BusinessMagazin

Tag: guvern

  • Ţara care se confruntă cu o criză pe care n-a mai văzut-o de 70 de ani: Natalitatea a scăzut la cel mai mic nivel de după cel de-al doilea război mondial

    Rata natalităţii în Polonia a scăzut la cel mai scăzut nivel de după cel de-al Doilea Război Mondial, sfidând eforturile guvernului naţionalist de a face faţă îmbătrânirii populaţiei ţării, scrie Bloomberg.

    Numărul naşterilor a scăzut la 290.975 în anul până în iunie, cu aproape 9% mai puţin decât în anul precedent, potrivit Oficiului Naţional de Statistică. Tendinţa, care stabileşte un nou minim, extinde declinul înregistrat în cea de-a şasea economie a Uniunii Europene din 2018.

    Eşecul de a inversa schimbarea demografică a Poloniei a atras critici din partea opoziţiei, care încearcă să înlăture partidul de guvernământ Lege şi Justiţie în cadrul alegerilor parlamentare aşteptate în octombrie.

    Partidul şi-a consolidat politica de marcă privind alocaţiile pentru copii în timpul campaniei din acest an, promiţând să majoreze plăţile lunare pentru familiile cu copii la 800 de zloţi (200 de dolari) pe lună, de la 500 de zloţi sau 124 de dolari.

    Proiectul beneficiază de un sprijin larg – cel mai mare partid de opoziţie a declarat că va introduce mai devreme această majorare – deşi nu prea are succes în ceea ce priveşte inversarea trandului demografic, deoarece îmbătrânirea forţei de muncă impune costuri mai mari pentru pensii şi creează penurie de forţă de muncă.

    În timp ce o proporţie din ce în ce mai mare de străini – inclusiv un aflux de aproximativ 1,5 milioane de refugiaţi ucraineni – umple golurile de forţă de muncă, Polonia ar trebui să accepte încă 2,75 milioane de migranţi apţi pentru muncă până în 2032 pentru a menţine constantă proporţia de pensionari în raport cu forţa de muncă, potrivit unui raport al Biroului de Securitate Socială din Polonia.

    Dar migraţia este o problemă polarizatoare în politica poloneză. Deşi Polonia a fost lăudată pentru adăpostirea refugiaţilor ucraineni, guvernul de la Varşovia a încercat să zădărnicească o propunere a UE care ar impune amenzi pentru nerespectarea cotelor de azil.

    Polonia a refuzat să primească solicitanţi de azil în 2015-2016, când continentul s-a confruntat cu un val de peste un milion de refugiaţi din Orientul Mijlociu şi Africa de Nord. În acelaşi timp, numărul de permise de muncă eliberate migranţilor veniţi din afara Europei a crescut vertiginos.

  • Guvernul Ciolacu reuşeşte ce nu a mai făcut nimeni: 138 de companii şi alte 5 organizaţii ale industriei de IT se coalizează cu ANIS – cea mai puternică organizaţie din businessul tech – pentru a cere împreună renunţarea la măsurile fiscale care vizează programatorii

    Totodată, prin acest Memoriu, industria IT solicită Guvernului menţinerea facilităţilor, acţiune care va transmite un semnal clar, fără echivoc, a susţinerii industriei IT ca industrie de importanţă strategică. Facilităţile pentru industria de IT au încă un efect puternic şi generează creştere în continuare la PIB, prin creşterea bazei de impozitare

    Un număr record de companii şi organizaţii din industria locală de IT au făcut gestul neobişnuit de a se alia cu ANIS – puternica Asociaţie Patronală a Industriei de Software şi Servicii – pentru a ataca împreună modificările fiscale propuse peste noapte de ministrul finanţelor Marcel Boloş şi cabinetul Marcel Ciolacu.

    „ANIS, Asociaţia Patronală a Industriei de Software şi Servicii, alături de alte 138 de companii şi 5 organizaţii semnatare (Asociaţia Business Service Leaders, Asociatia Cluj IT – Cluj IT Cluster, Asociaţia Sibiu IT, Transilvania IT Cluster, Asociaţia Centrelor de Inovare Digitală din România – RODIH), a adresat astăzi Guvernului României un Memoriu pentru a semnala impactul pe care îl pot avea modificările din codul fiscal vehiculate în presa naţională din ultimele zile, mai exact impozitarea veniturilor salariaţilor din industria de IT care depăşesc suma de 10.000 lei brut”, conform unui comunicat semnat de entităţile menţionate.
    Cumulat, „companiile şi asociaţiile semnatare au împreună peste 31.000 de angajaţi şi o cifră de afaceri cumulată de peste 3,4 miliarde euro”, conform comunicatului.

    „S-au raliat în această acţiune solidară start-up-uri, companii mici, medii şi mari, locale şi internaţionale, companii de servicii, cât şi de produs, ceea ce reflectă opinia unanimă şi ne-echivocă a industriei în legătură cu impactul negativ al măsurilor vehiculate.

    Semnatarii atrag atenţia atât asupra timpului extrem de scurt pentru reajustarea cheltuielilor şi salarizării, cât şi asupra pragului care în esenţă anulează o politică industrială corectă în ultimii ani şi care va afecta mai mult de 80% din salariaţii industriei la nivel naţional”, conform mesajului comun.

    Semnatarii documentului solicită Guvernului să deruleze „consultări aprofundate” cu industria prin care să identifice modalităţi de a creşte veniturile guvernamentale fără să afecteze competitivitatea industriei.

    „Totodată, prin acest Memoriu, industria IT solicită Guvernului menţinerea facilităţilor, acţiune care va transmite un semnal clar, fără echivoc, a susţinerii industriei IT ca industrie de importanţă strategică. Facilităţile pentru industria de IT au încă un efect puternic şi generează creştere în continuare la PIB, prin creşterea bazei de impozitare.

