BusinessMagazin

Tag: iesire

  • Cele mai urâte modele de Dacia care au ieşit pe porţile de la Mioveni

    acia Liberta este acea Dacie hatchback produsă într-un număr destul de redus, din care nu mai avem prilejul să vedem pe străzi în zilele noastre niciun exemplar.

    Prin prototipul de Dacia 1300 cu 4 portiere şi haion, în 1987 a luat nastere oficial primul automobil Dacia hatchback, potrivit 4tuning.ro. Prototipul este chiar mai urât decât modelul ce avea să fie produs, până la urmă.

    Dacia 1320 a fost prezentata publicului in cadrul Targului International Bucuresti 1987 si pusa in vanzare un an mai tarziu.

    Ca să-şi achite unele datorii financiare faţă de francezii de la Renault, Dacia a asamblat în România câteva cutii de viteză pentru utilitara Renault Estafette. Totuşi, la un moment dat, Ceauşescu a vrut să încerce să vândă şi în România o maşină utilitară marca Dacia, scrie realitatea.net

     

  • Cronică TV: Mai există şi umor de calitate

    Last Week Tonight a lansat recent al cincilea sezon, dar serialul pare la fel de proaspăt ca în ziua în care a ieşit pe piaţă. John Oliver este un britanic stabilit în Statele Unite care a lucrat ani buni ca scenarist la emisiunea Daily Show with Jon Stewart; HBO i-a oferit apoi şansa de a avea propria emisiune, iar el a profitat la maximum de ea.

    Episoadele sunt împărţite de obicei în 3-4 segmente, legate mai mult sau mai puţin de evenimente recente, iar Oliver nu face altceva decât să ia la mişto, simplu spus, personajele sau faptele aflate în prim-plan.

    Pare o reţetă simplă, dar e una cu care e destul de greu să ieşi în evidenţă, mai ales dacă vrei ca în spatele umorului să existe şi informaţii folositoare publicului. John Oliver are însă ajutorul unei echipe numeroase – scenarişti, reporteri şi alţii care transformă câteva minute de umor într-o lecţie de cultură generală. Ce impresionează la Last Week Tonight e lista subiectelor abordate: de la locurile de stocare a arsenalului nuclear şi starea deplorabilă în care acestea au ajuns până la scandalurile de corupţie din interiorul FIFA, falşii predicatori din Statele Unite care au adunat averi de zeci de milioane sau celebrele studii derulate de cercetători britanici.

    Cele mai multe scheciuri din sezonul trecut l-au avut în centru pe Donald Trump; mi s-a părut memorabil episodul în care Oliver descoperă că adevăratul nume de familie al lui Trump fusese cândva Drumpf (atunci când străbunicii acestuia imigraseră în Statele Unite) şi oferă o extensie pentru browserul Chrome care să înlocuiască numele pe fiecare pagină pe care acesta apare. A fost, de altfel, şi cel mai de succes episod al serialului, generând zeci de milioane de vizualizări pe canalele online.

    Trebuie spus că imparţialitatea, cel puţin în ceea ce priveşte politicul, lipseşte cu desăvârşire din Last Week Tonight; Oliver e un democrat convins şi nu ratează nicio ocazie de a mai arunca nişte săgeţi în direcţia republicanilor. O face însă cu umor, iar asta l-a adus în situaţia de a fi urmărit de oameni care votează cu ambele partide.

    Insist asupra ideii că Last Week Tonight atrage prin diversitatea subiectelor şi prin corectitudinea informaţiilor prezentate, pentru că acesta e de fapt punctul forte al emisiunii. Majoritatea emisiunilor de satiră tratează superficial evenimentele, iar asta nu mi se pare corect; atunci când vrei să ironizezi o persoană, asigură-te măcar că o faci bazându-te pe lucruri reale.

    E unul dintre puţinele seriale pe care le urmăresc, în mod constant, de mai mulţi ani. Mai mult, e printre singurele la care mă uit şi în reluare atunci când am ocazia; inutil să mai precizez că vă recomand acelaşi lucru şi vouă.

    Nota: 9/10

  • Cronică TV: Mai există şi umor de calitate

    Last Week Tonight a lansat recent al cincilea sezon, dar serialul pare la fel de proaspăt ca în ziua în care a ieşit pe piaţă. John Oliver este un britanic stabilit în Statele Unite care a lucrat ani buni ca scenarist la emisiunea Daily Show with Jon Stewart; HBO i-a oferit apoi şansa de a avea propria emisiune, iar el a profitat la maximum de ea.

