BusinessMagazin

Tag: Facebook

  • Facebook vrea să lanseze cât mai rapid ochelarii inteligenţi prin care să înlocuiască smartphone-urile, tabletele şi televizoarele: ochelarii sunt construiţi împreună cu Ray-Ban şi Luxottica

    Gigantul american Facebook Inc. a anunţat că ochelarii inteligenţi despre care a vorbit pentru prima dată în 2017 sunt pe cale să fie lansaţi mai devreme decât au fost iniţial programaţi, conform Bloomberg.

    Ochelarii care sunt construiţi în parteneriat cu Ray-Ban şi Luxottica Group SpA nu vor deţine tehnologia de suprapunere digitală asociată cu realitatea augmentată, a spus Andrew Bosworth, hardware chief în cadrul Facebook.

    „Aceştia vor fi cu siguranţă ochelari ce vor fi conectaţi la un dispozitiv inteligent, care vor oferi o mulţime de funcţio­nalităţi. Suntem destul de timizi în legătură cu funcţiona­litatea pe care o vom oferi. Suntem încântaţi de acest produs, dar nu vrem să exagerăm. Nici măcar nu îi numim ochelari cu realitate augmentată, ci doar ochelari inteligenţi“, a spus Andrew Bosworth. Acţiunea de dez­voltare a ochelarilor inteligenţi face parte dintr-un efort pe termen lung depus de Facebook, care îşi propune să înlo­cu­iască smartphone-urile, tabletele şi televizoarele cu aceşti ochelari. 

    Mark Zuckerberg, cel care a creat reţeaua de socializare Facebook, este un mare susţinător atât al tehnologiei AR (augmented reality – realitatea augmentată), cât şi al VR (virtual reality – realitate virtuală).

    În 2017, când Mark Zuckerberg a vorbit public pentru prima dată despre planul de dezvoltare a ochelarilor inteligenţi, nu a oferit detalii tehnice, însă, a precizat că aceşti ochelari nu vor avea un ecran şi nici nu vor reprezenta un produs de realitate augmentată.

    În prezent, Facebook dezvoltă şi o pereche de ochelari care integrează şi realitatea augmentată, denumită intern Project Aria. Astfel, Facebook experimentează cu ceea ce ar putea face o pereche de ochelari cu funcţii de AR, fiind foarte posibil ca aceştia să nu se transforme direct într-un produs final, ci să stea la baza altor produse ce vor fi dezvoltate ulterior de gigantul american.

    Facebook a anunţat pentru prima dată planurile de dezvoltare pentru ochelarii AR în 2017 şi de atunci a construit mai multe funcţii pentru camera ce va fi integrată în perchea de ochelari, care permite oamenilor să proiecteze imagini digitale în lumea fizică, precum filtre foto care distorsionează faţa.

    Compania americană a investit în cei trei ani de la anunţul public resurse substanţiale în dezvoltarea hardware-ului, investiţii urmate şi de achiziţii.

    De asemenea, echipele care formează departamentele de VR, AR şi hardware ale Facebook însumează mai mult de 6.000 de angajaţi, potrivit Bloombeg.

     

     

  • Facebook vrea să lanseze cât mai rapid ochelarii inteligenţi prin care să înlocuiască smartphone-urile, tabletele şi televizoarele: ochelarii sunt construiţi împreună cu Ray-Ban şi Luxottica

    Gigantul american Facebook Inc. a anunţat că ochelarii inteligenţi despre care a vorbit pentru prima dată în 2017 sunt pe cale să fie lansaţi mai devreme decât au fost iniţial programaţi, conform Bloomberg.

    Ochelarii care sunt construiţi în parteneriat cu Ray-Ban şi Luxottica Group SpA nu vor deţine tehnologia de suprapunere digitală asociată cu realitatea augmentată, a spus Andrew Bosworth, hardware chief în cadrul Facebook.