    În ipoteza în care Guvernul va decide totuşi modificarea regimului fiscal aplicabil angajaţilor din industria de IT, semnatarii solicită ca această acţiune să fie implementată gradual. Codul Fiscal prevede un minimum de 6 luni pentru implementarea unor noi taxe care să permită companiilor să îşi ajusteze bugetele în baza cărora îşi desfăşoară activitatea. Termenele de implementare prea scurte vor pune în dificultate companiile din România care nu se pot adapta cu uşurinţă la astfel de viraje bruşte ale politicii fiscale. Raportul Băncii Mondiale privind sistemul fiscal din România menţionează foarte clar – ţinând cont şi de calendarul agreat în cadrul PNRR – că o eventuală reducere treptată a facilităţilor fiscale din economie să fie pusă în aplicare între 1 ianuarie 2025 şi 1 ianuarie 2028, dând timp companiilor să facă ajustările necesare”, conform documentului.

    Coalizarea organizaţiilor şi companiilor menţionate într-un demers comun reprezină în sine un eveniment pentru o industrie locală de IT divizată şi care în general evită să pună sub semnul întrebării sau să atace public decizii ale Guvernului – cu rare excepţii, şi atunci fără a exista, ca în acest caz, o „coaliţie” atât de puternică. În ultimii ani cel mai puternic protest al industriei de IT faţă de o decizie guvernamentală a fost cel împotriva proiectului cloudului guvernamental, dar atunci nu a existat un protest atât de larg iar radicalizarea discursului public ANIS nu ar fi fost susţinută de toţii membrii asociaţiei.

     

  • BREAKIGN NEWS – Este OFICIAL! O sărbătoare legală şi multe ZILE LIBERE în România urmează!!!

    La jumătatea acestei luni, românii ca lucrează la  stat vor avea parte de o nouă minivacanaţă de patru zile, ca urmare a faptului că pe data de 15 august se sărbătoreşte Adormirea Maicii Domnului, zi liberă conform Codului Muncii.

    Astfel, bugetarii vor avea liberă şi ziua de luni 14 august, conform HG nr. 1.555 din 28 decembrie 2022 privind stabilirea zilelor lucrătoare pentru care se acordă zile libere, altele decât zilele de sărbătoare legală, pentru anul 2023.

    Angajaţii care lucrează la privat vor avea liberă doar ziua de 15 august care pică într-o zi de marţi.

    Zilele libere care urmează în 2023 sunt:

    30 noiembrie — Sfântul Andrei;
    1 decembrie — Ziua Naţională a României;
    25 decembrie, 26 decembrie — Crăciunul.

    Angajatorii ai căror salariaţi lucrează în zile de sărbătoare legală, sunt obligaţi să le acorde acestora compensaţii.

    Conform legislaţiei în vigoare, angajaţii au dreptul la o compensare cu timp liber în următoarele 30 de zile. În caz că această compensare nu poate fi acordată, angajaţii au dreptul la un spor salarial de cel puţin 100% din salariul de bază.

    Angajatorii care nu acordă salariaţilor timp liber în zilele nelucrătoare sau care nu-i recompensează pentru munca în respectivele zile riscă amenzi între 5.000 şi 10.000 de lei.

    În anul 2023 Codul Muncii, legea care stabileşte numărul zilelor libere acordate angajaţiilor din România, prevede 15 zile de sărbătoare legală pe care românii le vor avea libere. Din cele 15 zile nelucrătoare de sărbătoare legală doar 12 pică în timpul săptămânii. Deoarece 3 dintre cele 15 zile zile nelucrătoare de sărbătoare legală pică în weekend, salariaţii care au un program de lucru de luni până vineri se vor bucura de doar 12 zile libere.

     

  • Dezvoltatorii imobiliari reacţionează la setul de măsuri discutate de guvern: „Este o decizie total iraţională. Impactul va fi devastator, preţurile apartamentelor vor creşte“

    ♦ Practic, spun dezvoltatorii imobiliari şi consultanţii, se elimină cota de 5% TVA pentru tranzacţiile cu locuinţe de până în 120 de metri pătraţi şi se introduce cota de 9% TVA, se majorează la 1% impozitul pentru cei care deţin una sau mai multe proprietăţi a căror valoare sare de 2,5 milioane de lei şi se introduce, la tranzacţiile cu locuinţe, o taxă de 5% aferentă sumei care depăşeşte nivelul de 600.000 de lei, faţă de 3% în prezent.

    Măsurile discutate de gu­vern în aceste zile cu scopul creşterii veniturilor la buget au inflamat toţi jucătorii din economie, cei din do­me­niul imobiliar fiind printre cei vizaţi. Potrivit draftului vehiculat săptămâ­na aceasta, dar neasumat de guvern, există în principal trei măsuri cu im­pact direct asupra pieţei imobiliare.

    Una dintre ele prevede că „orice persoană fizică poate achiziţiona, în­ce­pând cu data de 1 septembrie 2023, în mod individual sau în comun cu altă persoană fizică/ alte persoane fizice, o singură locuinţă a cărei valoa­re nu de­păşeşte suma de 600.000 lei, exclusiv TVA, cu cota redusă de 9%“.

    Cea de-a doua măsură spune că „impozitul pe deţinerea mai multor proprietăţi imobiliare se calculează prin aplicarea unei cote de 1% asu­pra di­ferenţei dintre suma valorilor impo­za­bile individuale comunicate de către organul fiscal local prin decizia de impunere şi plafonul de 2.500.000 lei“.

    A treia măsură precizează că „impozitul pe tranzacţiile imobiliare cu clădiri rezidenţiale se calculează, la prima vânzare, prin aplicarea unei cote de 5% asupra preţului de vânza­re al fiecărei clădiri rezidenţiale vân­du­te, din care se scade valoarea de 600.000 lei, fără a lua în considerare taxa pe valoarea adăugată aferentă“.

