Tag: generatie

  • Gala premiilor Business Magazin pentru Tineri Manageri de Top. Zece tineri manageri au fost premiaţi în cadrul evenimentului – GALERIE FOTO

    Revista Business Magazin a acordat, miercuri seară, zece premii tinerilor manageri care au atins performanţa în afaceri, în cadrul Galei Tineri Manageri de Top.

    Gala premiilor Business Magazin a adus pe scenă, pentru al treisprezecelea an consecutiv, o nouă serie de tineri manageri de top care au avut o evoluţie spectaculoasă şi au adus în prim-plan viziunea noii generaţii din business-ul românesc, cea care ar putea dicta creşterea economică în următorii ani.

    Tema ediţiei de anul acesta a fost “Manager în era tehnologiei”.

    Gazdele evenimentului au fost Cristian Hostiuc, Ioana Matei şi Bogdan Angheluţă, care au prezentat poveştile de succes ale celor care au schimbat în bine cursul afacerilor pe care le conduc.

    Business Magazin premiază în fiecare an managerii şi antreprenorii cu vârsta de până în 40 de ani care au atins performanţa în afaceri şi s-au remarcat în domeniul în care activează. 1.300 de tineri manageri de succes au fost prezentaţi de-a lungul anilor în cataloagele 100 de Tineri Manageri de Top.

  • Noul Mercedes-Benz Clasa A – etalonul în segmentul compactelor

    Graţie MBUX – sistemul de infotainment de ultimă generaţie al Mercedes-Benz, Clasa A deschide o nouă eră în materie de conectivitate, îmbinând operarea naturală, intuitivă, cu un software super-inteligent, capabil să înveţe şi evolueze neasistat. Mercedes Me, universul digital al Mercedes-Benz, facilitează o conexiune fascinantă între utilizator şi Clasa A. Sintagma Hey, Mercedes activează sistemul inteligent de control vocal cu funcţii de recunoaştere naturală a vocii. Noile tehnologii ale Clasei A pun accentul pe oameni, pe experienţa lor şi pe simplificarea vieţii acestora, facilitând o modalitate complet nouă de utilizare a unui autoturism.

    Design-ul exterior purist marchează următoarea etapă a filozofiei de design Mercedez-Benz Sensual Purity. În ceea ce priveşte interiorul noului A, acesta este, la rândul său, complet redefinit, având un aspect modern, super-tehnologizat şi avangardist, contribuind la experienţa complet unică oferită de Clasa A.

    Un model Mercedes-Benz Clasa A va putea fi admirat în cadrul Galei Business Magazin Tineri Manageri 2018, miercuri 13 iunie.

  • Cum distruge telefonul mobil viaţa noilor generaţii. “Tinerii Generaţiei Z sunt în pragul celei mai mari crize a sănătăţii psihice din ultimii zeci de ani”

    După cum a subliniat psihologul social Jean Twenge pentru The Atlantic, statisticile sunt alarmante. Elevii de clasa a 12-a petrec mai puţin timp afară din casă decât o făceau cei de clasa a 8-a în anul 2009, şi doar 56% dintre dintre liceeni au ieşit în 2015 la o întâlnire, comparativ cu generaţiile X (1961–1980) sau Baby Boomers (1946 – 1964).

    Numărul tinerilor care petrec zilnic timp cu prietenii a scăzut cu 40% între 2000 şi 2015. Efectele Marii Crize Economice nu se mai resimt, însă doar 55% dintre liceeni au joburi pe perioada şcolii, comparativ cu 77%, la sfârşitul anilor ’70. Conduc mai puţin, iar călătoriile pe care le fac depind de părinţi. De asemenea, fac mai puţin sex, şi îşi încep viaţa sexuală mai târziu.

    Desigur, mulţi părinţi pot spune că există şi o parte bună, cum ar fi riscul mai mic ca adolescentele să rămână însărcinate. Totuşi, izolarea adolescenţilor are un preţ, deoarece rata depresiei şi a suicidului a crescut exponenţial. “Tinerii Generaţiei Z sunt în pragul celei mai mari crize a sănătăţii psihice din ultimii zeci de ani”, susţine Twenge.

