BusinessMagazin

Tag: incaltaminte

  • Este milionară în dolari, merge la grădiniţă şi conduce propria afacere

     Isabella Barrett, în vârstă de 6 ani, a devenit cunoscută publicului în urma prezenţei sale în concursurile de frumuseţe.

    A câştigat de-a lungul timpului numeroase premii şi titluri care i-au adus celebritatea. Acum este şi antreprenoare milionară. Isabella are propria ei afacere cu bijuterii – Glitzy Girl şi deţine peste 60 de perechi de încălţăminte.

     “Sunt un superstar, am linia mea de bijuterii şi îmi place să fiu şefă. Totuşi, cel mai mult iubesc pantofii. Am peste 60 de perechi doar ale mele”, a declarat micuţa afaceristă într-un interviu pentru The Mirror.

    Potrivit ziarului britanic, din viaţa Isabellei nu lipsesc nici momentele de normalitate – îi place să-şi aleagă singură hainele, să colecţioneze păpuşi şi îl adoră pe Justin Bieber. Merge la şcoală, studiază italiana, germana şi franceza, face gimnastică şu cursuri de dans, dar şi canto.

    Cititi mai multe pe www.apropo.ro

  • ARMATA PE TOCURI. Cum se pregătesc femeile militar din Coreea de Nord pentru luptă

     Coreea de Nord a difuzat noi imagini cu armata sa, de data aceasta cu femei militar care se pregătesc pentru luptă. Un element inedit în imagini sunt tocurile pe care femeile le au la încălţăminte, scrie dailymail.co.uk.

    O imagine cu femei soldat patrulând de-a lungul râului Yalu în oraşul Sinuiju a stârnit interesul presei şi a amintit de femeile bodyguard ale dictatorului libian Muammar Kadhafi.

    Femeile reprezintă peste 10% din armata nord-coreeană, majoritatea unităţilor de artilerie de pe coaste fiind conduse de acestea.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • REPORTAJ: Guban, clădită de un om ce abia ştia să scrie. Pantofi pentru Sophia Loren şi Elena Ceauşescu

     Guban – creaţia unui om care abia ştia să scrie şi să citească

    Povestea fabricii Guban este, de fapt, povestea fondatorului acesteia, Blaziu Guban, care a înregistrat, de altfel, brandul Guban, ce cuprindea crema de ghete şi producţia de încălţăminte atât pentru femei, cât şi pentru bărbaţi.

    Blaziu Guban a crescut într-o familie de părinţi adoptivi, la Oradea. A făcut cinci clase şi abia ştia să scrie şi să citească. În tinereţe a lucrat ca îngrijitor de porci, iar în timpul primului război mondial s-a angajat la o fabrică de ghete din Oradea, unde a fost fascinat de combinarea substanţelor de acolo.

    În anul 1932, directorul fabricii Filt din Timişoara a mers în vizită la prietenul său care conducea fabrica de la Oradea la care se angajase şi Blaziu Guban. El căuta un chimist bun şi l-a angajat pe Guban la Timişoara. Acolo, în bucătăria locuinţei sale, Guban a creat o cremă de ghete pe care o punea în cutii metalice refolosite.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Chiriac, Il Passo: România nu suportă preţurile produselor de lux

    Piaţa de încălţăminte din România nu suportă preţurile produselor premium la nivelul celor practicate în Occident consideră proprietarul unui brand de pantofi cu care activează în România de 13 ani. “În Italia produsele premium şi nu cele ale marilor branduri au preţuri ce variază între 280 şi 380 de euro pentru o pereche de pantofi de calitate impecabilă. În România ori nu aducem astfel de produse, ori suntem obligaţi să reducem adaosul pentru a putea vinde.”, afirmă  Petru Chiriac, proprietarul grupului de pantofi Il Passo. Piaţa locală de încălţăminte, evaluată la circa 700-800 mil. euro, este dominată de jucători cu acţionariat românesc, precum Il Passo, Musette, Benvenuti, Otter sau Leonardo. Dacă liderul pieţei locale după cifra de afaceri din 2011, Leonardo, se adresează persoanelor cu venituri mici şi medii, ceilalţi targetează clienţii cu venituri peste medie. O trăsătură comună a tuturor jucătorilor locali este experienţa de peste un deceniu pe care o au în retailul de pantofi. Chiriac activează de 13 ani pe piaţa locală cu brandul Il Passo. În prezent grupul numără 16 magazine pentru toate cele trei branduri şi până la finalul anului sunt planificate pentru deschidere alte 4-5.