    Practic, spun dezvoltatorii imobi­liari şi consultanţii, se elimină cota de 5% TVA pentru tranzacţiile cu locu­in­ţe de până în 120 de metri pătraţi şi se introduce cota de 9% TVA, se ma­jorează la 1% impozitul pentru cei ca­re deţin una sau mai multe proprietăţi a căror valoare sare de ­2,5 milioane de lei şi se introduce, la tranzacţiile cu locuinţe, o taxă de 5% aferentă sumei care depăşeşte nivelul de 600.000 de lei, faţă de 3% în prezent.

    „Creşterea TVA-ului în imobi­li­a­re în mijlocul unui ciclu descendent, care persistă de peste un an, din ca­uza evoluţiei galopante a dobânzilor şi ca­re generează o creştere continuă a cos­turilor pe tot lanţul economic, re­pre­zintă o decizie total iraţională, care va gripa şi mai mult acest sector major din economie“, spune Tinu Sebeşanu, CEO-ul dezvoltatorului imobiliar Impact De­velo­per & Con­trac­tor.

    El adaugă şi că mediul de busi­ness nu a fost consultat anterior for­mulării acestor măsuri, iar efectele se vor vedea în creşterea zonei „gri“ a economiei.

    „Oamenii vor fi în continuare condamnaţi să locuiască în unităţi care au depăşit de mult ciclul de viaţă şi rămânem în continuare cu cea mai mare aglomerare în locuinţe din Uniunea Europeană. Toate aceste modificări aplicate din scurt perturbă acut piaţa şi bugetele estimate, deci capacitatea esenţială de planificare, atât în cadrul operatorilor economici, cât şi în rândul populaţiei“, mai spune Tinu Sebeşanu.

    Această continuă lipsă de pre­dictibilitate are efecte negative ce se propagă în toată economia, sunt de părere dezvoltatorii.

    „O creştere cu 2% a unui impozit (de la 3% la 5% pentru tranzacţii imo­biliare – n. red.) nu este chiar o dramă pentru piaţă, mai ales că impo­zi­tarea era oricum scăzută din acest punct de vedere şi avem şi o inflaţie ridicată. Impactul măsurilor este însă devastator pentru dezvoltatorii imo­bi­liari, care vor creşte astfel preţurile apartamentelor“, spune Lucian Azoiţei, dezvoltator imobiliar, fonda­torul companiei Forty Management.

    În ceea ce priveşte impozitarea cu 1% a celor care deţin proprietăţi de peste 2,5 milioane de lei, el spune că această categorie este foarte re­strân­să, formată din persoane cu venituri foarte mari, astfel că impactul va fi minimal.

    „Dacă propunerea vehiculată – creşterea TVA de la 5% la 9% pentru proprietăţile sub 600.000 de lei şi introducerea impozitului de 5% pentru diferenţa dintre preţul de vânzare şi valoarea de 600.000 de lei – se dovedeşte a fi adevărată, impactul va fi unul major negativ. Această măsură vine la pachet cu altele care vizează direct industria de construcţii, şi anume eliminarea facilităţilor fiscale şi potenţiala majorare a salariului minim în construcţii, precum şi diverse taxe vehiculate pe proprietate. Toate acestea coroborate vor avea un efect devastator pentru întreaga industrie de imobiliare şi construcţii, care generează 30% din PIB, dar şi pentru accesibilitatea locuinţelor“, spun reprezentanţii BREC, care reprezintă mai mulţi dezvoltatori puternici pe piaţa locală.

    Ei adaugă şi că este esenţial ca guvernul să aibă o analiză clară a impactului pe care modificarea amplă a sistemului fiscal l-ar avea asupra mediului de afaceri şi asupra consumatorului final, adică cetăţeanul român.

    Aceste modificări vor avea efecte dramatice asupra industriei de real estate şi a construcţiilor, spun şi reprezentanţii AREI – Asociaţia Investitorilor de Real Estate din România, care reuneşte mai mulţi dezvoltatori importanţi pe piaţa locală.

    „Orice măsură de reglementare cu caracter intempestiv care ar viza modificarea regimului actual în ceea ce priveşte taxa pe valoare adăugată (TVA), respectiv eliminarea aplicării cotei de TVA de 5% pentru livrarea de locuinţe, pe de o parte, dar şi potenţiale modificări cu privire la regimul de impozitare a proprietăţilor, ar afecta stabilitatea şi previzibilitatea necesare pentru buna desfăşurare a activităţii companiilor din industria de real estate, a celor din industriile conexe şi, nu în ultimul rând, populaţia direct vizată“, au transmis reprezentanţii AREI, într-un punct de vedere comun pentru membrii asociaţiei, adresat guvernului României.

    Ei spun că, raportat la media europeană, situaţia condiţiilor de locuire în România este oricum precară, iar ratele supra-aglomerării sunt cele mai mari din UE, în special în cazul familiilor cu copii. Măsurile recent propuse vor face locuirea şi mai dificilă.

    „Eliminarea cotei de TVA de 5% va fi resimţită foarte puternic de persoanele cu venituri reduse, în special tinerii şi familiile cu mulţi copii, care nu îşi vor mai putea permite achiziţia de locuinţe noi, cu un grad de confort mai ridicat, din cauza creşterii preţurilor la locuinţe ca urmare a eliminării cotei de TVA de 5%. Eliminarea cotei de TVA de 5% pentru locuinţe şi respectiv, stabilirea unei cote de TVA mai mari pentru achiziţia de locuinţe va determina şi o creştere a taxelor notariale, care se calculează ca procent din valoarea de achiziţie a locuinţei. În condiţiile în care, spre exemplu, coeficientul cotei de TVA de 5% la locuinţe va creşte spre 9%, ne putem aştepta în mod proporţional la o majorare a preţurilor la locuinţe de cel puţin 4%“, spun reprezentanţii AREI.