    Episoadele sunt împărţite de obicei în 3-4 segmente, legate mai mult sau mai puţin de evenimente recente, iar Oliver nu face altceva decât să ia la mişto, simplu spus, personajele sau faptele aflate în prim-plan.

    Pare o reţetă simplă, dar e una cu care e destul de greu să ieşi în evidenţă, mai ales dacă vrei ca în spatele umorului să existe şi informaţii folositoare publicului. John Oliver are însă ajutorul unei echipe numeroase – scenarişti, reporteri şi alţii care transformă câteva minute de umor într-o lecţie de cultură generală. Ce impresionează la Last Week Tonight e lista subiectelor abordate: de la locurile de stocare a arsenalului nuclear şi starea deplorabilă în care acestea au ajuns până la scandalurile de corupţie din interiorul FIFA, falşii predicatori din Statele Unite care au adunat averi de zeci de milioane sau celebrele studii derulate de cercetători britanici.

    Cele mai multe scheciuri din sezonul trecut l-au avut în centru pe Donald Trump; mi s-a părut memorabil episodul în care Oliver descoperă că adevăratul nume de familie al lui Trump fusese cândva Drumpf (atunci când străbunicii acestuia imigraseră în Statele Unite) şi oferă o extensie pentru browserul Chrome care să înlocuiască numele pe fiecare pagină pe care acesta apare. A fost, de altfel, şi cel mai de succes episod al serialului, generând zeci de milioane de vizualizări pe canalele online.

    Trebuie spus că imparţialitatea, cel puţin în ceea ce priveşte politicul, lipseşte cu desăvârşire din Last Week Tonight; Oliver e un democrat convins şi nu ratează nicio ocazie de a mai arunca nişte săgeţi în direcţia republicanilor. O face însă cu umor, iar asta l-a adus în situaţia de a fi urmărit de oameni care votează cu ambele partide.

    Insist asupra ideii că Last Week Tonight atrage prin diversitatea subiectelor şi prin corectitudinea informaţiilor prezentate, pentru că acesta e de fapt punctul forte al emisiunii. Majoritatea emisiunilor de satiră tratează superficial evenimentele, iar asta nu mi se pare corect; atunci când vrei să ironizezi o persoană, asigură-te măcar că o faci bazându-te pe lucruri reale.

    E unul dintre puţinele seriale pe care le urmăresc, în mod constant, de mai mulţi ani. Mai mult, e printre singurele la care mă uit şi în reluare atunci când am ocazia; inutil să mai precizez că vă recomand acelaşi lucru şi vouă.

    Nota: 9/10

  • Cele mai profitabile afaceri agricole pe suprafeţe de teren cuprinse între 50 mp şi 2 hectare din Romania

    Ing. Achim Gabriel, cultivator cu experienţă de mure şi zmeură ne-a oferit o serie de sfaturi preţioase pentru înfiinţarea unei culturi care să aducă profit.

    Pregătirea terenului înaintea plantărilor de zmeur şi mur

    Inginerii Pepinierelor Fundulea recomandă ca pH-ul solului unde se înfiinţează plantaţia să fie cuprins între 5,5-7.0 . Terenul poate fi drept dar şi în pantă, însă este important ca apa să nu băltească pe sol deoarece în acele zone plantele cu siguranţă vor putrezi.

    Înaintea plantării, solul trebuie arat la o adâncime de maxim 30-35 cm pentru a se păstra apa în sol.

    Când arătura s-a uscat se va interveni cu utilaje de mărunţire a solului disc sau freză, fiind recomandat ca terenul să fie mărunţit cu câteva zile înaintea plantării.

    Cum plantăm drajonii de zmeur şi butaşi de mur?

    Arbuştii fructiferi se vor planta în gropi sau brazde de maxim 15 cm adâncime, o adâncime de plantare mai mare de 15 cm putând împiedica drajonarea urmând după sine uscarea plantelor.

    În momentul plantării, terenul trebuie să aibă reveneală (umiditate în sol), să fie umed în interiorul gropii. Dacă acest lucru nu este posibil în mod natural, udaţi locul în momentul plantării butaşilor cu aproximativ 500-800 ml apă/groapă.

