BusinessMagazin

Tag: Galati

  • Autoritatea de concurenţă suspectează Distrigaz Sud Reţele de un posibil abuz de poziţie dominantă

    Inspecţiile s-au derulat în cadrul investigaţiei privind un posibil abuz de poziţie dominantă al Distrigaz Sud Reţele SRL pe piaţa serviciilor de avizare tehnică a proiectelor, recepţie şi punere în funcţiune a instalaţiilor de utilizare a gazelor naturale. În acelaşi timp, investigaţia va analiza posibila impunere a unor tarife majorate/inechitabile, pentru prestarea serviciilor respective, consumatorilor care s-au racordat la sistemul de alimentare cu gaze naturale în localităţile şi zonele geografice pentru care compania deţine licenţă de distribuţie, se arată într-un comunicat al instituţiei.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Damen a câştigat un contract cu Germania să construiască la Galaţi un vas de ultimă generaţie

    Contractul este rezultatul unei licitaţii realizat de Institutul de Inginerie şi Cercetare Maritimă din Germania.

    Prin intermediul navei, care se va numi Walther Herwig, ministerul german va susţine pescăriile germane şi programele de cercetare oceanografă. Nava va fi construită la cele mai înalte standarde ştiinţifice şi de mediu.  

    Nava Walther Herwig va fi construită la şantierele Damen din Galaţi, şi va avea un design care construit în cooperare cu constructorul Skipsteknisk. 

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Unul dintre cele mai cunoscute branduri din piaţă dispare treptat din România

    „Spaţiul din Iaşi nu este închiriat, ci este cum­pă­rat de noi. Cu siguranţă vom mai deschide ma­ga­zine MatHaus şi în alte oraşe, dar nu pot spune acum unde şi când“, spune Angela Rapo­tan, care, împreună cu soţul ei, Cezar Rapotan, a pus bazele businessului Arabesque, ajuns la 1,8 mld. lei. Doar piaţa locală este responsabilă pentru peste 85% din cifra de afaceri.
     
    Compania a trecut şi magazinul Mr. Bricolage din Piteşti sub brandul Arabesque, astfel că acum singura unitate care a rămas sub acest brand se află pe Calea Vitan din Bucureşti.
     

  • Lidl în cursa să cumpere cele două magazine XXL Mega Discount

    Grupul german Lidl activ pe segmentul magazinelor de tip discount se află în pole position pentru achiziţia magazinelor XXL Mega Discount din Sibiu şi Galaţi, potrivit datelor din piaţă. Acestea sunt deţinute de grupul german Rewe, cel de-al doilea jucător de pe segmentul de discount din România. Cei doi retaileri nemţi sunt singurii care activează pe această piaţă.

    Magazinele măsoară 2.500 mp suprafaţă de vânzare fiecare. Cumpărătorul însă preia nu doar magazinele, ci şi terenurile pe care acestea sunt construite, astfel că tranzacţia s-ar situa între 5 şi 10 mil. euro, potrivit datelor din piaţă.

     

  • Trăim într-o dictatură, a angajaţilor în România şi a directorilor în Vest

    Într-o discuţie avută la Galaţi în cadrul conferinţelor ZF Antreprenorii României, organizate împreună cu Banca Transilvania, Felix Paraschiv, proprietarul supermarketurilor Paco din judeţul Vrancea, spunea că o problemă care nu prea se discută public este legată de dictatura angajaţilor.

    Toate companiile din România se confruntă cu problema forţei de muncă, respectiv lipsa ei, sau cu faptul că oamenii sunt slab pregătiţi, cu fluctuaţiile mari de personal şi cu faptul că angajaţii pleacă când vor, deşi au investit în ei ore de pregătire profesională şi cursuri de calificare.

    Constantin Dumitru, proprietar al Lubrimet Galaţi, spune că în Suedia, despre care percepţia tuturor este că protecţia socială a angajaţilor se află la cea mai ridicată cotă din Europa, salariaţii nu pot să părăsească compania când vor, dacă aceasta a investit în ei. Sau părăsesc compania şi plătesc cursurile. În România, un angajat poate să plece şi a doua zi. „Există muncitori care pleacă şi după două zile de la angajare… Sunt multe situaţii în care oamenii stau trei luni şi o zi în fabrică, doar ca să îşi depăşească perioada de probă şi să nu mai plătească echipamentul“, a spus la conferinţa ZF HR Insider Cristina Moga, HR manager în cadrul Webasto, un producător de componente auto cu 1.300 de salariaţi în fabrica pe care o operează lângă Arad.

