Indicele ROBOR la trei luni, cel mai folosit indicator de referinţă pentru împrumuturi, a scăzut din nou, fiind cotat miercuri la 1,85%, faţă de 1,91% marţi.
Luni, 4 ianuarie, indicele ROBOR la trei luni a fost cotat la 2,01%.
Această scădere este surprinzătoare având în vedere că în economie nu s-a întâmplat nimic semnificativ, inflaţia nu a înregistrat o scădere majoră, iar BNR nu şi-a făcut încă public intenţiile privind politica monetară şi valutară din acest an.
(Sursa: BNR)
Indicele ROBOR la 3 luni, folosit pentru calcularea dobânzilor variabile la creditele în lei contractate înainte de luna mai 2019, a staţionat ieri la 2,04% pe an, a şaptea şedinţă consecutivă de stagnare. Şi la începutul lunii decembrie, ROBOR la 3 luni era 2,04% pe an, potrivit datelor BNR.
Cursul de schimb leu/euro a fost cotat ieri la 4,8697 lei/euro, potrivit cursurilor de referinţă anunţate la ora 13.00 de BNR, nivel în creştere cu doar 0,03% faţă de cel de miercuri. La începutul lunii noiembrie, în 2 noiembrie, cotaţia de referinţă anunţată de BNR era de 4,8643 lei/euro. Cel mai recent maxim istoric al cursului, de 4,8750 lei/euro, a fost anunţat în 25 septembrie de BNR. În ceea ce priveşte evoluţia indicelui ROBOR la 3 luni, în 2 noiembrie nivelul era de 2,15% pe an, după ce la începutul lunii octombrie indicele ROBOR la 3 luni era cotat la 2,10%.
La începutul lunii septembrie, în datele de 1 şi 2 septembrie, indicele ROBOR la 3 luni era 2%. Indicele ROBOR la 3 luni a înregistrat o tendinţă de scădere de la începutul anului, când era 3,19% în data de 3 ianuarie 2020.
Din luna mai 2019, băncile acordă credite noi retail în lei cu dobândă variabilă legate de o nouă referinţă, respectiv indicele de referinţă trimestrial pentru creditele acordate consumatorilor – IRCC – care a înlocuit ROBOR în contractele de credit retail în lei. Valoarea iniţială a IRCC era de 2,36%, iar ulterior a avut o evoluţie fluctuantă.
Indicele ROBOR la 3 luni, folosit pentru calcularea dobânzilor variabile la creditele în lei contractate înainte de luna mai 2019, a încheiat săptămâna la 2,04% pe an, după trei şedinţe consecutive de stagnare.
La începutul săptămânii trecute, luni, 23 noiembrie, ROBOR la 3 luni era 2,05% pe an, potrivit datelor BNR. Cursul de schimb leu/euro a fost cotat vineri la 4,8735 lei/euro, potrivit cursurilor de referinţă anunţate la ora 13.00 de BNR, nivel în scădere cu doar 0,01% faţă de cel de joia trecută.
La începutul lunii noiembrie, în 2 noiembrie, cotaţia de referinţă anunţată de BNR era de 4,8643 lei/euro. Cel mai recent maxim istoric al cursului, de 4,8750 lei/euro, anunţat în 25 septembrie de BNR, a fost al cincilea maxim istoric pentru moneda europeană atins în luna septembrie.
În ceea ce priveşte evoluţia indicelui ROBOR la 3 luni, în 2 noiembrie nivelul era de 2,15% pe an, după ce la începutul lunii octombrie, indicele ROBOR la 3 luni era cotat la 2,10%.
La începutul lunii septembrie, în datele de 1 şi 2 septembrie, indicele ROBOR la 3 luni era 2%. Indicele ROBOR la 3 luni a înregistrat o tendinţă de scădere de la începutul anului, când era 3,19% în data de 3 ianuarie 2020.
Din luna mai 2019, băncile acordă credite noi retail în lei cu dobândă variabilă legate de o nouă referinţă, respectiv indicele de referinţă trimestrial pentru creditele acordate consumatorilor – IRCC – care a înlocuit ROBOR în contractele de credit retail în lei. Valoarea iniţială a IRCC era de 2,36%, iar ulterior a avut o evoluţie fluctuantă. ZF
CCR a respins, miercuri, cu majoritate de voturi, ca neîntemeiată, obiecţia de neconstituţionalitate formulată de deputaţi aparţinând Grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal şi a constatat că Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr.76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă este constituţională în raport cu criticile formulate.
Iniţiativa legislativă atacată la CCR a avut ca obiect de reglementare modificarea art.331şi art. 127 alin.(2) din Legea nr.76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă, cu modificările şi completările ulterioare, în sensul creşterii valorii indicatorului social de referinţă de la 500 de lei la 1200 lei, precum şi reglementarea obligativităţii modificării anuale a acesteia, prin hotărâre a Guvernului, în funcţie de indicele prognozat al preţurilor de consum.