    ”Dacă bugetul vă permite, este recomandat ca pentru apa pe care o introduceti în gropi să folosiţi şi stimulenţi de înrădăcinare”, ne-a explicat ing. agronom Gabriel Achim, angajat al Pepinierelor Fundulea, pepinieră autorizată care se întinde pe patru hectare în extravilanul oraşului Fundulea. 

    Cititi mai multe pe www.agrointel.ro

  • Tony Blair propune reformarea Uniunii Europene, pentru evitarea ieşirii Marii Britanii

    Liderii Uniunii Europene trebuie să lanseze iniţiative “pentru a ne ajuta să ieşim din impasul Brexitului”, a declarat Tony Blair într-un discurs rostit joi la o reuniune a asociaţiei BusinessEurope desfăşurată la Bruxelles.

    “Europa ştie că are nevoie de reforme. Reformarea Europei reprezintă cheia pentru schimbarea deciziei Marii Britanii”, a explicat Tony Blair, citat de cotidianul Le Figaro.

    Politicianul laburist a exprimat convingerea că Marea Britanie poate fi convinsă să rămână în Uniunea Europeană dacă preocupările britanicilor, în principal în materie de imigraţie, vor fi atenuate.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Tony Blair propune reformarea Uniunii Europene, pentru evitarea ieşirii Marii Britanii

    Liderii Uniunii Europene trebuie să lanseze iniţiative “pentru a ne ajuta să ieşim din impasul Brexitului”, a declarat Tony Blair într-un discurs rostit joi la o reuniune a asociaţiei BusinessEurope desfăşurată la Bruxelles.

    “Europa ştie că are nevoie de reforme. Reformarea Europei reprezintă cheia pentru schimbarea deciziei Marii Britanii”, a explicat Tony Blair, citat de cotidianul Le Figaro.

    Politicianul laburist a exprimat convingerea că Marea Britanie poate fi convinsă să rămână în Uniunea Europeană dacă preocupările britanicilor, în principal în materie de imigraţie, vor fi atenuate.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Scoţia respinge Brexit-ul. Premierul anunţă că proiectul de lege al guvernului britanic privind ieşirea Marii Britanii din UE va fi respins

    Guvernul britanic a anunţat, luni, că nu va oferi concesii pentru Scoţia, Ţara Galilor şi Irlanda de Nord după Brexit, iar guvernele regionale sunt preocupate de faptul că vor pierde anumite puteri după o realiniere constituţională.

    Aceste trei administraţii descentralizate nu au drept de veto asupra legislaţiei pentru Brexit, dar ignorarea apelurilor acestora riscă să agraveze relaţiile deja tensionate, să accentueze naţionalismul în Scoţia şi să complice procesul de ieşire din Uniunea Europeană.

    “Nu voi aproba ceva care în mod clar subminează întreaga fundaţie pe care se construieşte descentralizarea. Încercăm pur şi simplu să protejăm puterile pe care le are Parlamentul scoţian – în privinţa unor aspecte precum agricultura, pescuitul, politica de mediu, standardele alimentare, justiţia, sănătatea. Toate acestea sunt responsabilităţi curente ale Parlamentului scoţian. În prezent, trebuie să exercităm aceste competenţe în limitele legislaţiei europene. Dar după Brexit, în ceea ce priveşte reglementarea descentralizării, aceste puteri ar trebui să revină Parlamentului scoţian şi modul în care le exercităm ar trebui să depindă de noi’, a spus Nicola Sturgeon, al cărei partid susţine independenţa Scoţiei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum au ajuns IDOLII unei generaţii SĂRACI şi cu slujbe obişnuite

    AMANDA BYNES

    Amanda Bynes a fost, cândva, în copilărie, o senzaţie a marilor ecrane. Din păcate, odată ce a crescut, a ieşit din lumina reflectoarelor. După ce s-a luptat cu legea şi cu abuzul de substanţe interzise, Bynes pretinde că lucrează în domeniul modei.

    TOM SELLEK

    Deşi mai activează rareori în meseria care l-a consacrat, Selleck s-a retras într-o fermă de 60 hectare, unde vrea să-şi construiască o fermă de avocado de 20 de acri. Actorul a declarat că munca  la fermă i-a permis să găsească în sfârşit un echilibru după o carieră destul de stresantă.

    LIAM GALLAGHER

    După ce fratele său, Noel, a părăsit Oasis pentru a urma o carieră solo, Liam a pus bazele trupei Beady Eye, care şi-a aflat sfârşitul după doar două albume. Astăzi, Liam conduce un brand de haine destul de profitabil în Londra, numit Pretty Green.