    Cristina Cândea, HR manager al producătorului de componente auto Coindu din Curtici, Arad, spune că „am angajat 1.000 de oameni ca să ne asigurăm că rămânem cu 500 în fabrică. Perioada medie petrecută în fabrică de către cei care au plecat a fost undeva la 40 de zile“.

    Dincolo de infrastructură, cele mai mari probleme pentru economia României şi firmele care operează aici sunt legate de forţa de muncă, nu de lipsa de proiecte sau comenzi şi nici de finanţare.

    Cei care conduc companiile şi fabricile, cei responsabili de HR au coşmaruri legate de faptul că nu pot onora comenzile şi vor pierde contractele. O fluctuaţie de personal de 40% în anumite domenii, unde munca nu este foarte complicată, ţine de normalitate. Sunt centre de suport – call centere – care pot ajunge şi la o fluctuaţie de personal de 70%.

    Ce-i de făcut? Majorarea salariilor, astfel încât angajaţii să nu se mai gândească să plece? Feliciu Paraschiv de la Paco Supermarket spune că după o majorare angajaţii trag o lună, două, iar după aceea totul revine la normal, aşa că nu prea este soluţia câştigătoare. Pentru companiile care livrează produse cu valoare adăugată mică, majorarea salariilor reprezintă un dezastru, având în vedere că ele au venit în România pentru forţa de muncă low cost şi mai bine pregătită decât în alte ţări.

    Înăsprirea condiţiilor de plecare dintr-o companie, mai ales dacă angajaţii beneficiază de pregătire şi cursuri de calificare din partea firmei? Ar putea să fie o soluţie, dar cine să o susţină în Parlament prin modificarea legilor? Niciun partid nu ar vota acest lucru, punându-şi sindicatele şi alegătorii în cap.

    Cum să plătească angajaţii faptul că cineva îi învaţă o meserie, le arată cum trebuie făcute operaţiunile, cum se face un PowerPoint, cum se lucrează cu Excelul, cum să facă şi să marketeze un produs etc.?! Este de la sine înţeles că aceste lucruri sunt gratuite, sunt o obligaţie a companiei când te angajează să te înveţe ce şi cum să faci, nu?! Dacă cineva îşi bate capul cu un angajat, depune ore de muncă în a-l pregăti şi apoi acesta pleacă, cine plăteşte pentru acest lucru?

    Cum poate fi cuantificată această pregătire de care beneficiază cineva gratis, pe care apoi şi-o vinde în altă parte, unde primeşte un preţ mai mare? Poate ar trebui să existe şi aceşti indicatori în contractele de muncă, ca o datorie a unui angajat faţă de o companie.

    Dacă ne uităm la vârful unei companii, în societatea actuală există şi o dictatură a directorilor, a CEO-ului, a managementului din prima linie în faţa acţionarilor, în special pentru firmele listate la bursă şi unde nimeni nu are un control absolut. Într-o firmă unde sunt mii şi zeci de mii de acţionari, iar cel mai mare dintre ei nu are mai mult decât câteva procente, CEO-ul, mai ales dacă este şi preşedintele boardului, decide tot. Este cazul în America şi parţial în Europa.

    Democratizarea companiilor, începută în anii `70 -`80, când au fost listate la Bursă, a adus în timp şi această dictatură a managementului în faţa acţionarilor, cei mai mulţi dintre ei fiind pensionari, cu banii aflaţi în fondurile de pensii şi de investiţii.

    Controlând practic compania şi boardul, directorii au reuşit să domine şi adunările generale ale acţionarilor, luându‑şi partea când firmele au avut profit prin bonusurile legate de evoluţia acţiunilor, dar lăsând pierderile, atunci când au existat, pe seama acţionarilor. Preţul crizei a fost plătit de acţionari şi nu de directorii care au condus companiile şi băncile şi care de multe ori, prin deciziile luate, au accentuat criza sau chiar au provocat-o.

    De aceea, noile şi vechile generaţii din Occident încep să conteste capitalismul, care a adus mai mulţi bani doar clasei corporatiste de top, sărăcind în schimb acţionarii. De asemenea, ţările mai slabe din punct de vedere economic încep să ridice ziduri împotriva globalizării şi a investitorilor străini.

    Două faţete ale aceluiaşi fenomen: în România – dictatura angajaţilor fără bani, iar în Occident – dictatura directorilor (CEO-urilor) cu bani.