    Situaţia rămâne incertă şi nu este clar ce se va întâmpla în cazul ante-contractelor de vânzare-cumpărare agreate deja, mai ales, în ce măsură vor fi afectate persoanele care au achitat sumele plătite drept avans în baza ante-contractelor încheiate.

    „Conform datelor prezentate de Institutul Naţional de Statistică, pentru perioada iulie-septembrie 2023 este prognozată o majorare a preţurilor lucrărilor de construcţii de 24%. Prin urmare, diferenţa reprezentată de scumpirea materialelor de construcţii şi a manoperei nu va mai putea fi suportată de industrie, dezvoltatori, în consecinţă, vom avea preţuri mai mari la locuinţe.“

    Comunitatea AREI întruneşte companii cu proiecte de dezvoltare semnificative pe piaţa de real estate din România, însumând investiţii în valoare de miliarde de euro. Printre acestea, se numără AFI Europe Romania, Akcent Development, Alesonor, Argo Property Capital, Avivim Gonen Group, Bog’Art, Ceetrus Romania, Cordia Romania, CPI Romania, Estoria City, Forte Partners, Globalworth, Granvia Romania, Hercesa Imobiliara, Lion’s Head, Mulberry Development, Mitiska REIM, Nepi Rockcastle, One United Properties, Portico Investments Romania, Portland Trust, Prima Development Group, Skanska, Speedwell, Square 7 Properties, Ţiriac Imobiliare.

    Coaliţia PSD-PNL lucrează pe un document masiv, care cuprinde câteva zeci de pagini de creşteri de taxe şi taxe noi, pentru a aduce mai mulţi bani la buget în acest an şi, mai ales, anul viitor. Printre principalele măsuri se numără majorări de TVA pentru unele produse, eliminarea mai multor excepţii fiscale, dar şi taxe noi, precum 5% pe vânzările imobiliare sau 1% pe proprietăţi mai valoroase de 500.000 de euro.

     

  • Polonia se confruntă cu o criză pe care n-a mai văzut-o de 70 de ani: Natalitatea a scăzut la cel mai mic nivel de după cel de Al Doilea Război Mondial şi asta înseamnă probleme economice şi o lovitură dată guvernului naţionalist polonez

    Rata natalităţii în Polonia a scăzut la cel mai scăzut nivel de după cel de-al Doilea Război Mondial, sfidând eforturile guvernului naţionalist de a face faţă îmbătrânirii populaţiei ţării, scrie Bloomberg.

    Numărul naşterilor a scăzut la 290.975 în anul până în iunie, cu aproape 9% mai puţin decât în anul precedent, potrivit Oficiului Naţional de Statistică. Tendinţa, care stabileşte un nou minim, extinde declinul înregistrat în cea de-a şasea economie a Uniunii Europene din 2018.

    Eşecul de a inversa schimbarea demografică a Poloniei a atras critici din partea opoziţiei, care încearcă să înlăture partidul de guvernământ Lege şi Justiţie în cadrul alegerilor parlamentare aşteptate în octombrie. Partidul şi-a consolidat politica de marcă privind alocaţiile pentru copii în timpul campaniei din acest an, promiţând să majoreze plăţile lunare pentru familiile cu copii la 800 de zloţi (200 de dolari) pe lună, de la 500 de zloţi sau 124 de dolari.

    Proiectul beneficiază de un sprijin larg – cel mai mare partid de opoziţie a declarat că va introduce mai devreme această majorare – deşi nu prea are succes în ceea ce priveşte inversarea trandului demografic, deoarece îmbătrânirea forţei de muncă impune costuri mai mari pentru pensii şi creează penurie de forţă de muncă.

    În timp ce o proporţie din ce în ce mai mare de străini – inclusiv un aflux de aproximativ 1,5 milioane de refugiaţi ucraineni – umple golurile de forţă de muncă, Polonia ar trebui să accepte încă 2,75 milioane de migranţi apţi pentru muncă până în 2032 pentru a menţine constantă proporţia de pensionari în raport cu forţa de muncă, potrivit unui raport al Biroului de Securitate Socială din Polonia.

    Dar migraţia este o problemă polarizatoare în politica poloneză. Deşi Polonia a fost lăudată pentru adăpostirea refugiaţilor ucraineni, guvernul de la Varşovia a încercat să zădărnicească o propunere a UE care ar impune amenzi pentru nerespectarea cotelor de azil.

    Polonia a refuzat să primească solicitanţi de azil în 2015-2016, când continentul s-a confruntat cu un val de peste un milion de refugiaţi din Orientul Mijlociu şi Africa de Nord. În acelaşi timp, numărul de permise de muncă eliberate migranţilor veniţi din afara Europei a crescut vertiginos.

  • Guvernul vrea să crească impozitarea pentru investitori

    La scurt timp după ce a redus şi simplificat impozitarea câştigurilor din tranzacţii bursiere, Guvernul vrea să crească taxele, de la 1% la 3% pentru deţinerile de peste un an şi de la 3% la 5% pentru instrumentele deţinute mai puţin de un an, potrivit unui draft al OUG privind codul fiscal şi alte măsuri financiar-fiscale.

    Intenţia de modificare vine după ce de la începutul acestui an investitorii au beneficiat de impozitare cu reţinere la sursă, dar şi de impozite mai mici – de 1% şi 3% – aduse de Guvern pentru a face mai atractive investiţiile la bursă. Totodată, executivul intenţionează să majoreze şi impozitul de pe dividende, de la 8% la 10%, după ce anterior îl majorase de la 5%.