    Citiţi articolul integral pe zf corporate

     

  • Reduceri la îmbrăcăminte şi încălţăminte în Bucureşti, din 15 ianuarie. Ce oferte sunt în Capitală

    Marile lanţuri de magazine şi alţi comercianţi care îşi desfăşoară activitatea în sectorul 1 al Capitalei intenţionează să aplice reduceri la produsele pe care le comercializează, informează un comunicat al primăriei de sector.

    Până în prezent, 19 comercianţi din această zonă au notificat Primăria Sectorului 1 că vor reduce preţurile la îmbrăcăminte, încălţăminte şi alte produse nealimentare cu procente cuprinse între 10 şi 90 la sută.

    Şi Primăria Sectorului 2 a anunţat că primeşte, în această perioadă, cereri de notificări pentru soldări de la comercianţii care-şi desfăşoară activitatea în această zonă administrativ-teritorială şi care vor să facă reduceri de preţuri la produsele de sezon.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • 140.000 de euro pentru o societate bihoreană ce produce încălţăminte

    Proiectul de investiţii pentru care a beneficiat de fondurile nerambursabile a fost finanţat prin Măsura 312 “Sprijin pentru crearea şi dezvoltarea de micro-întreprinderi” din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR).
    Beneficiarul a semnat contractul de finanţare cu Agenţia în mai 2010, şi l-a finalizat în prima jumătate a anului 2011. Valoarea totală a proiectului a fost de 237.838 de euro.
    Prin această investiţie, beneficiarul a înlocuit utilajele vechi, închiriate, cu alte 52 de utilaje noi, performante, atât pentru creşterea calităţii, dar şi a cantităţii produselor obţinute. Investitorul a achiziţionat cu banii primiţi echipamente precum maşini de croit şi alimentator automat pentru acestea, maşini de cusut sau de aplicat bombeu, de capsat, de egalizat şi subţiat, de numerotat şi ştampilat. Alte utilaje cumpărate pentru fabricarea încălţămintei sunt cele pentru netezit materialul şi cusăturile sau pentru termolipit.
    “Banii primiţi ne-au ajutat foarte mult să ridicăm standardele de calitate ale produselor noastre”, susţine Florentina Toia, reprezentatul legal al societăţii.
    În primul an după implementarea investiţiei, capacitatea de producţie a crescut de la aproximativ 30, la 200 de feţe de încălţăminte pe zi, aceasta urmând să ajungă, prin proiectul realizat cu fonduri europene nerambursabile, la 500 de feţe de încălţăminte pe zi în anii patru şi cinci. Au fost create aproximativ 100 de noi locuri de muncă, menţinându-se şi cele 6 deja existente.
    Proiectul poartă titlul “Dezvoltarea SC Rivalsa Shoes SRL, prin investiţii în sectorul încălţămintei” şi este implementat în satul Sălacea din comuna cu acelaşi nume a judeţului Bihor.
    Cererea de fonduri europene nerambursabile pentru Măsura 312 a depăşit de peste 2 ori fondurile alocate până în anul 2013 “pentru crearea şi dezvoltarea de micro-întreprinderi”, respectiv 385.237.628 de euro. APDRP a înregistrat, începând cu anul 2008, 6.533 de cereri de finanţare, în valoare de peste 890 de milioane de euro.
    Până în acest moment, sunt semnate 2.172 de contracte de finanţare. Valoarea nerambursabilă a acestora este de 288,6 milioane de euro, gradul de absorbţie al fondurilor alocate fiind de 75%.
    Conform calendarului estimativ de lansare a sesiunilor depunerii de proiecte pentru anul 2012, o nouă sesiune de primire a proiectelor pentru Măsura 312 se va desfăşura în luna august şi va avea o alocare financiară de peste 134 de milioane de euro.