    El adaugă că este mai mult decât evident că între această problemă şi smartphone-uri există o legătură indiscutabilă. Studiile de caz au arătat că petrecerea timpului în social media şi alte activităţi corelate cu gadgeturile reduc starea de fericire şi contribuie la instalarea depresiei şi a singurătăţii, dar şi la riscul de suicid. El atribuie multe dintre aspectele dăunătoare ale social media fenomenului cunoscut pe internet drept FOMO (fear of missing out), teama şi invidia manifestate faţă de fericirea afişată de alţi utilizatori în postările lor.

    Consecinţele sunt pe termen lung. Depresia adolescenţilor este mai mult decât probabil că va avea repercursiuni şi în viaţa de adult, şi e posibil să îi fie afectate competenţele dezvoltate, în mod normal, odată cu înaintarea în vârstă. Unele dintre cele mai rele efecte ale folosirii echipamentelor electronice sunt diminuate, atunci când sunt folosite mai puţin de două ore pe zi. O soluţie ar fi ca părinţii să le fixeze copiilor nişte limite.  

  • România, raiul afacerilor: 4 din 10 tineri sub 35 de ani vor să devină antreprenori

    Realizatorii studiului menţionează tinerii români cu vârstă sub 35 de ani au un apetit crescut pentru antreprenoriat, urmând trendul european şi mondial, iar pe de altă parte de observă o scădere genrală a numărului românilor dornici de a deveni antreprenori.

    „Dorinţa în rândul tinerilor sub 35 de ani de a deveni antreprenori este foarte mare. Ei se simt competenţi şi deţin abilităţile necesare pentru a iniţia, demara şi conduce afacerile, însă sunt şi alte categorii de vârste: 35-49 de ani şi peste 50 de ani, care resimt necesitatea unor programe educaţionale specilalizate dedicate pentru a le stimula spiritul antreprenorial”, a declarat Carmen Păunescu, realizatorul studiului.

    Studiul arată că principalele obstacole pe care le întâmpină antreprenorii cu vârste sub 35 de ani sunt legate în principal de finanţare sau de descurajări venite din mediul social.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • A renunţat la corporaţie pentru un business care după doi ani are venituri de jumătate de milion de euro – VIDEO

    Aura Oprea spune că exemplul ei este unul reprezentativ pentru generaţia din care face parte: a renunţat la visul unei ascensiuni ierarhice în multinaţională pentru a da frâu liber creativităţii antreprenoriale. Cum s-a concretizat aceasta într-o afacere de 500.000 de euro în doi ani povesteşte într-o ediţie a emisiunii smart business.

    Smart Business este o emisiune în care dorim să vi-i aducem în faţă, în cadrul unui material video publicat pe site-urile şi paginile de Facebook ale Business Magazin şi Ziarului Financiar, pe reprezentanţii noii generaţii de antreprenori, cei care au avut curajul să dezvolte pe piaţa locală afaceri ieşite din tipar.

    Brandul polonez de praline de ciocolată Chocolissimo a fost miza antreprenorială a Aurei Oprea încă din 2015, când a decis să aducă pe piaţa locală această marcă; în prezent, afacerea este formată din vânzarea pralinelor pe o platformă online şi, punctual, în funcţie de colaborările de pe parcursul anului, din comercializarea lor în diverse centre comerciale din Bucureşti. Printre produsele vândute se află pralinele belgiene şi figurinele din ciocolată; un concept propriu de ciocolată personalizată l-au numit telegrame de ciocolată. „Telegramele din ciocolată sunt vedetele noastre fiindcă există o tendinţă în consum ca oamenii să se implice în realizarea produsului, chiar şi la nivel conceptual; prin aceste produse asta oferim  opţiunea de a fi implicat în realizarea lui. Textele acestora variază în funcţie de ocazia pentru care sunt oferite.

    De pildă, unele dintre cele recurente sunt cereri în căsătorie”, explică antreprenoarea. Preţurile sunt cuprinse între 30 şi 150 de lei în cazul telegramelor, iar pentru praline, între 50 şi 200 de lei. Comenzile vin atât de la persoane fizice, cât şi de la clienţi companii; cea mai mare parte a afacerii este generată de segmentul companiilor.