  • Bilanţul inundaţiilor de la Galaţi: 22 de localităţi afectate, 1.200 de persoane evacuate

    Aproape 700 de locuinţe din judeţul Galaţi au fost inundate în urma ploilor torenţiale din ultimele zile, 1200 de persoane din patru comune fiind evacuate, iar porţiunea din Drumul Naţional 25 cuprinsă între Vameş şi Tudor Vladimirescu este încă închisă din cauza inundaţiilor

    Purtătorul de cuvânt al Inspectoratului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Galaţi, Cătălin Sion, a declarat, joi, pentru corespondentul MEDIAFAX, că, potrivit ultimului bilanţ centralizat de autorităţi, în urma ploilor din ultimele zile 700 de locuinţe au fost inundate, pagube fiind înregistrate în 22 de localităţi.

    ”În urma avertizărilor hidrologice şi meteorologice care au fost în judeţul Galaţi, un număr de 22 de unităţi administrativ-teritoriale au fost afectate de inundaţii, 700 de locuinţe au fost inundate, peste 1.900 de curţi şi grădini afectate, din comunele Pechea, Cuza Vodă, Slobozia Conachi, Schela. Au fost afectate, de asemenea, drumuri judeţene şi drumuri naţionale. La ora actuală, DN 25, în dreptul sectorului de drum Vameş-Tudor Vladimirescu, este în continuare blocat. Se intervine pentru remedierea problemelor şi a situaţiei generate de fenomenele meteo periculoase şi de inundaţii cu efective şi forţe ale ISU Galaţi. A fost solicitat şi sprijin. Acţionează la ora actuală alte inspectorate: ISU Ialomiţa, Călăraşi, Brăila, Tulcea şi ISU Bucureşti-Ilfov. Acestea acţionează cu motopompe de mică şi mare capacitate, pentru evacuarea apei din curţile oamenilor şi din casele inundate”, a spus Cătălin Sion.

    Cele 1.200 de persoane evacuate sunt din comunele Pechea, Cuza Vodă, Slobozia Conachi şi Schela. Acestea s-au mutat, deocamdată, la rude, iar 44 de oameni au fost cazaţi la instituţiile din subordinea primăriilor, în săli de sport şi la căminul cultural.

    Autorităţile locale şi judeţene din Galaţi vor întocmi o evaluare a pagubelor.

    Şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, Raed Arafat, a anunţat, joi, că 27.000 de conserve şi 18.000 litri de apă de la Rezervele de Stat vor fi trimise ca ajutoare către sinistraţi din judeţul Galaţi, care nu s-au putut întoarce încă la locuinţe din cauza inundaţiilor, alte 21 de tone de combustibil fiind alocate pentru evacuarea apei.

  • COD ROŞU de inundaţii în Galaţi. ANM a emis două atenţionări de cod galben şi cod portocaliu de ploi, valabile până joi

    UPDATE ora 12:14 – Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor a emis, miercuri, o avertizare cod roşu de inundaţii care vizează judeţul Galaţi, valabilă până la ora 21.00.

    Ca urmare a precipitaţiilor înregistrate în ultimele ore, a celor prognozate şi propagării, se pot produce scurgeri importante pe versanţi, torenţi, pâraie cu efecte severe de inundaţii locale şi creşteri rapide de debite şi niveluri cu depăşiri ale cotelor de pericol în bazinele hidrografice Suhu şi Geru, judeţul Galaţi.

    Potrivit Institutului Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor, fenomenele se pot produce cu intensitate şi probabilitate mai mare în bazinul hidrografic al râului Suhu.

    Avertizarea este valabilă până la ora 21.00.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Un antreprenor din Galaţi: Voi vorbiţi de faptul că nu se găsesc manageri, dar eu nu găsesc oameni care să muncească opt ore pe zi

     Vă scriu ca răspuns la articolul dvs. de astăzi, „Drama afacerilor româneşti: avem idei, avem proiecte, avem piaţă, avem bani. Nu avem cu cine să le facem, nu găsim oameni pentru execuţie”. În acest articol dvs. vorbiţi de lucruri sfinte şi anume de faptul că nu se găsesc oameni pentru funcţii de execuţie (manageri), leaderi. Eu vreau să vă scriu despre faptul că nu găsesc oameni care să muncească, să se trezească de la 4 dimineaţa şi să lucreze cinstit 8 ore pe zi.

    Am o brutărie artizanală în Galaţi şi de 2 luni încerc să găsesc doi oameni pentru producţie. Să nu va închipuiţi că vreau să aibă calificare în domeniu. Tot ce le cer este să vrea să muncească şi să fie la 4:30 dimineaţa în brutărie (pentru că în panificaţie se munceşte în timpul în care toţi ceilalţi dorm şi pentru că pâinea şi produsele trebuie să fie calde atunci când lumea merge la serviciu, la 7:30).