    “(8^1) Veniturile sub forma câştigurilor din transferul titlurilor de valoare şi din operaţiuni cu instrumente financiare derivate, determinate conform art. 94 şi 95, pentru transferuri/operaţiuni efectuate prin entităţile prevăzute la art. 96^1 alin. (1), se impun prin reţinere la sursă astfel: a) în cazul titlurilor de valoare: (i) prin aplicarea unei cote de 3% asupra fiecărui câştig din transferul titlurilor de valoare care au fost dobândite şi înstrăinate într-o perioadă mai mare de 365 de zile, inclusiv, de la data dobândirii; (ii) prin aplicarea unei cote de 5% asupra fiecărui câştig din transferul titlurilor de valoare care au fost dobândite şi înstrăinate într-o perioadă mai mică de 365 de zile de la data dobândirii”, este o parte din proiectul de lege.

    Cotele de impozitare ar urma să se aplice la fel şi pentru operaţiunile cu instrumente financiare derivate, respectiv 3% pentru deţinerile de peste 365 de zile şi 5% pentru cele deţinute mai puţin de 365 de zile. „Pentru determinarea perioadei în care au fost deţinute se consideră că titlurile de valoare şi instrumentele financiare sunt înstrăinate/răscumpărate în aceeaşi ordine în care au fost dobândite, respectiv primul intrat – primul ieşit, pe fiecare simbol”, se arată în draft.

    Recent, Asociaţia Administratorilor de Fonduri (AAF), Asociaţia Brokerilor din România, dar şi organizaţii patronale au solicitat Guvernului să menţină actualul sistem de impozitare, considerând că „o nouă modificare a Codului Fiscal nu va face decât să descurajeze investiţiile”.

     

  • Patronatele şi antreprenorii, mesaj dur către guvern: este inacceptabil să introduceţi noi taxe şi să nu faceţi nimic pentru reducerea risipei bugetare

    ♦ Înainte de creşterea de taxe, guvernul trebuie să se uite serios la propriile cheltuieli, a fost mesajul cheie transmis de patronate, antreprenori şi investitorii străini în schimbul public de idei pe tema reechilibrării bugetului de stat ♦ Liderii coaliţiei ar fi ajuns luni la un acord pentru reducerea cheltuielilor la buget cu 6 mld. lei şi creşterea veniturilor cu alte 6 mld. lei.

    „Înţelegem că datoria publică şi deficitul bugetului de stat sunt în creştere. Politicienii consideră întotdeauna că acest deficit trebuie corectat prin măriri de taxe. Noi, oamenii de afaceri însă, transmitem fără echivoc că statul trebuie în primul rând să-şi micşoreze propriile cheltuieli, să se comporte responsabil cu administrarea banului public“, a transmis Dan Şucu, pre­şedintele confederaţiei patronale Concordia, organizaţie care reuneşte com­panii care fac 25% din PIB-ul României.

    Discuţiile vin după ce guvernul a anunţat un derapaj bugetar, cu cheltuieli mai mari decât bugetarea iniţială şi încasări mai slabe decât programarea. Cu toate acestea, guvernul nu a comunicat nici care este suma de acoperit şi nici care sunt măsurile pentru creşterea veniturilor la bugetul de stat.

    „Am vrea să vedem o echitabilitate, o bună guvernare, care nu înseamnă doar creşteri de taxe, ci şi o bună gestionare a cheltuielilor. Ne-am uitat pe ponderea salariilor în bugetul statului şi am descoperit că România are cea mai mare pondere din UE, adică 33,8% din veniturile încasate la buget în 2021 (ultimele date) erau cheltuieli salariale, în timp ce media EU este de 22,4%“, a transmis Marius Ştefan, preşedintele Romanian Business Leaders (RBL), la ZF Live.

    Liderii coaliţiei ar fi ajuns luni la un acord pentru reducerea cheltuielilor la buget cu 6 mld. lei şi creşterea veniturilor cu alte

    6 mld. lei, au transmis, concomitent, Marcel Ciolacu, liderul PSD şi Nicolae Ciucă, liderul PNL. Cu toate acestea, nu au spus clar care sunt modificările fiscale pentru creşterea veniturilor, în afară de creşterea redevenţelor sau eliminarea excepţiilor fiscale.

    Pe partea de reducere a cheltuielilor, printre măsurile anunţate se numără reducerea secretarilor de stat, a numărului de funcţii de conducere, reducerea membrilor din consiliile de administraţie ale companiilor de stat etc.

    „Reducem numărul de funcţii de conducere în sistemul public  şi plafonăm îndemnizaţiile de conducere la societăţile de stat. În plus, introducem un sistem mai clar de monitorizare a indicatorilor de performanţă pentru autorităţile de stat. Vom forţa procesul de descentralizare a unor decizii, mai ales pentru a construi un cadru legal pentru consorţii sau parteneriate de achiziţii centralizate“, a transmis Ciolacu.

  • Marius Ştefan, preşedintle RBL: Ne-am uitat pe ponderea salariilor în bugetul statului şi am descoperit că România are cea mai mare pondere din UE, adică 33,8% din veniturile încasate la buget în 2021 (ultimele date) erau cheltuieli salariale, în timp ce media EU este de 22,4%

    ♦ Dan Şucu, Concordia: Noi, oamenii de afaceri, transmitem fără echivoc că statul trebuie în primul rând să-şi micşoreze propriile cheltuieli ♦ Marius Ştefan, preşedintele RBL: Înţelegem necesitatea unor scutiri pentru a impulsiona anumite sectoare, dar nu trebuie să fie transformate în scutiri permanente ♦ Consiliul Investitorilor Străini (FIC): Orice ajustare legislativă trebuie să aibă în vedere păstrarea acestui trend pozitiv care reprezintă o resursă importantă pentru economie şi consolidarea bugetului de stat.