    Măsura 312 se încadrează în Axa III – “Îmbunătăţirea calităţii vieţii în zonele rurale şi diversificarea economiei rurale” şi are ca obiectiv general dezvoltarea durabilă a economiei rurale prin încurajarea activităţilor non-agricole, în scopul creşterii numărului de locuri de muncă şi a veniturilor adiţionale.
    Obiectivele specifice se referă la:
    1. Crearea şi menţinerea locurilor de muncă în spaţiul rural;
    2. Creşterea valorii adăugate în activităţi non-agricole ;
    3. Crearea şi diversificarea serviciilor pentru populaţia rurală prestate de către micro-întreprinderi.
    Obiectivele operaţionale se referă la:
    1. Crearea de micro-întreprinderi precum şi dezvoltarea celor existente în sectorul non-agricol în spaţiul rural;
    2. încurajarea iniţiativelor de afaceri promovate, în special de către tineri şi femei;
    3. încurajarea activităţilor meşteşugăreşti şi a altor activităţi tradiţionale;
    4. Reducerea gradului de dependenţă faţă de agricultură.
    Beneficiarii eligibili pentru sprijinul acordat prin Măsura 312:
    – micro-întreprinderile aşa cum sunt definite în Recomandarea Comisiei (CE) nr. 361/ 2003 şi în legislaţia naţională în vigoare (având mai puţin de 10 angajaţi şi care realizează o cifră de afaceri anuală netă sau deţin active totale în valoare de până la 2,0 milioane Euro echivalent în lei) – a se vedea categoriile de beneficiari din Anexa 10.
    – persoane fizice (neînregistrate ca agenţi economici) – care se vor angaja că până la data semnării contractului de finanţare să se autorizeze cu un statut minim de persoană fizică autorizată şi să funcţioneze ca microîntreprinderi, iar în situaţia în care, în urma autorizării, se modifică reprezentantul legal al proiectului, vor depune toate documentele ce demonstrează transferul dreptului de reprezentare pentru noua formă de organizare juridică, această modificare neafectând respectarea criteriilor de eligibilitate şi selecţie ale Cererii de finanţare
    în cadrul Măsurii 312 se pot realiza următoarele tipuri de investiţii:
    I. Investiţii în activităţi non-agricole productive cum ar fi:
    – Industria uşoară (articole de pielărie, încălţăminte, lână, blană, tricotaje, produse de uz gospodăresc, produse odorizante etc.);
    – în activităţi de procesare industrială a produselor lemnoase – începând de la stadiul de cherestea (ex. mobilă);
    – Mecanică fină, asamblare maşini, unelte şi obiecte casnice, producerea de ambalaje etc.

    II. Investiţii pentru dezvoltarea activităţilor meşteşugăreşti, de artizanat şi a altor activităţi tradiţionale non-agricole cu specific local (prelucrarea fierului, lânii, olăritul, brodatul, confecţionare instrumente muzicale tradiţionale etc.), precum şi marketingul acestora (mici magazine de desfacere a propriilor produse obţinute din aceste activităţi).

    III. Servicii pentru populaţia rurală cum ar fi:
    a. Servicii de croitorie, frizerie, cizmărie;
    b. Servicii de conectare şi difuzare internet;
    c. Servicii de mecanizare, transport (altele decât achiziţia mijloacelor de transport) protecţie fitosanitară, însămânţare artificială a animalelor, servicii sanitar-veterinare;
    d. Servicii reparaţii maşini, unelte şi obiecte casnice.

