“Majorarea impozitelor pentru cei care au in proprietate doua
sau mai multe cladiri figureaza pe agenda sedintei de guvern de
miercuri, 30 iunie 2010, iar masura va intra in vigoare de la 1
iulie 2010”, a precizat, luni, intr-un comunicat de presa
purtatorul de cuvant al Guvernului, Ioana Muntean.
Mai multe amanunte pe
www.mediafax.ro
“Am rediscutat luni ordonanta de modificare a Codului Fiscal si
am decis sa eliminam articolul privind taxa pentru cladiri, urmand
ca Ministerul Finantelor sa reglementeze procedura printr-un
proiect de lege”, a declarat, luni, ministrul Agriculturii, Mihail
Dumitru.
Surse oficiale au precizat ca Executivul a decis eliminarea
articolului care introducea taxa de solidaritate pentru mai multe
cladiri detinute in proprietate considerand ca acesta era
“atacabil”.
Surse ministeriale ar explicat totodata ca membrii Guvernului au
apreciat ca taxa de solidaritate nu poate fi introdusa prin
modificarea Codului Fiscal, ci trebuie reglementata printr-un act
normativ distinct fara legatura cu acest Cod.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro.
De la 1 iulie, romanii vor avea de platit si mai multe taxe si
impozite. Guvernul a adoptat miercuri ordonanta de urgenta privind
modificarea Codului Fiscal, care prevede, printre altele,
impozitarea tichetelor de masa, cadou sau de cresa şi a platilor
compensatorii, plata unor impozite mai mari pentru castigurile din
pariuri si pe locuintele altele decat cea de domiciliu.
Sebastian Vladescu, ministrul Finantelor, a precizat la finalul
sedintei de Guvern ca “unul dintre rolurile acestei legi este acela
de a aduce sistemul de taxe si de impozite din Romania in zona
normalitatii”.
Mai multe amanunte pe
www.gandul.info
Omisiunile si neclaritatile din actul normativ pregatit de
Guvern pentru impozitarea suplimentara a celor care detin mai multe
locuinte pot fi foarte usor speculate, astfel incat taxarea sa
ramana la nivelul actual, sunt de parere specialistii in
fiscalitate.
Mai multe amanunte pe
www.gandul.info
Scopul calculelor FMI este sa vada in ce masura cresterea pe
plan mondial a deficitelor bugetare si a datoriei publice, ca efect
al crizei financiare si economice actuale, va influenta un viitor
destul de apropiat, in care imbatranirea populatiei va necesita
cheltuieli sociale mai mari cu 4-5% din PIB pana in 2030.
Ajustarea este calculata la nivelul deficitului bugetar primar
(fara dobanzi), excluzand influenta ciclurilor economice, si are la
baza tendintele demografice si fiscale din ultimul deceniu. FMI ia
in considerare scaderea cu 0,3% a populatiei in intervalul
2001-2007, respectiv o crestere a PIB cu 0,1% in perioada 2008-2010
si o crestere medie reala a veniturilor cu 0,4% pe an si a
cheltuielilor cu 2,6% in aceeasi perioada. Pentru 2010, deficitul
bugetar primar al Romaniei, independent de influenta ciclurilor
economice, este calculat la 1,4% din PIB, fiind evident inferior
deficitului general de 6,5-6,8% discutat de guvernul roman cu FMI.
Datoria publica bruta este estimata pentru 2010 la 35% din PIB, cu
potential de a ajunge la 39,4% in 2014.
Carlo Cottarelli, directorul departamentului fiscal al FMI, care
a prezentat studiul respectiv ca document insotitor al editiei din
luna mai a Monitorului Fiscal al Fondului, a precizat ca toate
cifrele avansate sunt ilustrative pentru un scenariu conservator,
unde nu se ia in calcul o crestere economica potentiala mai mare
decat in perioada dinainte de criza.
Concret, pentru tarile dezvoltate, FMI a calculat ca datoria
publica va creste cu 36% din PIB in perioada 2007-2014, asa incat
pentru a o aduce la un nivel de cel mult 60% din PIB, va fi nevoie
de o ajustare fiscala medie de 8,7% din PIB intre 2010 si 2020.