    Reprezentanţi ai patronatelor, antreprenorilor din România şi investitorilor străini au publicat puncte de vedere cu privire la discuţiile despre majorarea de taxe sau scăderea cheltuielilor bugetare pentru a echilibra bugetul de stat. Punctul comun al opiniilor a fost reducerea reală a risipei de la bugetul de stat, ca primă măsură, înainte de modificarea taxelor.

    „Înţelegem că datoria publică şi deficitul bugetului de stat sunt în creştere. Politicienii consideră întotdeauna că acest deficit trebuie corectat prin măriri de taxe. Noi, oamenii de afaceri însă, transmitem fără echivoc că statul trebuie în primul rând să-şi micşoreze propriile cheltuieli, să se comporte responsabil cu administrarea banului public“, transmite Dan Şucu, preşedintele confederaţiei patronale Concordia.

    Nu vrem scăderi de taxe sau ajutor, ci vrem să ştim care sunt regulile jocului, a transmis, de la ZF Live,  Marius Ştefan, preşedintele Romanian Business Leaders (RBL), o organizaţie antreprenorială cu 500 de membri: Nu cerem scăderi de taxe sau ajutor, ci vrem să ştim care sunt regulile jocului. Vrem să fim competitivi ca ţară în UE şi în multe domenii suntem, dar am vrea să ştim care sunt regulile, strategia, să ne desfăşurăm activitatea, să facem investiţii etc.

    Declaraţiile reprezentanţilor mediului de afaceri vin în contextul în care în ultimele săptămâni s-au vehiculat în spaţiul public mai multe măsuri pe care guvernul urmează să le ia pentru a acoperi deficitul bugetar. Printre acestea se numără şi majorări de TVA pentru anumite categorii de produse care beneficiază de cotă redusă sau de anularea unor facilităţi de care beneficiază anumite sectoare. Toate aceste informaţii au ajuns la urechile managerilor şi antreprenorilor „pe surse“, iar schimbările care se vor întâmpla într-un timp foarte scurt vor pune presiune pe mediul de afaceri.

    „Am vrea să vedem o echitabilitate, o bună guvernare, care nu înseamnă doar creşteri de taxe, ci şi o bună gestionare a cheltuielilor. Ne-am uitat pe ponderea salariilor în bugetul statului şi am descoperit că România are cea mai mare pondere din UE, adică 33,8% din veniturile încasate la buget în 2021 (ultimele date) erau cheltuieli salariale, în timp ce media EU este de 22,4%“, a mai spus Marius Ştefan, care reprezintă o organizaţie cu aproape 500 de membri. Membrii RBL cred că sistemul de taxare ar trebui să fie echitabil pentru toată lumea, să nu existe scutiri permanente de taxe pentru anumite sectoare. „Înţelegem necesitatea unor scutiri pentru a impulsiona anumite sectoare, dar nu trebuie să fie transformate în scutiri permanente. Vrem tratament la fel pentru toţi contribuabilii“, subliniază Marius Ştefan. În plus el face apel la simplificarea taxării şi la predictabilitate, astfel ca măcar într-un exerciţiu bugetar să se menţină de exemplu un anumit nivel al TVA. În plus, el spune că guvernul ar trebui să se uite mai atent la cheltuielile bugetare şi să se concentreze pe absorbţia fondurilor din PNRR.

    În aceeaşi vreme, Marcel Ciolacu, prim-ministrul României şi preşedintele PSD, dar şi Nicolae Ciucă, preşedintele PNL, au anunţat un pachet de măsuri pentru economisirea a 6 mld. lei şi pentru aducerea a alte 6 mld. lei la venituri. În total, ar fi vorba de 12 mld. lei până la finalul anului. Ciucă a publicat mai multe măsuri pentru reducerea cheltuielilor, în total „câteva zeci de măsuri“, însă niciunul dintre liderii coaliţiei nu au spus exact de unde vor aduce 6 mld. lei în plus la venituri, în afară de actualizarea redevenţelor, adică a taxelor de concesiune pentru resursele naturale, cu inflaţia şi „eliminarea unor excepţii fiscale“.

    „Impactul măsurilor de reducere a cheltuielilor statului va fi de circa 5,8-6 miliarde de lei până la finalul anului. Suma va fi aproximativ egală cu ceea ce ne propunem să aducem ca venituri suplimentare la buget prin eliminarea unor excepţii fiscale“, a transmis Ciolacu.

    În ceea ce priveşte măsurile de reducere a cheltuielilor, printre acestea se numără, potrivit lui Ciucă, reducerea numărului de funcţii de conducere de la 12% la 8%, din totalul angajaţiilor, reducerea cu cel puţin 20% a secretarilor de stat din guvern şi reducerea la jumătate a numărului de membri ai cabinetelor autorităţilor locale.

     

    Coaliţia PSD-PNL ar fi ajuns la un acord pentru un plan de 12 mld. lei, din care 6 mld. lei economii la cheltuieli şi 6 mld. lei venituri noi la buget, au anunţat liderii Marcel Ciolacu (PSD) şi Nicolae Ciucă (PNL)

    Măsurile anunţate pentru cheltuieli:

    ► Reducerea cu minimum 20% a numărului de secretari de stat şi reducerea la jumătate a numărului de membri ai cabinetelor autorităţilor locale (preşedinţi şi vicepreşedinţi de consilii judeţene, primari, viceprimari);

    ► Reducerea numărului de funcţii de conducere de la 12% la 8% din totalul angajaţilor;

    ► Comasarea între instituţii subordonate Parlamentului, Guvernului sau ministerelor. Descentralizarea unor servicii;

    ► În companiile de stat va fi redus cu 50% numărul consilierilor persoanelor din conducere;

    ► Numărul membrilor consiliilor de administraţie va fi redus la cel mult 7 persoane, iar al celor din comitetele de specialitate va fi redus la 5;

    ► Vouchere de vacanţă doar pentru funcţionarii publici care au salarii lunare mai mici de 10.000 de lei brut.