    Chocolissimo a avut anul trecut o cifră de afaceri de 2,3 milioane de lei. Antreprenoarea a observat că pe final de an comenzile cresc cu 200%. Aura Oprea spune că ideea dezvoltării acestei afaceri i-a venit după ce a observat cât de greu se găseşte în România ciocolata albă de calitate: „Ciocolata albă este cel mai uşor de reprodus, dar o ciocolată albă de calitate se găseşte foarte greu deoarece nu are cacao la bază şi de aceea este foarte greu de digerat, la propriu”. În căutările ei pentru acest tip de ciocolată a dat peste Chocolissimo, brand care nu exista atunci pe piaţa locală; spune că, mai mult decât produsul, i-a plăcut prezentarea, modul de prezentare a acestuia. „Nu sunt neapărat o consumatoare înrăită de ciocolată, dar sunt un om de marketing şi mi-a plăcut foarte mult modul de comunicare, în felul acesta m-am dus eu spre ei”, povesteşte ea. Conceptul Chocolissimo este dezvoltat în Polonia, dar pralinele sunt produse în Belgia.

    După ce a identificat potenţialul conceptului şi pentru piaţa locală, Aura Oprea a decis să îşi înceapă propria afacere şi să renunţe ulterior la locul de muncă pe care îl avea atunci: „Este povestea clasică a generaţiei mele  aceea de a lucra mult timp în corporaţie  într-un domeniu pe care l-am studiat şi ulterior să ies şi să mă ocup de businessul meu”. Oprea a studiat  marketingul în cadrul Academiei de Studii Economice din Bucureşti. După absolvire, a lucrat ca manager de evenimente la Holcim (2013-2014) şi ca specialist în marketing la Farmexpert (2014-2016).

    La final de 2014 i-a venit ideea dezvoltării afacerii cu ciocolată, iar în 2015 a demarat proiectul. „După terminarea facultăţii, la fel ca majoritatea colegilor mei de generaţie, am avut idealuri măreţe de a face parte dintr-o corporaţie, de a ajunge cât mai sus pe scara ierarhică  însă la momentul în care am fost la un pas de a atinge acest vis şi când am fost cât mai aproape de corporaţie, nu m-am regăsit în povestea de acolo.” Spune că, deşi nu este genul de persoană care să militeze împotriva corporaţiilor, recunoaşte că, uneori, creativitatea angajaţilor este limitată într-un astfel de mediu: „Într-un mediu corporatist, creativitatea îţi este de multe ori diminuată; acesta este motivul care m-a determinat pe mine să ies din corporaţie; sunt o persoană cu iniţiativă – am fost tot timpul genul acesta de iniţiatoare.”

    De altfel, faptul că are spirit de iniţiativă se reflectă şi în modul în care a abordat discuţia cu producătorii polonezi de ciocolată: le-a trimis un e-mail în care le-a povestit despre dorinţa ei de a aduce brandul în România. Prima lor reacţie a fost să refuze: „Mi-au spus că nu erau interesaţi de piaţa din România în acel moment, fără să-mi dea explicaţii clare”. Acest răspuns nu a descurajat-o, ci a determinat-o să le facă o vizită în Polonia, reuşind astfel să îi convingă de potenţialul pieţei locale. „Suntem prost educaţi la acest capitol în sensul că suntem obişnuiţi să consumăm mult şi prost, în detrimentul consumului unui produs de calitate, dar într-o cantitate mai mică”, descrie ea comportamentul consumatorilor români.

    Provocarea, spune ea, este de a îndrepta cât mai mulţi consumatori către ciocolata de calitate, la fel cum se întâmplă în vest. „Majoritatea cumpărăturilor pe site-ul nostru sunt pentru a fi făcute cadou. Comportamentul este diferit de cel din Germania, de exemplu, unde se cumpără pentru consumul propriu”, exemplifică ea. Tânăra descrie, în cadrul emisiunii Smart Business, şi o calitate esenţială pentru un antreprenor: „Cred foarte mult în curaj  mi se pare că este o virtute care îţi permite să le dezvolţi pe toate celelalte, nici măcar constanţă nu poţi avea fără curaj. Cred că asta este important  nu propovăduiesc curajul iraţional, dar cred că în momentul în care ai curaj şi perseverenţă poţi să îţi duci la îndeplinire planurile”.

