deja existente la Mioveni şi Craiova.

    Industria auto locală s-a bazat în 2014 şi se va baza şi în 2015 pe producţia de automobile, mai mult decât pe vânzarea efectivă de maşini în România, în condiţiile în care uzina de la Mioveni produce la capacitate maximă, în timp ce piaţa abia se laudă cu volume la o treime faţă de cele din 2008.

    Cu toate că anul trecut s-au vândut aproape 120.000 de autovehicule, volumul rămâne departe de nivelul maxim de circa 366.000 de unităţi vândute în 2007, anul de boom al pieţei auto locale.

    Vânzările de autovehicule au crescut anul trecut cu 20% faţă de 2014, la 120.591 de unităţi, potrivit datelor Asociaţiei Producătorilor şi Importatorilor de Automobile (APIA), din care aproape 80% au reprezentat persoanele juridice, iar restul clienţii persoane fizice. Vânzările de camioane (vehicule comerciale de peste 3,5 tone) au crescut peste media pieţei, după un avans de 38% la aproape 7.400 de unităţi. Camioanele reprezintă unul dintre principalele „indicatoare“ care arată mersul economiei, în condiţiile în care cererea de vehicule de transport este susţinută exclusiv de creşterea economică a unei ţări.

    Automobile Dacia, principalul constructor de automobile de pe piaţa locală, a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de peste 19 miliarde de lei (4,3 mld. euro), în creştere cu 2 % faţă de anul anterior, când compania a rulat 18,8 mld. lei, potrivit datelor companiei.

    Dacia şi-a consolidat poziţia de cea mai mare companie de pe piaţa locală după cifra de afaceri pentru al treilea an consecutiv, în condiţiile în care cifra de afaceri a OMV Petrom S.A. a continuat scăderea şi în 2015 pe fondul scăderii preţului barilului de petrol.

    Creşterea cifrei de afaceri a companiei vine în contextul în care producţia de maşini de la Mioveni a stagnat anul trecut la circa 339.000 de unităţi.
    Porsche România, cel mai mare importator auto de pe piaţa locală, a avut anul trecut afaceri de 453 de milioane de euro (2 miliarde de lei), în creştere cu 14% faţă de 2014, arată datele companiei, care a depăşit pentru prima dată după criză pragul de 450 mil. euro.

    Rezultatul raportat de Porsche România este cel mai bun din ultimii şapte ani. Importatorul auto a înregistrat un profit net de 81,7 mil. lei în 2015, nivel apropiat de cel din anul precedent, iar Porsche România a anunţat că va distribui dividende în valoare de 82 mil. lei către acţionari.
    Creşterea cifrei de afaceri vine în contextul în care şi vânzările au crescut cu 12% în volum faţă de anul anterior pentru mărcile Audi, Seat, Skoda şi Volkswagen.

    „Pentru anul 2016 estimăm o dezvoltare a volumelor mărcilor din portofoliul nostru în acord cu evoluţia pieţei auto şi o uşoară creştere a cotelor de piaţă. Ne propunem să ne consolidăm poziţia în piaţă locală şi să atingem o cotă de peste 25% pentru autoturisme şi 10% pentru auto-vehicule comerciale“, a spus Brent Valmar, directorul general al Porsche România, pentru anuarul ZF Piaţa auto 2016.

    În prezent, mărcile VW, Audi, Seat şi Skoda sunt reprezentate la nivel naţional prin 101 distribuitori. Pe fiecare marcă, brandul VW auto-turisme are 22 de distribuitori, Audi are o reţea de 13 distribuitori, reţeaua de distri-buitori Skoda cuprinde 32 de centre, cea de SEAT 12, iar Volkswagen Autovehicule Comerciale cumulează 22.

    Miza pentru Porsche România în acest an este aceea de a susţine investiţiile pentru a inaugura noi staţii pentru maşini electrice, fiind printre cei mai activi importatori pe acest segment, alături de BMW România şi Grupul Renault.
    Cu toate că piaţa a înregistrat o creştere puternică în 2014 şi 2015, Brent Valmar spune că acest avans trebuie amendat cu o serie de efecte speciale care au influenţat volumul total din 2015 cum ar fi volume semnificative achiziţionate de autorităţi şi livrările intracomunitare.

  • Cât câştigă cele mai bine plătite femei executiv din lume

    Publicaţia Fortune a realizat un top 5 al celor mai bine plătite femei executiv din lume.

    Safra Catz în , CEO al Oracle, a câştigat cei mai mulţi bani în 2015 atingând suma impresionantă de 56.9 milioane de dolari. În top este urmată de Ruth Porat, CFO al Alphabet, a obţinut 41.1 milioane de dolari anul trecut, apoi Mary Barra, CEO al GM, cu 36.3 milioane de dolari în 2015.

    Locurile patru şi cinci sunt ocupate de Marillyn Hewson, CEO al Lockheed Martin, şi
    Angela Ahrendts, SVP REtail şi Online al Apple, cu 28.3 mil. de dolari şi respectiv 27.6 milioane de dolari.

    Ce este interesant de observat este faptul că toate cele 5 femei lucrează în industrii dominate de bărbaţi (3 în IT), industria auto şi aeronautică.