    „Aceştia vor fi cu siguranţă ochelari ce vor fi conectaţi la un dispozitiv inteligent, care vor oferi o mulţime de funcţio­nalităţi. Suntem destul de timizi în legătură cu funcţiona­litatea pe care o vom oferi. Suntem încântaţi de acest produs, dar nu vrem să exagerăm. Nici măcar nu îi numim ochelari cu realitate augmentată, ci doar ochelari inteligenţi“, a spus Andrew Bosworth. Acţiunea de dez­voltare a ochelarilor inteligenţi face parte dintr-un efort pe termen lung depus de Facebook, care îşi propune să înlo­cu­iască smartphone-urile, tabletele şi televizoarele cu aceşti ochelari. 

    Mark Zuckerberg, cel care a creat reţeaua de socializare Facebook, este un mare susţinător atât al tehnologiei AR (augmented reality – realitatea augmentată), cât şi al VR (virtual reality – realitate virtuală).

    În 2017, când Mark Zuckerberg a vorbit public pentru prima dată despre planul de dezvoltare a ochelarilor inteligenţi, nu a oferit detalii tehnice, însă, a precizat că aceşti ochelari nu vor avea un ecran şi nici nu vor reprezenta un produs de realitate augmentată.

    În prezent, Facebook dezvoltă şi o pereche de ochelari care integrează şi realitatea augmentată, denumită intern Project Aria. Astfel, Facebook experimentează cu ceea ce ar putea face o pereche de ochelari cu funcţii de AR, fiind foarte posibil ca aceştia să nu se transforme direct într-un produs final, ci să stea la baza altor produse ce vor fi dezvoltate ulterior de gigantul american.

    Facebook a anunţat pentru prima dată planurile de dezvoltare pentru ochelarii AR în 2017 şi de atunci a construit mai multe funcţii pentru camera ce va fi integrată în perchea de ochelari, care permite oamenilor să proiecteze imagini digitale în lumea fizică, precum filtre foto care distorsionează faţa.

    Compania americană a investit în cei trei ani de la anunţul public resurse substanţiale în dezvoltarea hardware-ului, investiţii urmate şi de achiziţii.

    De asemenea, echipele care formează departamentele de VR, AR şi hardware ale Facebook însumează mai mult de 6.000 de angajaţi, potrivit Bloombeg.

     

     

  • Elon Musk ia în vizor Facebook-ul după asediul asupra clădirii Capitoliului: Protestele sunt rezultatul unui „efect de domino” generat de crearea reţelei de socializare

    Elon Musk a încercat să pună violenţele din clădirea Capitoliului SUA pe seama creării reţelei de socializare Facebook, transmite Business Insider.

    Congresul Statelor Unite s-a întrunit miercuri pentru a certifica rezultatul alegerilor prezidenţiale. Alimentaţi de retorica violentă a preşedintelui în exerciţiu Donald Trump, protestatarii din capitală au reuşit să intre cu forţa în Capitoliu. Până acum au fost confirmate patru decese.

    La scurt timp după evenimente, Musk a postat o fotografie care asocia răzmeriţa cu platforma condusă de Mark Zuckerberg. Mai exact, imaginea prezenta mai multe piese de domino, una dintre ele fiind gravată cu inscripţia „un website prin care poţi evalua femeile din campus”, trimitere la crearea Facebook de către studenţii Universităţii Harvard.

    Pe cea mai mare piesă se putea citi mesajul „Capitoliul pare să fie sub controlul unui bărbat cu un coif de viking”, text care face referire la poza de mai jos:

    Şeful companiei Tesla a criticat în mod constant reţeaua de socializare în ultimii ani. În februarie 2020, le-a transmis oamenilor să îşi şteargă conturile de Facebook, descriind platforma ca fiind „jalnică”.

    Musk, spre deosebire de alţi lideri din mediul de business american, nu a condamnat direct protestele şi nu a criticat actele de violenţă. CEO-ul Google Sundar Pichai a numit evenimentele o „antiteză a democraţiei”, iar CEO-ul Apple Tim Cook a declarat că „cei responsabili de revolte trebuie traşi la răspundere”.