    Aura Oprea a mizat pe un domeniu în plină dezvoltare: potrivit unei analize a KeysFin publicate anul acesta, producătorii şi distribuitorii de ciocolată ar putea ajunge în 2018 la vânzări record, depăşind pragul de 5 miliarde lei (circa 1 miliard euro), după un avans de 20% anul trecut, pe fondul creşterii puterii de cumpărare a românilor. Potrivit studiului, care a analizat evoluţia pieţei din 2012 până în prezent, principalul indicator care susţine dinamica sectorului este profitabilitatea pieţei. Dacă în 2012 cele 786 de firme producătoare sau distribuitoare de produse din ciocolată raportau un profit net de 107,3 milioane lei, în 2017 se estimează că acesta a fost de 306,1 milioane lei, la un număr de 758 de firme.

    Evoluţia pozitivă a pieţei a venit pe fondul creşterii economice, propulsată de avansul semnificativ al consumului. Pe fondul dezvoltării ofertelor şi mai ales a investiţiilor semnificative în marketing şi promovare, românii s-au arătat tot mai interesaţi de ciocolată. Astfel, chiar dacă potrivit Eurostat un român mănâncă anual mult mai puţină ciocolată decât vesticii – 2,2 kg/cap de locuitor prin comparaţie cu 3 kg per capita în Grecia, 11 kg pe cap de locuitor în cazul elveţienilor – consumul de ciocolată a crescut semnificativ în ultimii doi trei ani, potrivit specialiştilor de la KeysFin.

    Principalul jucător din piaţa românească, pe segmentul de producţie, este Nestlé, cu o cifră de afaceri de 783,6 milioane lei, companie urmată, la mare distanţă, de Kandia Dulce SA, cu 161,4 milioane lei, Heidi Chocolat SA, cu 106,2 milioane lei, Mueller şi Prietenii (19,1 milioane de lei) şi Marco Polo (18 milioane de lei). Pe segmentul de distribuţie, SECA Distribution SA conduce clasamentul cu afaceri de 390,8 milioane de lei în 2016, urmată de Ferrero România SRL (398 milioane de lei), D.R.I.M Daniel SRL (268,7 milioane de lei), Wrigley România (133,7 milioane de lei) şi Almira Trade SRL (130,3 milioane de lei). „Există un studiu faimos în lumea ştiinţifică care face o legătură directă între consumul de ciocolată dintr-o ţară şi numărul premiilor Nobel. Elveţia conduce atât în clasamentul consumului de ciocolată, cât şi în cel al premiilor Nobel obţinute şi se spune că o contribuţie semnificativă o au flavonoidele care se găsesc în ciocolată, dar şi în vin şi care cresc semnificativ activitatea cerebrală, interesul pentru cunoaştere, intuiţia. Dincolo de teorii, cert este că ciocolata reprezintă un produs care şi în România devine semnificativ, iar investiţiile în domeniul sunt pe măsură. Piaţa are un potenţial de creştere semnificativ, iar 2018 va confirma, cu siguranţă, această tendinţă”, au spus experţii de la KeysFin în cadrul studiului.
     

  • Care este singurul model de maşină în care nu a murit nimeni

    De la prima generaţie lansată în 2002 şi până în prezent, nici un om nu a murit într-un Volvo XC90.

    Compania de cercetare tehnologică în domeniul siguranţei vehiculelor – Thatcham Research susţine că SUV-ul cu cinci stele la Euro NCAP are un număr de factori care l-au ajutat să fie recunoscut ca „Cea mai sigură maşină din lume”.

    Atât prima, cât şi a doua generaţie a maşinii au o masă relativ mare, ceea ce înseamnă că este din punct de vedere fizic are avantaj într-o coliziune.

    Pe lângă asta are şi o structura solidă, numeroase sisteme de siguranţă şi airbaguri care ajută la protecţia ocupanţilor atunci când maşina este implicată într-o coliziune cu un vehicul mai mare.

    Cititi mai multe pe www.promotor.ro

  • Studiu: Românii cheltuie cei mai mulţi bani pe mâncare şi pe întreţinerea locuinţei

    Distribuţia pe categoriile de vârstă arată că 83% dintre reprezentanţii Generaţiei X consideră cheltuielile cu alimentaţia foarte importante, în timp ce pentru generaţia Millennials şi pentru Generaţia Z acestea sunt importante în proporţie 81%, iar pentru Baby Boomers în proporţie de 79%.