Pentru economiile emergente, unde datoria publica n-ar trebui sa
depaseasca 40% din PIB, va fi nevoie de o ajustare fiscala mult mai
mica, in medie de 2,7%.
In calculul FMI, cele mai mari dezechilibre depasesc cu cateva
procente media de mai sus: SUA vor avea nevoie de o ajustare a
deficitului cu 12% din PIB, Japonia cu peste 13%, Irlanda cu 9,8%,
Spania cu 9,4%, Grecia cu 9,2% si Marea Britanie cu 9%. In privinta
economiilor emergente, cele mai mari ajustari ar fi necesare in
Egipt (8,5% din PIB), Polonia (7,2% din PIB) si India (7% din
PIB).
Diferentele pe ansamblul tarilor reflecta atat diferentele de
pozitie fiscala si datorie publica dinainte de criza, cat si
evolutia demografica si a veniturilor, respectiv amploarea si
generozitatea cheltuielilor sociale.
FMI imparte tarile in patru categorii, in functie de cresterea
estimata in urmatorii zece ani a cheltuielilor sociale legate de
imbatranirea populatiei si in functie de amploarea estimata a
ajustarii fiscale de care ar fi nevoie. Romania face parte din cea
mai avantajata categorie, cea unde atat ajustarea fiscala necesara,
cat si cresterea proiectata a cheltuielilor sunt sub media grupului
de tari din care face parte (economiile emergente); in plus,
Romania nu trebuie sa faca eforturi de a-si aduce datoria publica
sub pragul de 40%, ci doar s-o impiedice sa depaseasca acest
prag.
CE E DE FACUT
FMI sustine ca pentru a realiza astfel de ajustari in tarile
considerate, ar trebui luate in calcul, in functie de amploarea
dezechilibrului dintre venituri si cheltuieli, urmatoarele masuri
de reducere a cheltuielilor:
– cresterea varstei de pensionare (in tarile dezvoltate, o
crestere cu 2 ani a varstei de pensionare ar contrabalansa
cresterea de 1% din PIB a cheltuielilor cu pensiile in urmatorii 20
de ani); alternativele sunt fie reducerea de ansamblu a pensiilor
(dar cu grija de a evita pauperizarea pensionarilor), fie cresterea
contributiilor sociale, in tarile unde nivelul de impozitare a
salariilor o permite
– inghetarea cheltuielilor reale pe cap de locuitor pentru 10
ani (limitarea cresterii salariilor, scaderea cheltuielilor sociale
printr-o focalizare mai echitabila, reducerea subventiilor la
energie, care consuma circa 1% din PIB-ul mondial, reducerea
cheltuielilor militare)
– cresterea veniturilor si a eficientei sistemului fiscal
(eliminarea exceptiilor si a reducerilor la TVA, extinderea taxelor
pe proprietati, cresterea accizelor, a taxelor pe poluare,
combaterea evaziunii).
Conform calculelor FMI, daca in 2010 cheltuielile cu pensiile
vor fi in Romania de 8,4% din PIB, ele vor ajunge in 2020 la 8,8%
din PIB, la 10,4% in 2030, la 12,6% in 2040 si 14,8% in 2050.
Pentru perioada considerata de studiu, adica pana in 2030,
cresterea estimata este deci de 2%, mult superioara Bulgariei,
Ungariei, Estoniei si Poloniei (unde cheltuielile sunt asteptate sa
scada cu 0,5%, 0,3%, respectiv 0,8% si 1,4%), dar mult inferioara
Ucrainei (unde vor creste cu 6%) si Rusiei (4,6%).
Pana in 2030, cheltuielile cu pensiile ar urma sa creasca in
medie atat in tarile dezvoltate, cat si in economiile emergente cu
1,1%. In tarile dezvoltate, aceste cheltuieli vor creste cel mai
mult in Luxemburg (5,6%) si in Grecia (5,5%). FMI noteaza insa ca
dupa 2030, imbatranirea populatiei va fi mai accentuata in aceste
tari decat in tarile dezvoltate.