    TONY DANZA

    Vedeta din Taxi şi Who’s the Boss este acum profesor de limba engleză la Philadelphia North-East High School. Cui nu i-ar plăcea să fie elevul său?

    CHRIS OWEN

    În ciuda succesului filmului American Pie, Chris Owen nu şi-a consolidat o carieră în domeniu. Astăzi, el este chelner la un restaurant de sushi şi are mai puţin de 100 de urmăritori pe Twitter.

    JESSICA SIERRA

    Jessica Sierra, consacrată prin intermediul American Idol, a trebuit să-şi ia un job în plus, la un cunoscut lanţ de fast-food american,  pentru a-şi putea plăti facturile.

    VANILLA ICE

    Când cariera sa a început să o ia pe o pantă descendentă, Vanilla Ice a decis să pună bazele unui site imobiliar. Acum activează ca investitor imobiliar şi îi învaţă pe alţii cum să facă profit din vânzarea de locuinţe.

    M.C. HAMMER

    După ce a acumulat datorii de 13 milioane de dolari şi s-a declarat falit, Hammer şi-a luat viaţa de la capăt. În prezent oficiază nunţi, dezvoltă aplicaţii iPad şi predă despre noile tendinţe din media la universităţile din Ivy League.

    TARAN NOAH SMITH

    Cunoscut drept „copilul urât” din sitcomului Home Improvement, la 17 ani Smith s-a certat cu părinţii pentru că şi-au cumpărat o casă destul de scumpă din economiile lui strânse cu greu. I-a dat în judecată, s-a căsătorit cu o femeie ce i-ar putea fi mamă şi a investiti banii obţinuţi în proces într-o fermă şi un serviciu de catering.

    FREDDIE PRINZE

    Freddie şi-a schimbat traseul carierei de câteva ori, el fiind cunoscut mai întâi datorită filmelor She’s All That şi I Know What You Did Last Summer, unde a întâlnit-o şi pe soţia sa,  Sarah Michelle Gellar. După ce a lucrat ca regizor şi producător pentru WWE, Freddie şi-a lansat prima carte de bucate, în 2016, numită Back To The Kitchen.

    DANNY LLOYD

    Avea doar 5 ani când a jucat în The Shining. După ce a fost lansat filmul, Danny a renunţat la actorie şi astăzi este profesor de biologie în Kentucky.

  • Bugetul UE şi Brexit, principalele teme ale summitului informal de la Bruxelles

    Consiliul European organizează vineri o reuniune informală la care vor fi prezenţi şefii de state şi de guvern din toate ţările Uniunii Europene, cu excepţia Marii Britanii.

    Uniunea Europeană elaborează în prezent proiectul bugetului multianual post-2020. Contribuţiile statelor membre la acest buget vor trebui reconfigurate în contextul ieşirii Marii Britanii din UE.

    O altă temă a summitului informal de la Bruxelles este modalitatea desemnării viitorului preşedinte al Comisiei Europene după scrutinul europarlamentar din 2019.

  • Videoclipurile terorii: lumea ascunsă din spatele luptei pentru clicuri

    Canalul video al tânărului Arya Mosallah avea peste 600.000 de abonaţi, dar cariera sa de youtuber s-a terminat extrem de abrupt după ce a postat un clip numit ”Aruncând cu apă în oameni, partea a doua“. În film, el se apropia de diverse persoane şi, după o scurtă discuţie, le arunca în faţă un pahar cu apă.

    Mulţi dintre cei care au urmărit imaginile au simţit că asemănarea cu un caz recent de terorism din Marea Britanie este prea puternică, aşa că site-ul deţinut de Google a şters contul tânărului şi l-a împiedicat să mai deschidă alte canale.

    Arya Mosallah nu e prima vedetă de pe YouTube care are probleme din cauza farselor sale. Însă povestea sa, alături de cea în care o altă vedetă – Logan Paul – face glume despre o persoană care şi-a luat viaţa au atras atenţia asupra conţinutului exagerat de pe site. Logan are peste 16 milioane de abonaţi, plasându-l în topul celor mai populari 50 de youtuberi.

    Farsele duse la extrem nu reprezintă un fenomen nou, dar e unul care primeşte tot mai multă atenţie din partea instituţiilor media. Vloggerii au înscenat de multe ori atacuri cu bombe sau chiar crime cu scopul de a-şi speria prietenii sau oameni necunoscuţi; scopul era întotdeauna acelaşi: mai mulţi abonaţi, mai multe clicuri, mai mulţi bani.