    În ceea ce priveşte cheltuielile cu locuinţa acestea sunt importante în proporţie de 80% pentru Millennials şi Generaţia Z, de 76% pentru Generaţia X şi de 72% pentru Baby Boomers.

    Analiza evidenţiază faptul că Millennials sunt mai independenţi în ceea ce priveşte deciziile de cumpărare, dar îşi depăşesc bugetele lunare, în timp ce Baby Boomers şi reprezentanţii Generaţiei Z economisesc cel mai mult. În acelaşi timp,  cei din Generaţia X au cele mai mari venituri, dar şi împrumută cele mai mari sume de bani.

    „Într-o piaţă în care există simultan patru generaţii active de consumatori, este absolut necesar să înţelegem ce îi apropie şi ce îi diferenţiază, ce cheltuieli sunt importante pentru ei şi unde îşi consumă aceştia bugetele.(…)”, spune Irina Roncea, Deputy Managing Director, Golin. 

    Studiul a vizat utilizatorii de internet din mediul urban clasificaţi în patru generaţii distincte: Baby Boomers (55-65 ani), cu un buget mediu personal pe lună de 2.407 lei, Generaţia X (39-54 ani) – cu un buget de 2.759 lei, Millennials (24-38 ani) – 2.305 lei şi Generaţia Z (18-23 ani) – 914 lei.

    În cazul categoriilor de produse şi servicii tinerii din Generaţia Z şi Millennials acordă o importanţă mai mare cumpărăturilor de îmbrăcăminte, încălţăminte şi produse de îngrijire personală faţă de celelalte generaţii (64% vs. 54% dintre Baby Boomers şi 53% din Gen X).

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Studiu: Românii cheltuie cei mai mulţi bani pe mâncare şi pe întreţinerea locuinţei

    Distribuţia pe categoriile de vârstă arată că 83% dintre reprezentanţii Generaţiei X consideră cheltuielile cu alimentaţia foarte importante, în timp ce pentru generaţia Millennials şi pentru Generaţia Z acestea sunt importante în proporţie 81%, iar pentru Baby Boomers în proporţie de 79%.

    În ceea ce priveşte cheltuielile cu locuinţa acestea sunt importante în proporţie de 80% pentru Millennials şi Generaţia Z, de 76% pentru Generaţia X şi de 72% pentru Baby Boomers.

    Analiza evidenţiază faptul că Millennials sunt mai independenţi în ceea ce priveşte deciziile de cumpărare, dar îşi depăşesc bugetele lunare, în timp ce Baby Boomers şi reprezentanţii Generaţiei Z economisesc cel mai mult. În acelaşi timp,  cei din Generaţia X au cele mai mari venituri, dar şi împrumută cele mai mari sume de bani.

    „Într-o piaţă în care există simultan patru generaţii active de consumatori, este absolut necesar să înţelegem ce îi apropie şi ce îi diferenţiază, ce cheltuieli sunt importante pentru ei şi unde îşi consumă aceştia bugetele.(…)”, spune Irina Roncea, Deputy Managing Director, Golin. 

    Studiul a vizat utilizatorii de internet din mediul urban clasificaţi în patru generaţii distincte: Baby Boomers (55-65 ani), cu un buget mediu personal pe lună de 2.407 lei, Generaţia X (39-54 ani) – cu un buget de 2.759 lei, Millennials (24-38 ani) – 2.305 lei şi Generaţia Z (18-23 ani) – 914 lei.

    În cazul categoriilor de produse şi servicii tinerii din Generaţia Z şi Millennials acordă o importanţă mai mare cumpărăturilor de îmbrăcăminte, încălţăminte şi produse de îngrijire personală faţă de celelalte generaţii (64% vs. 54% dintre Baby Boomers şi 53% din Gen X).

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Tinerii români, printre cei mai încrezători în viitor

    ”Tinerii români sunt cei mai încrezători dintre toate naţiile participante la sondaj, privind viitoarea lor carieră în economia digitală. 53% dintre ei se declară încrezători în ce priveşte găsirea unui job pe măsura abilităţilor“, declară Florin Petrescu, HR director la Vodafone România, care face referire la un studiu realizat de compania de cercetare de piaţă YouGov în 15 ţări, între care şi România.