    Facebook a şters videoclipul în care preşedintele Trump a semnalat fraudarea alegerilor întrucât nu a oferit niciun argument valid care să-i susţină acuzaţiile. Mai mult, platforma i-a interzis preşedintelui să posteze timp de 24 de ore.

    Însă înainte de a lua decizia, Facebook le-a interzis angajaţilor să comenteze la postările privind discuţiile din cadrul boardului de conducere. Ulterior, angajaţii au criticat platforma pentru lipsa de viteză şi agresivitate în ceea ce priveşte situaţia din Washington DC.

     

  • Elon Musk ia în vizor Facebook-ul după asediul asupra clădirii Capitoliului: Protestele sunt rezultatul unui „efect de domino” generat de crearea reţelei de socializare

    Elon Musk a încercat să pună violenţele din clădirea Capitoliului SUA pe seama creării reţelei de socializare Facebook, transmite Business Insider.

    Congresul Statelor Unite s-a întrunit miercuri pentru a certifica rezultatul alegerilor prezidenţiale. Alimentaţi de retorica violentă a preşedintelui în exerciţiu Donald Trump, protestatarii din capitală au reuşit să intre cu forţa în Capitoliu. Până acum au fost confirmate patru decese.

    La scurt timp după evenimente, Musk a postat o fotografie care asocia răzmeriţa cu platforma condusă de Mark Zuckerberg. Mai exact, imaginea prezenta mai multe piese de domino, una dintre ele fiind gravată cu inscripţia „un website prin care poţi evalua femeile din campus”, trimitere la crearea Facebook de către studenţii Universităţii Harvard.

    Pe cea mai mare piesă se putea citi mesajul „Capitoliul pare să fie sub controlul unui bărbat cu un coif de viking”, text care face referire la poza de mai jos:

    Şeful companiei Tesla a criticat în mod constant reţeaua de socializare în ultimii ani. În februarie 2020, le-a transmis oamenilor să îşi şteargă conturile de Facebook, descriind platforma ca fiind „jalnică”.

    Musk, spre deosebire de alţi lideri din mediul de business american, nu a condamnat direct protestele şi nu a criticat actele de violenţă. CEO-ul Google Sundar Pichai a numit evenimentele o „antiteză a democraţiei”, iar CEO-ul Apple Tim Cook a declarat că „cei responsabili de revolte trebuie traşi la răspundere”.

    Facebook a şters videoclipul în care preşedintele Trump a semnalat fraudarea alegerilor întrucât nu a oferit niciun argument valid care să-i susţină acuzaţiile. Mai mult, platforma i-a interzis preşedintelui să posteze timp de 24 de ore.

    Însă înainte de a lua decizia, Facebook le-a interzis angajaţilor să comenteze la postările privind discuţiile din cadrul boardului de conducere. Ulterior, angajaţii au criticat platforma pentru lipsa de viteză şi agresivitate în ceea ce priveşte situaţia din Washington DC.

     

  • Facebook Messenger şi Instagram AU PICAT joi, in Romania si în lume. Nu se mai pot trimite si receptiona mesajele

    Problema a apărut în România în jurul prânzului şi se manifestă şi la momentul redactării acestei ştiri. Este afectată atât comunicarea pe messengerul Facebook, cât şi pe cel Instagram, reţea de socializare deţinută tot de Facebook.

    Compania Facebook a anunţat  că anumiţi utilizatori întâmpină probleme tehnice atunci când expediază mesaje pe serviciile sale Messenger şi Instagram şi pe platforma sa online dedicată companiilor, Workplace, informează Reuters şi Agerpres.

    „Lucrăm pentru ca lucrurile să revină la normal cât mai repede posibil”, a declarat un purtător de cuvânt al reţelei de socializare.

    Downdetector.com, un site specializat în monitorizarea defecţiunilor apărute pe serviciile online, arată că peste 1.800 de incidente au fost semnalate de utilizatori care raportau probleme tehnice atunci când accesau serviciul Messenger şi alte 350 de incidente similare au fost semnalate pentru platforma Instagram, arată sursele citate, scrie www.stirileprotv.ro

  • Se cere despărţirea de WhatsApp şi Instagram: Gigantul Facebook a fost dat în judecată pentru monopol de către 46 de state americane şi de Comisia pentru Comerţ

    Comisia Federală pentru Transport din SUA (FTC), alături de 46 de state americane, au lansat acţiuni legale împotriva Facebook, acuzând compania că ar fi utilizat poziţia dominantă din piaţa de social media pentru a-şi da la o parte concurenţii, iar reclamanţii cer spargerea companiei în bucăţi, potrivit FT.