    IV. Investiţii în producerea de energie regenerabilă
     Achiziţionarea de echipamente de producere a energiei din alte surse regenerabile decât biocombustibilii.
    Important! Este permisă achiziţionarea de echipamente pentru producerea de energie care utilizează energia solară, eoliană, hidraulică, geotermică numai în scopul desfăşurării activităţii economice pentru care beneficiarul este/ va fi autorizat.

    Prin Măsura 312 intensitatea ajutorului public nerambursabil va fi de până la 70% din totalul cheltuielilor eligibile şi nu va depăşi:
    • 50.000 euro/ proiect dacă beneficiarii sunt persoane fizice autorizate;
    • 100.000 euro/ proiect pentru micro-întreprinderile care îşi desfăşoară activitatea în sectorul transportului rutier;
    • 200.000 euro/ proiect pentru alte micro-întreprinderi
    Valoarea maximă a sprijinului va fi de:
    • 50.000 euro/ proiect pentru cabinet medical individual, cabinet medical veterinar individual, persoană fizică autorizată, întreprindere familială precum şi persoanele fizice care declară că se vor autoriza ca persoană fizică autorizată, întreprindere familială;
    • 100.000 euro/ proiect pentru micro-întreprinderile care îşi desfăşoară activitatea în sectorul transportului rutier;
    • 200.000 euro/ proiect pentru întreprindere individuală, societăţi cooperative meşteşugăreşti de gradul I, societăţi cooperative de consum de gradul I, societăţi comerciale cu capital privat care pot fi beneficiari ai măsurii, precum şi pentru
    persoanele fizice care declară că se vor autoriza ca întreprindere individuală.

  • Clujana a lansat o ediţie limitată de ghete cu ocazia aniversării unui secol de la înfiinţare

    Colecţia de ghete aniversare va fi prezentă în magazinele Clujana din Cluj-Napoca, cât şi în magazinele deschise în colaborare cu firme din Târgu Mureş, Târnăveni şi Bucureşti.

    Fabrica de încălţăminte din Cluj a avut mai multe denumiri în cei 100 de ani de la înfiinţarea sa în 1911: Fabrica de Piele “Fraţii Renner & Co.” (după numele familiei fondatoare), Uzinele “Dermata” după primul râzboi mondial (când a devenit cea mai mare fabrică de profil din ţară), Fabrica de Încălţăminte “Janos Herbak” (după 1948, când a fost naţionalizată şi denumită astfel în onoarea unui comunist ilegalist, fost muncitor în fabrică), Fabrica de Piele şi Încălţăminte Cluj, apoi SC Clujana SA.

    Închisă în 1999 din cauza problemelor financiare, compania se redeschide în 2004 cu doar o secţie, pentru ca ulterior activitatea să se extindă, iar exporturile să salveze fabrica. Din 2003, acţionar majoritar este Consiliul Judeţean Cluj, prin decizie a Guvernului. Compania are 400 de angajaţi şi o cifră de afaceri de peste 9 milioane de lei.

  • Noile strategii ale retailerilor de incaltaminte

    Carrie Bradshaw, personajul principal din serialul “Sex and the
    City” avea sute de perechi de pantofi si este una dintre
    simbolurile favorite ale vanzatorilor din domeniu. Insa femei
    pasionate de pantofi si dispuse sa cheltuie averi pentru asta sunt
    putine, mai ales in Romania, unde bugetul mediu anual pentru
    achizitiile de incaltaminte este de 160 de lei (38 de euro), dupa
    cum arata o analiza a BUSINESS Magazin care are la baza un raport
    al companiei de cercetare de piata Euromonitor. Desi suma poate
    parea derizorie, in conditiile in care pretul unei perechi de
    pantofi pe segmentul medium si medium-high abia incepe de la
    aceasta suma, exista mii de perechi de pantofi care costa mai putin
    de zece euro si care formeaza o alta piata.