    Studiul mai arată că aproape o treime dintre tinerii români (peste 30%) spun că economia digitală va oferi oportunităţi noi de locuri de muncă. Gradul lor de optimism se regăseşte şi în ceea ce priveşte aşteptările în privinţa calităţii vieţii: doar 10% dintre tinerii români sunt de părere că nu îşi vor permite o calitate a vieţii la fel de bună ca generaţia părinţilor lor. Spre comparaţie, alte naţii, mai cu seamă din ţările dezvoltate, sunt mult mai pesimiste din acest punct de vedere, considerând că nu vor trăi la fel de bine ca şi părinţii lor: peste o treime (36%) din britanici, aproape un sfert (23%) dintre tinerii din Noua Zeelandă, 20% dintre greci, 18% dintre italieni, 17% dintre irlandezi şi 15% portughezi.

    ”Orice generaţie are trăsături de identificare. Studiul încearcă să identifice care sunt trăsăturile marcante ale noii generaţii“, spune Florin Petrescu, care are o carieră de 18 ani în domeniul resurselor umane, atât pe piaţa din România cât şi peste hotare, la Londra şi Moscova; de doi ani, el s-a alăturat Vodafone România. Studiul s-a derulat în primele două luni ale acestui an, de pe urma răspunsurilor a 6.000 de respondenţi cu vârste între 18 şi 24 de ani. ”Ne-am concentrat pe opiniile noilor generaţii legate de viitor“, afirmă reprezentantul companiei telecom.

    54% dintre tinerii români care au răspuns la studiu consideră drept cea mai dificilă provocare pentru generaţia lor găsirea unui loc de muncă bine plătit şi permanent; pentru 46% dintre cei care au răspuns la acest studiu, fericirea depinde de găsirea unui loc de muncă bine plătit şi permanent. ”Pe de altă parte, este foarte interesant că 51% dintre tinerii români preferă să luceze pentru ei înşişi, în loc de a fi angajaţi într-o companie“, punctează Florin Petrescu.

    Mai mult de o treime dintre tinerii români (37%) cred că odată cu creşterea utilizării inteligenţei artificiale, a big data şi a automatizării, cele mai multe profesii vor fi înlocuite de roboţi în următorii 50 de ani.

    Gradul de încredere al noii generaţii, observă Florin Petrescu, se reflectă şi în apetitul lor mare pentru antreprenoriat: ”51% dintre tinerii români declară că vor să fie antreprenori sau să lucreze pentru ei, în loc să muncească într-o companie. Şi din acest punct de vedere România este cap de listă în rândul tuturor celor 15 ţări care au participat la studiu.“

    În ce priveşte perspectiva asupra locurilor de muncă, românii care au participat la studiul derulat de YouGov se declară interesaţi mai cu seamă de meserii ca programator (27%), din marketing şi vânzări (25%), designer de jocuri (23%), youtuber sau videoblogger (22%), designer de aplicaţii (17%) sau specialist în securitate cibernetică (14%). ”Sunt locuri de muncă menţionate în acest studiu care parcă ţin mai mult de domeniul SF“, spune directorul de HR al Vodafone România. Mai mult de atât, punctează tot el, respondenţii la acest studiu s-au născut în era digitală, ”şi-au trăit copilăria folosind tehnologia, astfel încât nu e de mirare că văd meseria de programator ca fiind extrem de atractivă. Acest lucru se întâmplă şi în contextul în care România este o destinaţie importantă pentru dezvoltarea afacerilor companiilor din tehnologie“.

    Un rezultat surprinzător, într-o oarecare măsură, al acestui studiu este faptul că 48% dintre respondenţi spun că au primit consiliere în carieră, dar simt că nu le-a fost de ajuns, iar 28% afirmă că au primit consiliere în carieră în trecut şi simt că a fost suficient. Doar 27% dintre timerii români declară că procesul de consiliere a inclus mai multe locuri de muncă digitale care îşi pot găsi locul în economia viitorului.