    FTC-ul acuză Facebook că ar fi acţionat „cu o conduită anti-concurenţială pentru mulţi ani de zile”, ceea ce se traduce atât prin achiziţia competitorilor care îi ameninţau poziţia dominantă, cât şi prin limitarea accesului altor dezvoltatori.

    În mod specific, procesul FTC subliniază tranzacţiile prin care compania lui Mark Zuckerberg a cumpărat Instagram şi WhatsApp, în 2012, respectiv 2014, în contextul în care aceste mutări au fost gândite pentru a anihila concurenţa.

    Comisia a anunţat că va cere în tribunal un ordin federal permanent care ar forţa gigantul Facebook să se separe de Instagram şi WhatsApp, sau să ceară aprobare federală înainte de orice altă achiziţie.

    Într-un proces separat, un grup de 46 de state americane şi alte două jurisdicţii – conduşi de procurorul general din New York, Letitia James – susţin că gigantul din Silicon Valley utilizează o abordare de tip „cumpără şi îngroapă” faţă de mulţi competitori, ceea ce afectează competiţia din piaţă, reduce protecţia utilizatorilor şi accesul lor la alte tipuri de servicii similare.

    „În loc de concurenţă pe bază de merite, Facebook şi-a utilizat puterea pentru a îngropa competiţia, astfel încât să poată profita de utilizatori şi să poată face miliarde din datele personale”, a explicat Letitia James, procurorul general al statului New York.

    Compania Facebook a respins timp de mulţi ani aceste acuzaţii legate de practici anti-concurenţiale. După lansarea procesului, compania din Silicon Valley a transmis că va analiza plângerile şi va face declaraţii publice în curând.

    „La câţiva ani deja după ce FTC ne-a aprobat achiziţiile, guvernul vrea să dea înapoi pe aceste decizii fără a se gândi la impactul pe care îl va avea un astfel de precedent asupra comunităţii de business per ansamblu sau asupra oamenilor care aleg produsele noastre în fiecare zi”, a adăugat Facebook.

    Procesele lansate concomitent de FTC şi de cele 46 de state americane marchează a doua acţiune legală majoră împotriva Big Tech din 2020. În luna octombrie, SUA a dat în judecată Google pentru că ar fi utilizat o strategie prin care să îşi ţină competitorii deoparte, care are potenţialul de a fi anti-concurenţială.

  • De ce nu au ieşit românii la vot? Voturile au rămas pe Facebook, urnele au rămas goale. Cine mai are nevoie să iasă la vot după atâtea dezbateri pe social media?

    După cum ne-am obişnuit în ultimii 6 ani, fiecare vot reprezintă o nouă surpriză. Marea întrebare înainte de noile alegeri este ”care va fi surpriza”, nu dacă aceasta va exista. Iar marele generator de ”neaşteptat” este prezenţa la vot. Cu cât aceasta este mai scăzută, cu atât rezultatele aparent evidente devin dezamăgiri, iar lipsa de şanse devine realitate. 

    La alegerile de anul acesta au fost două mari surprize: una dintre ele generată de scorul uriaş al AUR şi cealaltă de rezultatul obţinut de PSD. Nimeni nu pare şocat însă de scorurile slabe înregistrate de USR-PLUS şi PNL.

    Nimeni nu contestă că PSD si AUR sunt marii câştigători ai acestor alegeri. Însă social media pare mereu surprinsă de rezultatele PSD-ului, pentru că în ”bulele” de pe grupurile de Facebook sau WhatsApp, înroşite de dezbateri electorale, niciodată nu se discută despre social-democraţi ca o opţiune reală, ci doar ca un personaj negativ dintr-un serial cu extrem de multe sezoane.