Numărul companiilor incluse în DAX, indicele bursier din Frankfurt, va creşte de la 30 la 40, criteriile de acceptare urmând să devină tot mai stricte odată cu anunţul lansat astăzi de Deutsche Boerse, potrivit CNBC.
Schimbarea vine în urma scandalului generat în jurul procesatorului de plăţi Wirecard, care a marcat cea mai mare restructurare din istoria indicelui german.
De când a fost fondat în 1988, DAX a fost văzut drept un răspuns la Dow Jones Industrial Average din New York şi la FTSE din Londra, 30 de companii formând astfel elita corporativă din una dintre cele mai mari economii la nivel mondial.
Majoritatea membrilor fondatori au părăsit între timp indicele.
Cea mai recentă ieşire a fost cea a companiei Wirecard, care a generat o lovitură masivă în piaţa germană de capital. Procesatorul de plăţi – cândva „regina” bursei de la Frankfurt, a demarat procedurile de insolvenţă la doar doi ani după ce a intrat în structura indicelui DAX.
La începutul anului, capitalizarea Wirecard ajungea la 13,3 miliarde de euro. Zece luni mai târziu, valoarea de piaţă abia depăşea pragul de 70 de milioane, ceea ce indică o prăbuşire de 180 de ori, compania fiind în insolvenţă după ce a recunoscut că 2 miliarde de euro au dispărut sau că probabil nu au existat niciodată.
Noile mişcări vor intra în efect în al treilea trimestru din 2021, a declarat Deutsche Boerse.
Bursele europene au deschis sesiunea de tranzacţionare de marţi în mare parte în teritoriu pozitiv după ce luni au avut parte de una dintre cele mai bune sesiuni de la începutul anului în urma anunţului Pfizer şi BioNTech potrivit căruia vaccinul dezvoltat împotriva COVID-19 are o eficienţă de peste 90%, arată datele aggregate de ZF.
“Investitorii se pot aştepta ca astăzi pieţele să se concentreze asupra ştirilor despre vaccinuri, precum şi asupra a impactului lor în ceea ce priveşte stimulentele fiscale şi monetare. Discursurile din partea membrilor Fed ar putea aduce mai multe lămuriri asupra acestor aspecte fiscale şi monetare”, scriu analiştii de la XTB România.
Astfel, indicele londonez FTSE 100 urca la ora redactării acestei ştiri (12.45, ora României) cu 1%, indicele francez CAC 40 avea un plus de 1%, indicele IBEX 35 al Bursei de la Milano avea plus 1,9%, indicele italian FTSE MIB urca cu 0,1%, în timp ce indicele pan-european Stoxx 600 urca cu 0,3%. La polul opus, indicele german DAX avea o scădere de 0,2%.
Trendul pozitiv de marţi nu a ajuns însă şi la Bursa de la Bucureşti, în contextul în care indicele principal BET scădea la ora redactării acestei ştiri cu 0,5%, dinamică determinată în principal pe fondul scăderii acţiunilor Digi (minus 2,1%), TeraPlast (minus 2%) şi Purcari (minus 1,9%), arată datele BVB.
Indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care se calculează dobânzile variabile pentru creditele în lei, a scăzut miercuri la 1,96%, după ce marţi a fost cotat la 1,97% şi luni a fost cotat la 1,98%.
Din data de 3 septembrie până la sfârşitul săptămânii trecute, în data de 11 septembrie, indicele ROBOR la 3 luni a rămas constant la 1,99%. La începutul acestei luni, pe 1 şi 2 septembrie, indicele ROBOR la 3 luni a fost cotat la 2%.
Pe 20 mai ROBOR la 3 luni a scăzut la 2,43%, sub nivelul IRCC, indicele de referinţă pentru creditele consumatorilor reglementat de OUG 19/2019, care era 2,44%.
Indicele ROBOR la 3 luni a înregistrat o tendinţă de scădere de la începutul anului, când era 3,19% în data de 3 ianuarie 2020.
ROBOR este indicatorul monetar în funcţie de care se calculează dobânzile variabile pentru creditele în lei, precum şi dobânzile la creditele ipotecare. Creditele în lei cu dobândă variabilă, acordate înainte de luna mai 2019, sunt dependente de variaţia indicelui ROBOR.
IRCC a fost introdus în primăvara anului 2019. Valoarea iniţială era tot de 2,36%, iar ulterior a avut o evoluţie fluctuantă.
CEO-ul Amazon, Jeff Bezos, a ajuns, miercuri, să aibă o avere de peste 202 miliarde de dolari, potrivit indicelui Bloomberg Billionaires Index.