    Am dat un anunţ în ziarul local de două luni, iar dacă mă sună o persoană pe zi, mă consider norocos. Dacă mai reuşesc să determin acea persoană să vină la un interviu, deja sunt prea tare.  De celelalte canale de comunicare, precum Facebook, nici nu mai zic.  Vreau să subliniez faptul că nu găsesc oameni care să muncească, să se trezească la 4 dimineaţa şi să muncească cinstit, 8 ore pe zi.

     Primele  întrebări sunt legate de salariu şi de program şi chiar dacă le răspunzi, nu mai auzi de ei.  Mai nou întreabă şi de zonă, ca nu cumva să facă mai mult de cinci minute până la muncă. Să nu va închipuiţi că Galaţiul este un oraş prea mare. Cu autobuzul faci lejer dintr-un capăt în celălalt maximum 30 de minute. Ba mai mult dacă pui şi timpul de aşteptare al autobuzului şi alegi să mergi pe jos în schimb ajungi mai repede, faci mişcare şi economiseşti bani (asta deja cred că e o gândire de antreprenor şi nu prea se potriveşte angajatului român).

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Un antreprenor din Galaţi: Voi vorbiţi de faptul că nu se găsesc manageri, dar eu nu găsesc oameni care să muncească opt ore pe zi

     Vă scriu ca răspuns la articolul dvs. de astăzi, „Drama afacerilor româneşti: avem idei, avem proiecte, avem piaţă, avem bani. Nu avem cu cine să le facem, nu găsim oameni pentru execuţie”. În acest articol dvs. vorbiţi de lucruri sfinte şi anume de faptul că nu se găsesc oameni pentru funcţii de execuţie (manageri), leaderi. Eu vreau să vă scriu despre faptul că nu găsesc oameni care să muncească, să se trezească de la 4 dimineaţa şi să lucreze cinstit 8 ore pe zi.

    Am o brutărie artizanală în Galaţi şi de 2 luni încerc să găsesc doi oameni pentru producţie. Să nu va închipuiţi că vreau să aibă calificare în domeniu. Tot ce le cer este să vrea să muncească şi să fie la 4:30 dimineaţa în brutărie (pentru că în panificaţie se munceşte în timpul în care toţi ceilalţi dorm şi pentru că pâinea şi produsele trebuie să fie calde atunci când lumea merge la serviciu, la 7:30).

    Am dat un anunţ în ziarul local de două luni, iar dacă mă sună o persoană pe zi, mă consider norocos. Dacă mai reuşesc să determin acea persoană să vină la un interviu, deja sunt prea tare.  De celelalte canale de comunicare, precum Facebook, nici nu mai zic.  Vreau să subliniez faptul că nu găsesc oameni care să muncească, să se trezească la 4 dimineaţa şi să muncească cinstit, 8 ore pe zi.

     Primele  întrebări sunt legate de salariu şi de program şi chiar dacă le răspunzi, nu mai auzi de ei.  Mai nou întreabă şi de zonă, ca nu cumva să facă mai mult de cinci minute până la muncă. Să nu va închipuiţi că Galaţiul este un oraş prea mare. Cu autobuzul faci lejer dintr-un capăt în celălalt maximum 30 de minute. Ba mai mult dacă pui şi timpul de aşteptare al autobuzului şi alegi să mergi pe jos în schimb ajungi mai repede, faci mişcare şi economiseşti bani (asta deja cred că e o gândire de antreprenor şi nu prea se potriveşte angajatului român).

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Suspiciuni de plagiat electoral. Programul lui Nicuşor Dan, bun şi la Galaţi

    Acuzaţii de plagiat electoral între doi candidaţi la locale. Liberalul Nicuşor Ciumanceco vrea primăria oraşului Galaţi, dar promisiunile lui sunt contestate de rivali pe motiv că ar fi copiate din programul electoral al lui Nicuşor Dan, candidat la Primăria Capitalei. Gălăţeanul se apără şi spune că sunt propuneri primite pe internet de la susţinători.

    Nicuşor Dan a publicat pe pagina lui de internet programul electoral încă din ianuarie. Două luni mai târziu, candidatul PNL la Primăria Galaţi posta pe Facebook părţi din proiectul său electoral.

    Între cele două sunt însă mari asemănări, în ceea ce priveşte soluţiile pentru a micşora preţul gigacaloriei. Nicuşor Ciumacenco formulează aceleaşi propuneri, cu aceleaşi cuvinte ca şi Nicuşor Dan pentru problema câinilor fără stăpân, pentru transportul în comun sau pentru educaţie.

    Cititi mai multe pe wwwdigi24.ro