    În general, electoratul urban, vocal pe Internet, este un electorat de dreapta. Iar pe toate newsfeed-urile de Facebook, aproape exclusiv apar mesaje şi comentarii anti-PSD, menţinându-se iluzia că opţiunea politică s-a schimbat şi că voturile nu se mai îndreaptă spre stânga.

    Rezultatele reale însă arată contrariul. PSD a câştigat şi în mediul urban, devansând USR-PLUS şi PNL.

    Este un efect similar cu ce se întâmpla în SUA, când în sondajele dinaintea alegerilor americanii nu spuneau că vor vota Trump, iar la final, scorurile reale arătau profund diferit. La fel şi în România, cei din mediul urban care sunt votanţi ai PSD nu vor spune niciodată asta răspicat, pentru că deja este ataşată o ”stigmă socială”.

    Surprinzător, cea mai mare campanie de ”reclamă” a PSD-ului a fost făcută chiar de PNL şi USR-PLUS. Retorica anti-PSD, atât a preşedintelui Iohannis, care a fost până la urma unul dintre principalii promotori ai PNL, în ciuda rolului său constituţional de mediator imparţial, cât şi din partea USR, au dus la şubrezirea încrederii electoratului de dreapta în discursul propriilor reprezentanţi.

    Alegerile parlamentare mereu au un aer conceptual, pe care anul acesta partidele nu au reuşit să îl materializeze. E greu să convingi oamenii să renunţe la siguranţa caselor, mai ales în pandemie, şi să iasă să voteze o idee fără faţă. Sau cum s-a întâmplat acum, o retorică, împotriva unei idei, adică împotriva PSD.

    Deşi se argumentează că teama de pandemie sau frigul au reprezentat principala piedică în faţa prezenţei la vot, sentimentul general pare să arate că de fapt măsurile luate în ultima perioadă de guvern, lipsa liderilor puternici şi lipsa unor platforme electorale credibile reprezintă de fapt motivele din spatele prezenţei scăzute, aproape istorice – doar 31,84%.

    La alegerile locale din septembrie, românii au ieşit pentru nişte personaje. Au ieşit pentru cineva tangibil, cu care se puteau identifica, sau împotriva cuiva, pe care îl puteau vizualiza. O idee este mai greu de ”învins” decât un om.

    A doua marea surpriză a fost AUR – partidul venit într-adevăr de nicăieri, care i-a luat prin surprindere pe toţi. La fel cum era USR acum câţiva ani, un partid pe Internet, şi AUR a venit acum cu o campanie făcută exclusiv online, şi a câştigat extrem de mult teren într-un timp foarte scurt – 9% din voturi.

    Partidul AUR şi-a construit electoratul pe un gol lăsat de PRM, pe un curent naţionalist, în linie cu mişcările politice de peste tot din Europa, unde partide naţionaliste intră în Parlament. Cu un discurs conservator, AUR reuşeşte să acopere în România o gaură ideologică, până acum lăsată fără reprezentanţi în Parlament.

    În condiţiile în care lipsa puterii de convingere a partidelor şi a liderilor devine tot mai evidentă în prezenţa la vot, poate că singura soluţie pentru salvarea democraţiei reale, unde reprezentanţii în Parlament să deservească opţiunea majorităţii nominale, ar fi digitalizarea sistemului.

    Până atunci, vom continua să citim mii de mesaje pe social media care spun ”am primit ce meritam”, în timp ce voturile promise pe net rămân pe Facebook, iar discuţiile aprinse nu ajung la urne.
     

  • Moneda digitală Libra a Facebook va fi lansată anul viitor, dar într-un format limitat

    Mult aşteptata, sau mult temuta moneda digitală a Facebook, Libra, este pregătită de lansare nu mai târziu de luna ianuarie, însă într-un format mai limitat, scrie Financial Times, care citează surse implicate în această iniţiativă. Facebook ia astfel faţa mai multor guverne şi instituţii pan-na­ţionale care iau în considerare crearea de monede digitale. Dintre toate, China experimentează cu un astfel de instru­ment de plată, dar la un nivel restrâns. Spre deosebire de planul din aprilie, Facebook are acum în vedere lansarea unei singure monede, ancorate de dolar.