El a devenit astfel, prima persoană din lume care a depăşit pragul de 200 de miliarde de dolari.
Bezos este acum este mai bogat cu 78 de miliarde de dolari decât Bill Gates, cofondatorul Microsoft, ocupantul poziţiei secunde în topul celor mai bogaţi oameni din lume, scrie CNBC.
Bezos a devenit cel mai bogat om din istoria recentă din 2018, când averea sa personală a depăşit 150 de miliarde de dolari. A devenit cel mai bogat om din lume în 2017.
Jeff Bezos are cea mai mare parte a averii în acţiuni Amazon, iar acestea au atins cote record în aprilie pe fondul cererii fără precedent din partea consumatorilor, în contextul pandemiei de COVID-19 şi a lockdown-ului.
Începând de miercuri, Amazon valorează mai mult de 1,7 trilioane de dolari, ceea ce o face a doua cea mai valoroasă companie din S.U.A., după Apple.
Averea lui Bezos ar fi atins mai repede pragul de 200 de miliarde de dolari, dacă nu ar fi fost divorţul său de MacKenzie Scott.
Fosta soţie a lui Jeff Bezos se află acum pe locul 13 în Indexul miliardarilor şi a devenit una dintre cele mai bogate femei din lume în urma divorţului, când a primit o participaţie de 4% din acţiunile Amazon, ceea ce i-a oferit o avere de 37 de miliarde de dolari. Averea ei personală se ridică acum la peste 66 de miliarde de dolari.
PIB-ul României este de 200 mld. euro, iar cifra de afaceri a tututor companiilor din România într-un an este de 360 mld. euro. Dacă Bezos este considerat cel mai bogat om din lume, cu o avere de 200 mld. dolari, în România Ion Ţiriac are 5 mld. euro.
Săptămâna trecută, valoarea de piaţă a Apple a depăşit 2 trilioane de dolari.
Indicele S&P 500 a urcat cu peste 50% în condiţiile în care FED şi guvernul american anunţă noi măsuri de stimulare a economiei, recuperând toate pierderile generate de la începutul pandemiei.
Indicele de referinţă al Wall Street-ului a ajuns la un maxim record de creştere într-o singură şedinţă de tranzacţionare, în timp ce dolarul şi-a continuat scăderea pentru a cincea zi consecutiv, scrie Financial Times.
Indicele S&P 500 a crescut pentru scurt timp la 3395 de puncte, eclipsând recordul anterior realizat în februarie, înainte ca pandemia COVID să lovească toate ariile economiei.
Barometrul a urcat cu 54% faţă de minimul înregistrat pe 23 martie, alimentat de stimulii anunţaţi de banca centrală şi de guvern. Cele mai mari creşteri au fost înregistrate de Apple, Amazon, Microsoft şi Alphabet.
Dolarul şi-a continuat scăderea cu 0,5%, ajungând la un minim al ultimilor 2 ani. Moneda americană şi-a accelerat scăderea în urma datelor privind revenirea pieţei imobiliare, reflectând că o scădere a valorii dolarului reprezintă un semn de optimist economic global.
Indicele ROBOR la trei luni, folosit pentru calcularea dobânzilor variabile la creditele în lei contractate înainte de luna mai 2019, a staţionat ieri la 2,15%, fiind sub nivelul IRCC, de 2,41%.
Lunea trecută indicele era de 2,19%. Comparativ la sfârşitul lunii mai indicele era de 2,40%, la finele lunii aprilie a fost de 2,50%, iar la sfârşitul lunii martie, ROBOR la trei luni era de 2,55%. ROBOR la trei luni a scăzut în urma deciziilor BNR de a tăia dobânda-cheie, de la 2% la 1,75% şi de a reduce nivelul facilităţilor permanente din jurul acestei dobânzi.
Boardul băncii centrale a redus facilitatea de depozit la 1,25% pe an, de la 1,50% pe an, şi rata dobânzii aferente facilităţii de creditare (Lombard) la 2,25% pe an, de la 2,50% pe an.
În ceea ce priveşte ROBOR la 6 luni, indicele a rămas la 2,24%, nivel la care a urcat vinerea trecută. ROBOR la 6 luni sărise în a doua parte a lunii martie şi de 3,3%. ROBOR la trei luni reprezintă dobânda la care băncile îşi acordă împrumuturi cu o maturitate la trei luni.
Totodată, ROBOR este indicatorul monetar în funcţie de care se calculează dobânzile variabile pentru creditele de consum şi ipotecare acordate în lei înainte de luna mai 2019.
Pentru creditele retail noi în lei din primăvara anului 2019 a fost introdusă o nouă referinţă – indicele de referinţă trimestrial pentru creditele acordate consumatorilor – IRCC – care a înlocuit ROBOR în contractele de credit retail în lei. Noua valoare anunţată recent pentru IRCC este de 2,41%.