    Măsurile anunţate pentru creşterea veniturilor:

    ► Actualizarea redevenţelor din exploatarea resurselor naturale cu rata inflaţiei;

    ► Eliminarea unor excepţii fiscale.

     

     

  • Dan Şucu, preşedintele Concordia, una dintre cele mai mari organizaţii patronale: Este inacceptabil ca Guvernul să introducă noi taxe sau să elimine facilităţi fiscale cu aplicabilitate imediată, iar paşii anunţaţi de reducerea a risipei bugetare trebuie să fie de substanţă, nu de formă

    În toată cariera mea de om de afaceri, de peste 30 de ani, nu m-am aşteptat niciodată ca deciziile economice ale politicienilor să fie cu adevărat folositoare firmei mele. Am sperat măcar ca ele să mă încurce cât mai puţin, să nu-mi afecteze grav eficienţa, randamentul, competitivitatea.

    De 30 de ani şi eu, la fel ca majoritatea dintre antreprenorii din România, am privit aceste decizii ca pe o fatalitate, care ne poate afecta negativ, dar asupra căreia, nu avem mijloace să intervenim. De 30 de ani greşim. Nu ne putem permite să fim resemnaţi, nu putem accepta ca în pixul aleşilor noştri să stea viitorul firmelor noastre. A muncii noastre de o viată. Este normal să ne facem auziţi.

    Există cadrul legal pentru dialog şi consultare: Legea Dialogului Social. Există instituţii cum sunt Consiliul Economic si Social (CES) sau Consiliul Naţional Tripartit. Este obligaţia noastră de a reuşi să dăm substanţă acestui dialog, indiferent dacă ceilalţi parteneri îl privesc cu seriozitate sau nu. Esenţial este modul în care acest cadru funcţionează. Existenţa lui nu e suficientă şi aici privirile mele se îndreaptă către cei care îşi aduc aminte doar în aceste momente că vor să fie auziţi.   

    Organizaţia a cărui preşedinte am onoare să fiu, Concordia, este una dintre cele 2 confederaţii patronale reprezentative la nivel naţional, îndreptăţită prin lege să apere interesele membrilor săi companii mari şi mici. Asta facem zi de zi, le transmitem guvernanţilor punctele de vedere ale oamenilor de afaceri din România. 

    În discuţiile pe care le-am avut cu Guvernul şi coaliţia de guvernare ni s-a explicat de ce sunt necesare creşteri de taxe şi impozite şi răspunsul nostru este simplu: noi nu putem accepta ca Guvernul să introducă noi taxe cu aplicabilitate imediată. Nu avem puterea de a decide, dar opinia noastră este fermă. Codul Fiscal impune un minim de 6 luni de zile pentru orice modificare de substanţă. Măcar asta să respectăm. 

    Înţelegem că datoria publică şi deficitul bugetului de stat sunt în creştere. Politicienii consideră întotdeauna că acest deficit trebuie corectat prin măriri de taxe. Noi, oamenii de afaceri însă, transmitem fără echivoc că statul trebuie în primul rând să-şi micşoreze propriile cheltuieli, să se comporte responsabil cu administrarea banului public. Când realizezi la jumătatea anului că diferenţa dintre venituri şi cheltuieli este atât de mare atunci problema este la construcţia bugetară, nu la contribuabili. Bugetul trebuie să plece de la venituri realiste şi să se încadreze cu cheltuielile în ele, cu un deficit rezonabil. Nu poţi să cheltui bani pe care nu-i ai şi apoi să spui contribuabililor că trebuie să plătească în plus. 

    Să te întinzi atât cât îţi este plapuma nu este o chestiune de viziune, este o chestiune de bun simţ. Ca să nu fie vreodată în pericol de a intra în faliment, orice firmă privată şi chiar şi orice familie, şi-au redimensionat deja cheltuielile la nivelul mai scăzut al veniturilor. Nu înţeleg ce îi împiedica pe guvernanţi să facă acelaşi lucru şi la nivelul bugetului pe care dânşii îl administrează.

    Haideţi sa ne uitam în istoria recentă, anul 2010. Decidenţii de atunci se trezeau în situaţia în care veniturile bugetare erau mai mici decât nevoile. Nu şi-au pus în nici un fel problema micşorării cheltuielilor bugetare în 2009 când era an electoral, ci au decis peste noapte în 2010, într-un climat economic extrem de tensionat, mărirea TVA-ului de la 19 la 24%, în paralel cu reducerea prea târzie a cheltuitelor bugetare. Zeci de mii de firme, care erau deja aproape de marginea prăpastiei, au fost împinse în faliment. Munca lor de o viată, aşa cum spuneam mai devreme, a fost distrusă de decizia unui guvern slab care nu a vrut să-şi asume propriile lui responsabilităţi. Într-un final, prim-ministrul de atunci, a făcut ce trebuia să facă Guvernul cu un an înainte. Să reajusteze cheltuielile cu aparatul bugetar. A fost însă târziu şi prin decizia lor antieconomică de mărire de TVA, au adâncit şi prelungit criza din România până în 2014. Pentru multe industrii, inclusiv industria mobilei în care activez, anul 2023 din punct de vedere economic, nu arată bine şi seamănă foarte mult cu climatul din 2010. 

    Concordia este vocea miilor de companii şi oameni de afaceri care o compun, care angajează sute de mii de oameni şi produc un sfert din PIB-ul României, iar aceste voci spun la unison că suntem deschişi să dialogăm şi despre cadrul fiscal viitor, despre echitate şi facilităţi, dar înainte de toate, Guvernul trebuie să vină cu un plan urgent de încadrare în venituri şi de reducere a risipei bugetare. Un plan de substanţă şi nu de formă altfel veniturile nu vor fi niciodată suficiente.

    Acesta este mesajul nostru, al oamenilor de afaceri. 