    In urma cu cinci-sase ani, cand Leonardo era liderul de
    necontestat al pietei de incaltaminte, Florin Panea, proprietarul
    afacerii, lansa proiectul Libelula – o retea alternativa de
    magazine de tip discount, cu preturi mici si foarte mici, retea
    care ar fi trebuit sa ajunga la 100 de magazine si sa acopere
    clientela care nu isi permitea sa se incalte din magazinele
    Leonardo. Cativa ani mai tarziu, dupa o criza si aflat in
    insolventa din 2009, acelasi Leonardo – cu afaceri de 78 milioane
    de euro anul trecut – s-a pozitionat pe segmentul medium-low si a
    stabilit plafonul superior al preturilor la 30 de euro.

    Bogdan Gorde, partener in cadrul Casei de Insolventa
    Transilvania, responsabila cu reorganizarea judiciara a Leonardo,
    explica la sfarsitul anul trecut faptul ca Leonardo si-a stabilizat
    businessul, reusind sa vanda zilnic circa 10.000 de perechi de
    incaltaminte si 5.300 de articole nonincaltaminte – accesorii si
    produse de marochinarie. In aceste conditii, vanzarile Leonardo se
    ridica, in medie, la 210.000 de euro pe zi, respectiv 6,51 milioane
    de euro pe luna.

    Astfel, potrivit estimarilor BUSINESS Magazin, pretul mediu de
    vanzare al unui articol din magazinele Leonardo era de 13,7 euro,
    fata de 25-26 de euro in urma cu trei ani. Cu un asemenea pret, un
    roman si-ar permite sa isi cumpere in fiecare an circa trei perechi
    de pantofi.

    Diferentele semnificative intre veniturile romanilor din zona
    rurala si cei din zona urbana permit sa existe diferente intre
    strategiile retailerilor. Astfel, alti jucatori din top cinci cei
    mai mari retaileri de pe piata de incaltaminte s-au orientat catre
    business-uri pentru persoanele cu venituri medium si medium-high.
    Exemple in acest sens sunt Otter, Benvenuti si Musette, jucatori
    situati pe pozitiile trei, patru si respectiv cinci. Primii doi
    clasati in acest top dupa cifra de afaceri sunt insa Leonardo si
    Deichmann, amandoi retaileri care se adreseaza persoanelor cu
    venituri medii si sub medie. Rezultatele financiare ale celor doi,
    de departe mai bune decat ale celorlalti jucatori, indica faptul ca
    anul trecut romanii au mizat pe pantofi ieftini, iar Leonardo si
    Deichmann au obtinut afaceri de zeci de milioane de euro prin
    vanzarea unor volume mari de produse.

    Intr-un an in care consumul a scazut cu 5,3%, romanii au fost
    tot mai sensibili la pret, care a devenit principalul argument in
    momentul achizitiei. In aceste conditii, retailerii au apelat la
    tot mai multe promotii si reduceri, dar si la produse mai ieftine,
    pentru a atrage clienti in magazine. Dan Pavel, actionarul
    majoritar al retailerului Benvenuti, spunea in urma cu cateva luni
    ca a decis sa reduca numarul produselor scumpe din magazine si sa
    mizeze pe produse cu preturi medii, dar a si introdus produse cu
    preturi mai mici, intre 154 si 199 de lei. “Pretul ramane, pentru
    romani, unul dintre principalele criterii de achizitie, iar cererea
    pentru produse scumpe a scazut considerabil”, motiva Dan Pavel
    decizia de a se adresa mai multor categorii de clienti.