    Spre deosebire de respondenţii din alte ţări, 53% dintre tinerii români spun că sunt încrezători că vor găsi un loc de muncă pe măsura aptitudinilor lor. Doar circa un sfert (26%) dintre tinerii români îşi fac griji că nu şi-ar putea găsi un loc de muncă. Ba mai mult de atât, ”32% dintre respondenţi văd economia digitală ca o oportunitate, pentru că va deschide noi uşi prin care îşi pot valorifica abilităţile. 19% spun că se simt pregătiţi pentru economia digitală, având, de pildă, aptitudini în domenii ca programarea, robotica, social media, realitatea virtuală, securitatea cibernetică“, adaugă reprezentantul Vodafone România. 21% dintre tinerii români nu se simt pregătiţi pentru economia digitală.

    Rezultatele studiului derulat de YouGov la cererea operatorului telecom au fost folosite, spune Florin Petrescu, pentru documentarea programului internaţional Alege-ţi viitorul, conceput pentru a oferi îndrumare în carieră în economia digitală şi acces la training pentru 10 milioane de tineri din 18 ţări. Programul, lansat recent şi în România, include platforma inovatoare Future Jobs Finder, un portal uşor de folosit care le dă tinerilor posibilitatea să-şi formeze noi abilităţi şi să găsească oportunităţi de angajare în domenii ale economiei digitale.

    Pentru dezvoltarea platformei, disponibilă în 10 limbi, inclusiv în română, Vodafone a lucrat cu psihologi specializaţi, consultanţi în domeniul carierei şi furnizori de programe de formare profesională. ”În prima săptămână de la lansare, aproximativ 4.000 de români au completat sesiunile de întrebări pe versiunea locală a platformei Future Jobs Finder, ceea ce demonstrează un interes ridicat al noii generaţii pentru identificarea oportunităţilor de carieră şi faţă de pregătirea pentru economia digitală“, conchide directorul de HR al Vodafone România. Compania a înregistrat 9.944.595 de clienţi în total la 31 decembrie 2017, reprezentând o creştere de 5,2% faţă de finalul anului 2016. Din numărul total de clienţi, 9.221.666 sunt utilizatori ai serviciilor mobile.

  • Ion Ţiriac: “România nu e o ţară coruptă. E doar o percepţie moştenită din generaţie în generaţie”

    Fostul tenismen crede că prioritatea autorităţilor nu ar trebui să fie trimiterea la închisoare a celor care fură de la stat, ci recuperarea prejudiciului. Ion Ţiriac a mai afirmat că ştie din surse sigure că România trebuie să aştepte de trei ori mai mult decât alte state, atunci când solicită finanţare de la Bruxelles. Omul de afaceri are o propunere şi pentru educaţia din România – statul să plătească masterate în străinătate pentru studenţi, care să fie apoi obligaţi să revină în ţară măcar câţiva ani.

    Reporter: Sunteţi un om cu bogată experienţă. Aţi dezvoltat foarte multe proiecte. Dacă România ar deveni proiectul dvs, de unde v-aţi apucă de treabă?

    Ion Ţiriac: E o întrebare complexă. Trebuie să te întorci în 1 ianuarie 1990. Atunci s-au deschis toate uşile la toate celulele, am ieşit toţi pe stradă liberi. Asta se întâmpla la 6 dimineaţa pe 1 ianuarie 1990.

    La 6 seară în aceeaşi zi, 99% din oamenii care au fost liberi s-au întors la uşa aia să ceară paharul cu lapte şi bucată de pâine. Le-au spus: sunteţi liberi, acum trebuie să vă faceţi treaba fiecare. Au spus: nouă ne trebuie ce avem de luat.

    De atunci a început un fel de educaţie. Educaţia unor tineri în special, că nouă, bătrânilor, nu ne mai trebuie nimic. Şi de atunci sunt 20 şi ceva de ani în care am învăţat multe, dar am învăţat şi multe rele. Am învăţat numai că avem beneficii sau ne trebuie salarii mai mari, dar nu am învăţat că şi datoria care trebuie dată înapoi societăţi, nu statului, că statul e un nimeni care nu are bani, ia bani e la noi şi trebuie să ne faciliteze viaţa nouă ca să producem mai multe venit ca să avem o viaţă mai bună.

    Noi am rămas în urmă cu nişte treburi fundamentale, care sunt oarecum scuzabile pentru că regimul nostru comunist a fost ceva mai dur decât al celora dimprejur şi pentru această raţiune noi am dărâmat toate instituţiile statului de atunci fără să putem să punem nimic la loc imediat, scrie digi24.ro