Studiul FMI indica pentru Romania o speranta medie de viata dupa
pensionare (63,3 ani) de 16,9 ani. Luand in considerare o crestere
preconizata a varstei de pensionare cu 1,8 ani, FMI estimeaza ca
speranta de viata dupa pensionare va creste in 2030 la 19,2
ani.
La ora actuala, cea mai ridicata varsta legala de pensionare
intre toate tarile considerate o are Islanda (67 de ani), iar cea
mai coborata Indonezia si India (55, respectiv 58 de ani). Pe
ansamblul tarilor dezvoltate, media varstei de pensionare este de
64,2 ani, iar speranta de viata dupa pensionare este de 17,7 ani;
in economiile emergente, media este de 61,2 ani, iar speranta de
viata ulterioara este de 18,2 ani. Pana in 2030, varsta medie
legala de iesire la pensie ar urma sa creasca in tarile dezvoltate
cu un an, iar speranta de viata ulterioara ar creste la 19,7 ani,
in timp ce in economiile emergente momentul iesirii la pensie ar
creste cu 0,2 ani, iar speranta de viata ulterioara s-ar lungi la
20,3 ani.
——————————
Economii avansate: Australia, Austria, Belgia, Canada, Cehia,
Danemarca, Finlanda, Franta, Germania, Grecia, Hong Kong, Islanda,
Irlanda, Israel, Italia, Japonia, Coreea, Olanda, Noua Zeelanda,
Norvegia, Portugalia, Singapore, Slovacia, Slovenia, Spania,
Suedia, Elvetia, Marea Britanie, SUA.
Economii emergente: Argentina, Brazilia, Bulgaria, Chile, China,
Columbia, Estonia, Ungaria, India, Indonezia, Kenya, Letonia,
Lituania, Malaezia, Mexic, Nigeria, Pakistan, Peru, Filipine,
Polonia, Romania, Rusia, Arabia Saudita, Africa de Sud, Thailanda,
Turcia, Ucraina.
“Ati vazut filmul ? Ei bine, eu cand vreau sa fac ceva, chiar
fac”, ne intampina Sorin Blejnar plin de optimism. De data asta,
spune seful ANAF, Fiscul chiar se apuca de treaba: va cere
institutiilor similare din Europa o “evidenta a proprietatilor
detinute de cetatenii romani persoane fizice intr-o tara, peste un
anumit nivel”, urmand ca tot ce nu va putea fi justificat sa fie
taxat cu 16 la suta.
“Pana la 1 ianuarie 2011, vrem sa detectam cu exactitate toti
contribuabilii cu averi mari si daca aceste averi au fost
impozitate. Discutam despre marile averi provenite din economia
subterana”, explica Blejnar. “Cred ca voi identifica cateva sute de
persoane”, mai precizeaza seful Fiscului.
Cititi mai mult pe
www.gandul.info
“In selecţia lunii iunie au fost cuprinse, in ordinea vechimii,
toate deconturile de TVA, urmand a fi solutionate prin restituire
deconturile a caror vechime este de pana la data de 27.04.2010”, se
arata intr-un comunicat al ANAF.
Astfel, deconturile cu compensare si restituire totalizează
662,5 milioane lei, din care se compenseaza suma de 74,4 milioane
lei si se restituie suma de 588,1 milioane lei, cele de compensare
integrala insumeaza 110 milioane lei, iar deconturile cu compensare
partiala 3,4 milioane lei.
Mai multe amanunte pe
www.mediafax.ro
“Cresterea TVA de la 19% la 24%, asociata cu scaderea salariilor
bugetarilor ar fi dus direct la scaderea puterii de cumparare cu
circa 25%. In plus orice crestere cu un punct procentual a TVA duce
la majorarea inflatiei cu 0,7% si implicit la cresterea dobanzii de
referinta, a costului de creditare si astfel am fi sufocat economia
romaneasca “, a spus Videanu.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Impozitele anuale pentru cele 4,2 milioane de autoturisme din
parcul auto national colectate de statul roman se ridica la
aproximativ 150 de milioane de euro, respectiv 0,12% din PIB,
pondere aflata la jumatate fata de Spania, spre exemplu, unde sunt
incasate anual taxe auto in valoare de 2,6 miliarde de euro.
Mai multe amanunte pe
www.zf.ro