Mai mult, anticipează aceştia, sectoare ale serviciilor precum finanţele şi asigurările, precum şi administraţia şi serviciile publice, ar putea consemna noi concedieri.

Mai mult, anticipează aceştia, sectoare ale serviciilor precum finanţele şi asigurările, precum şi administraţia şi serviciile publice, ar putea consemna noi concedieri.

Acum, pieţele financiare se aşteapă la o nouă scădere a dobânzilor de către BCE la reuniunea consiliului de politică monetară din iulie, dar şi la un nou episod de relaxare monetară pentru bănci (LTRO – long-term refinancing operation).

Sursa: BNR
Începând din a doua jumătate a lui 2011, dar mai ales din mai 2012 încoace, de la agravarea crizei din zona euro, fuga de risc a capitalurilor străine către activele americane considerate mai sigure a apreciat dolarul şi a contribuit la deprecierea monedelor locale inclusiv în marile economii emergente.

Opt dintre cele 10 ţări vor consemna creştere, Cehia va stagna, Ungaria va avea o mică scădere a PIB. Cu excepţia atragerii fondurilor europene, procesul de consolidare fiscală din Est va face puţin probabilă o contribuţie a fondurilor publice la relansarea economiei, crede Fitch. Exporturile nu vor mai putea fi un motor major în 2012-2013, iar cererea internă nu-şi va reveni atâta vreme cât şomajul nu se reduce şi creditul nu creşte, respectiv cel mai devreme în 2013.

Sursa: Fitch Ratings, Eurostat
Experţii citaţi de Reuters cred că există în continuare un potenţial de scădere spre 1,15-1,20 euro, dar previziunile privind o evoluţie spre paritate sau un colaps al monedei europene sunt neîntemeiate.

Sursa: Reuters

Sursa: Deutsche Bank
Ca distribuţie pe judeţe, cele mai multe fonduri au fost atrase de Bacău, Bucureşti şi Constanţa, iar ca destinaţie, cei mai mulţi bani s-au cheltuit pe elaborarea unor documente strategice de dezvoltare a localităţilor, reiese dintr-un studiu al Institutului de Politici Publice.
Distribuţia fondurilor accesate de administraţiile publice locale:

Sursa: IPP. Datele se referă la proiecte contractate până la sfârşitul lui 2011.
Conform estimărilor lor, dacă România reuşeşte să amelioreze absorbţia fondurilor europene la peste 60% şi să atragă mai multe investiţii străine în agricultură, industrie şi turism, are şanse mari să-şi reducă deficitul de cont curent la 2-3% din PIB pe termen mediu.

Exporturile slabe şi previziunile de creştere mai puţin optimiste pentru zona euro (0,3% în 2012 faţă de 0,6% în prognoza din dec. 2011 a băncii) sunt cauzele reducerii aşteptărilor de creştere a PIB în 2012 de la 1,4% la 1,2%. “Dacă excludem din calcul agricultura, ne aşteptăm la o încetinire a ratei de creştere de la 1,9% în 2011 la 1,6% în 2012”, afirmă Dan Bucşa, economistul-şef al băncii.

Cel mai mult au crescut faţă de 2010 încasările din TVA (cu 22,1%), urmate de CAS (cu 10,8%), iar la scăderi se remarcă veniturile nefiscale, care includ şi redevenţele statului (cu 6,3%).