    Strategia reducerilor este insa un fel de capcana, spune seful
    Otter Distribution Romania si actionarul companiei, Filip Schwartz:
    “In pofida crizei financiare, nu stam 12 luni pe an in promotii,
    pentru ca este o arma gresita, care conduce la scaderea
    credibilitatii”. Otter Distribution – care detine 30 de magazine
    Otter si patru magazine Geox – a pastrat acelasi numar de promotii
    si de doua ori pe an, cate doua luni (iulie-august si
    ianuarie-februarie), exista reduceri. “Mai exista si situatia in
    care la aducerea unui produs nou avem promotii punctuale.” Printre
    brandurile actuale din portofoliul Otter se numara Clarks, Geox,
    Ara, Gabor, Otter sau Le coq sportif. Clarks si Geox sunt primele
    doua branduri ca vanzari la nivel mondial si acestea sunt unele
    dintre putinele branduri din top 20 prezente pe piata locala,
    alaturi de Ecco si Hush Puppies.

    In pofida scaderii consumului si a sensibilitatii crescute la
    pret, comerciantii de pe piata de incaltaminte au avut un an bun in
    2010 si au estimari optimiste si pentru 2011.

  • Nici descult, nici incaltat: lumea ciudata a pantofilor minimalisti (GALERIE FOTO)

    Un model de pantofi care castiga adepti in acesti ani promite
    celui ce-l poarta sa se simta ca si cum ar alerga in picioarele
    goale, de unde si denumirea de “barefoot shoes” (pantofi desculti).
    Produsi initial pentru practicantii de sporturi nautice, pantofii
    au intrat in atentia alergatorilor mai ales dupa aparitia unei
    carti din 2009 unde se afirma ca alergatul descult este mai sanatos
    pentru picioare.

    Nu numai pantofii de sport tind insa spre o echivalenta cu
    umblatul in picioarele goale, ci si o multime de pantofi si sandale
    elegante pentru femei – de obicei create de designeri adepti ai
    minimalismului, ca reactie fie la omniprezenta monotona a
    pantofilor cu platforma, fie la sofisticarea excesiva a unor modele
    actuale. Daca la pantofii sport intentia era insa de a urma natura,
    aici e vorba doar de experimente cu rol pur estetic.


    Cel mai cunoscut model de pantofi minimalisti de sport este
    “FiveFingers” (cinci degete), creat de compania italiana Vibram,
    care are spatiu pentru fiecare deget si o talpa de cauciuc de doar
    doi milimetri. Ulterior au aparut modele de “incaltaminte
    minimalista” de la alti producatori, fara spatiu pentru fiecare
    deget, dar la fel de usori, cum ar fi Barefoot Collection de la
    Merrell sau Skele-toes de la Fila, cu patru despartituri pentru
    degete.

    Cei care alearga sau practica alte activitati sportive incaltati
    cu pantofi minimalisti sustin ca acestia permit o mobilitate a
    degetelor de la picioare aproape de cea a unei maimute si in plus
    nu apar nici rosaturi. Podologii ii avertizeaza insa pe cei care au
    in plan sa-si procure asemenea pantofi sa nu uite ca omul modern
    este obisnuit de mic sa umble incaltat si, ca atare, sa nu
    exagereze, respectand intai o perioada de acomodare, in care sa
    poarte pantofii pe perioade scurte de timp, evitand suprafetele
    dure, cum e asfaltul.

  • Creatorul UGG-urilor si-a vandut ideea de milioane pentru trei perechi de cizme

    Confortabile, simple si adaptabile mai multor tinute, cizmele
    UGG reprezinta unul dintre accesoriile de baza din garderoba unei
    femei moderne.

    Istoria lor este cu mult mai indelungata decat am crede. Prin
    anii ’30, cei care tundeau oile purtau incaltaminte similara, iar
    in anii ’60 cizmele imblanite au devenit preferatele surferilor
    australieni.

    In afara Australiei, nu multe persoane auzisera de Ugg, dar
    exista fotografii din vremea Primul Razboi Mondial, in care pilotii
    americani purtau o versiune asemanatore, numita Fugg (Ugg
    zburator).

    Cititi mai multe pe www.apropo.ro