  • O nouă problemă mondială sperie toate guvernele lumii, care încă nu au nicio soluţie pentru aceasta, iar în viitor lucrurile se vor tot înrăutăţi

    Societăţi şi companii, guverne, executivi şi investitori deopotrivă au în faţă o criză a îmbătrânirii. Pe măsură ce longevitatea creşte, numărul bătrânilor sau al persoanelor în vârstă tinde să crească în comparaţie cu cel al tinerilor. Iar această problemă pare că nu are graniţe.

    Politica de frânare a înmulţirii populaţiei a afectat China. În Franţa, zeci de mii de muncitori au protestat zile de-a rândul împotriva reformelor din sistemul de pensii – guvernul vrea vârsta de pensionare majorată cu doar doi ani, şi nu dintr-o dată, însă oamenii se tem că astfel vor fi expuşi mai mult la discriminarea de vârstă. Se tem că dacă sunt prea bătrâni nicio companie din Franţa nu-i va mai angaja.

    Într-o societate îmbătrânită, cea mai mare parte din alegători tind să fie conservatori, cu preferinţe electorale adesea opuse intereselor tinerilor. Apare polarizarea politică. Ce construieşte unul dărâmă celălalt. Prin urmare, politicienii, guvernele, cei care fac legi, cei care conduc băncile centrale şi liderii din afaceri trebuie să regândească politicile pentru oamenii în vârstă, scrie The New York Times.

    Unde suntem acum? La nivel global, doar 7% din oameni au peste 65 de ani. În următoarele câteva decenii, ponderea va creşte de trei ori. Vor fi mai mulţi bătrâni în comparaţie cu tinerii. Din fericire, progresul în materie de medicină şi nivel de trai face ca oamenii să trăiască din ce în ce mai mult. Din nefericire pentru guverne şi companiile care plătesc pensii, acest lucru înseamnă mai mulţi bani de dat pentru pensionari. Unde vom fi? Un copil care astăzi are cinci ani va ajunge mult mai departe decât noi.

    În cele mai bogate naţiuni, mai mult de jumătate dintre aceşti oameni vor trăi până la cel puţin 100 de ani, după cum se aşteaptă Centrul Stanford pentru Longevitate. O societate plină de centenari reprezintă o provocare profundă pentru economiile avansate ale lumii şi pentru multe dintre companii: cum te adaptezi la o lume mai bătrână şi cum plăteşti pentru inevitabila bombă cu ceas a pensiilor care ticăie în fundal pe măsură ce acest grup  de viitori superbătrâni se apropie de vârsta de pensionare? După cum spune centrul Stanford: „Viaţa până la 100 de ani şi mai departe este aici.

    Dar nu suntem pregătiţi”. În lumea reală, efectul îngrijorărilor cu privire la paradoxul vieţii lungi a fost pe deplin observat în Franţa – grevele şi protestele la nivel naţional au blocat ţara după încercarea profund nepopulară a guvernului de a schimba regulile de pensionare; în China, autorităţile au raportat o populaţie în scădere pentru prima dată în şase decenii; iar la Forumul Economic Mondial (WEF) de la Davos, din Elveţia, liderii de afaceri şi factorii de decizie politică s-au confruntat cu consecinţele acestei probleme demografice.

    În Franţa (speranţa de viaţă: 82 de ani), muncitorii şi studenţii au ieşit în stradă pentru a protesta împotriva impulsului preşedintelui Emmanuel Macron de a revizui sistemul de pensii şi de a ridica vârsta minimă de pensionare de la 62 de ani la 64 de ani până în 2030, o încercare de a îmblânzi costurile în creştere cu asistenţa socială. (În Statele Unite, unde speranţa de viaţă este de 77 de ani, vârsta obişnuită de pensionare este de 67 de ani, dar angajaţii pot începe să colecteze prestaţii de securitate socială de la 62 de ani încolo.) Franţa cheltuieşte puţin peste 14% din PIB pe pensii, una dintre cele mai mari rate din grupul de ţări bogate care compun Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE).

    „Trebuie să muncim mai mult”, a spus Macron într-un discurs de Anul Nou, pentru a „transmite copiilor noştri un model social corect şi durabil, pentru că doar astfel va fi credibil şi finanţat pe termen lung”. Situaţia este mai sumbră în China (speranţa de viaţă: 78 de ani), care se confruntă cu scăderea populaţiei. Un motiv: costă mai mult să creşti un copil în anumite părţi ale Chinei decât în Statele Unite, o realitate care împinge familiile şi femeile cu carieră să aleagă să nu aibă copii (în ciuda mai multor stimulente guvernamentale pronatalitate).

    Impactul nu prea îndepărtat: o penurie de muncitori ar putea pune în pericol creşterea economică şi ar putea distruge capacitatea Beijingului de a strânge fonduri suficiente prin impozitarea populaţiei mai tinere, active, necesare pentru a susţine cea mai numeroasă populaţie de pensionari de pe planetă. Agenţia de evaluare financiară S&P Global vede semne de avertizare asemănătoare cu cele din China şi Franţa în întreaga lume. Ratele scăzute de fertilitate, finanţele publice în dificultate şi creşterea ratelor dobânzilor combinate cu speranţa de viaţă mai lungă creează o „criză globală a îmbătrânirii”.

    Dacă ţările nu încep „acţiuni politice serioase pentru a reduce cheltuielile legate de vârstă”, scriu analiştii de la Standard & Poor’s Samuel Tilleray şi Marko Mrsnik, ar putea urma o avalanşă de ratinguri nedorite alimentate de longevitate, crescând şi mai mult costurile pentru viitoarele generatii. „Puţin peste jumătate din cele 81 de ratinguri suverane pe care le-am analizat ar avea valori de credit pe care le asociem cu gradele speculative (BBĂ sau mai jos) până în 2060.”

    Cititi aici materialul integral