    În 2016, patru oameni implicaţi în proiectul de YouTube Trollstation au fost închişi pentru înscenarea unui jaf la muzeul National Portrait Gallery din Londra. Ei au pledat vinovaţi de ”comportament ameninţător ce poate cauza teamă sau violenţă“.

    Cu un an înainte, britanicul Sam Pepper a încărcat un videoclip în care se preface că ucide o altă vedetă de pe YouTube în prezenţa unui prieten care nu suspecta nimic. Reacţiile au fost extrem de negative, iar Pepper a recunoscut ulterior că totul a fost plănuit şi prietenul ce părea traumatizat ştiuse de la început întregul scenariu.

    Cele mai cunoscute farse duse la extrem au fost însă semnate de Vitaly Zdorovetschi, al cărui canal de YouTube a câştigat notorietate în 2012 după ce s-a prefăcut, pe film, că plasează o servietă cu o bombă lângă un străin.

    Ca urmare a clipului, Zdorovetschi a fost arestat, dar mulţi alţi youtuberi au încercat să îi copieze mai apoi farsele.

    Într-un interviu acordat în 2015 celor de la BBC Trending, Zdorovetschi a recunoscut că a împins limitele a ceea ce înseamnă ”comportament acceptabil“, dar a părut uşor confuz în ceea ce priveşte lucrurile pe care nu le-ar face. ”Nu o să mă duc la cineva cu un pistol ca să îl jefuiesc, explicându-i ulterior că a fost o farsă. Nu aş face nimic ilegal, sau doar într-o mică măsură“, a spus el.

    Logan Paul, pe de altă parte, nu e cunoscut neapărat ca autor al unor farse făcute altora. Într-unul din clipurile sale, el îşi înscenează propria moarte în faţa a sute de fani; ca urmare, YouTube i-a suspendat dreptul de a afişa reclame. ”Paul a prezentat un comportament care îi face canalul nefrecventabil pentru advertiseri, dar şi dăunător pentru comunitatea extinsă a creatorilor de conţinut.“

    O întrebare extrem de importantă este cea referitoare la persoanele care apar în clipuri: sunt aceştia necunoscuţi sau actori, eventual prieteni ai celor care deţin canalul? Arya Mosallah a refuzat să răspundă la această întrebare atunci când i-a fost adresată de către jurnaliştii de la BBC Trending, dar a lăsat de înţeles că o parte dintre imagini ar putea fi trucate. ”Şi ce dacă o parte dintre clipuri ar fi false? E ăsta motiv pentru a mi se închide canalul?“, se întreba Mosallah. ”Dacă ar fi fost un scurtmetraj, ar fi fost oare judecat la fel?“

    Reporterii au apelat ulterior la un expert în limbajul corpului, Judi James, care a confirmat că majoritatea secvenţelor par a fi regizate. ”Există de obicei un moment de groază, dar în aceste clipuri oamenii încep aproape imediat să alerge după Arya. Una dintre victime îşi lasă şi geanta pe bancă, iar asta e destul de contra-intuitiv“, explică James.

    Pe măsură ce YouTube se umple de tineri care încearcă să îşi facă un nume într-un mediu dinamic, mereu în schimbare, unii au găsit metode extreme de a atrage atenţia şi, inevitabil, vizualizările. Farsele extreme sunt, prin urmare, o metodă de a ieşi din mulţime.

    ”E probabil cea mai sadică formă de comedie“, explică Judi James. ”Suntem bombardaţi zilnic cu tot mai multe clipuri grafice, care arată accidente auto, evenimente teribile sau chiar oameni care îşi pierd viaţa. Odată ce începi să urmăreşti constant astfel de lucruri, ideea de a urmări o formă sadică de comedie ţi se pare şi mai bună.“

    Un alt aspect extrem de important este acela că autorii farselor pot suferi chiar ei în urma acţiunilor lor. ”Regretul te poate ajunge din urmă. Fie nu ai niciun fel de empatie, acesta fiind un lucru extrem de rar, fie o să îţi tot aminteşti de oamenii pe care i-ai rănit“, notează James.

    Unul dintre cele mai sinistre exemple de farsă care se termină prost este cel din iunie 2017, când o femeie din Minnesota, Statele Unite şi-a împuşcat iubitul.