    Libra Association anunţase în aprilie că intenţionează să lanseze versiuni digitale ale mai multor monede, după ce autorităţile de reglementare îşi exprimaseră temerile privitoare la planul iniţial al asociaţiei de a crea o singură monedă digitală bazată pe un coş de monede.

    Acum, asociaţia va lansa o singură monedă bazată pe dolar, potrivit uneia dintre sursele citate. Celelalte monede vor fi lansate mai târziu, a adăugat aceasta.

    Data exactă de lansare a Libra va depinde de momentul în care proiectul va primi aprobarea de a opera ca serviciu de plăţi de la autoritatea de supraveghere financiară din Elveţia, însă acest moment ar putea fi chiar în luna ianuarie, susţin sursele. Finma nu a dorit să comenteze cu privire la cererea Libra, iniţiată în mai.

    Restrângerea proiectului Libra vine după ce acesta a fost întâmpinat cu scepticism de autorităţile din întreaga lume, care au avertizat că moneda ar putea ameninţa stabilitatea monetară şi facilita spălarea de bani.

    Deşi noua viziune ar putea tempera temerile autorităţilor, criticii se plâng că o mişcare către o monedă digitală bazată pe o singură monedă ar putea veni cu costuri adiţionale pentru cei care vor căuta să schimbe monede, fiind subminată astfel ambiţia de a permite o incluziune financiară sporită.

    Iniţial lansată de executivi Facebook, Libra a suferit o naştere dificilă când mai mulţi dintre membrii săi fondatori s-au retras la sfârşitul anului 2019 şi începutul acestui an, distanţându-se de proiectul controversat.

    De când Facebook şi-a anunţat anul trecut intenţia de a introduce o criptomonedă numită Libra, subiectul monedelor digitale lansate de bănci centrale (CBDC) a devenit din ce în ce mai intens discutat în rândul marilor instituţii.

    La începutul acestui an, băncile centrale din Marea Britanie, Japonia, zona euro, Suedia şi Elveţia s-au aliat cu Banca Reglementelor Internaţionale pentru a evalua potenţiale cazuri de utilizare a unor astfel de monede.

    China se grăbeşte la rândul său să-şi emită propria monedă digitală. Între timp, fostul preşedinte al Commodity Futures Trading Commission din SUA, J. Christopher Giancarlo, şi-a anunţat recent intenţia de a promova o versiune digitală a dolarului.

    În Davos, Forumul Economic Mondial şi-a lansat primul ghid privind monedele digitale pentru bănci centrale. Şi banca centrală a Australiei a dezvăluit recent că studiază utilizarea unei monede digitale de bancă centrală într-un sistem de plăţi wholesale bazat pe reţeaua Ethereum.

    Şefa Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, declara recent că are o „presimţire“ că banca va lansa în câţiva ani o monedă digitală. Un raport al băncii indică faptul că e mai bine să fii primul când vine vorba de lansarea de monede virtuale.

     

     

  • Rusia ameninţă să blocheze Twitter, Facebook şi YouTube pentru discriminare împotriva conţinutului rusesc

    Legislatorii ruşi au deschis un nou front împotriva internetului, anunţându-şi intenţia de a bloca orice servicii considerate a „cenzura“ presa locală, relatează Independent. Legislaţia ar urma să confere autorităţilor puterea de a bloca accesul la site-uri ca Youtube, Twitter şi Facebook parţial sau complet. Proiectul de lege a atras deja susţinerea publică a Kremlinului.

  • Profitul din smartphone

    Veniturile trimestriale ale aplicaţiilor de mobil au ajuns la 29 de miliarde de dolari, cu peste 32% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, iar cele mai mari venituri le-au atras TikTok, YouTube şi Tinder, potrivit Sensor Tower Store Intelligence.

    Zoom este noul venit în topul celor mai descărcate aplicaţii de mobil, ocupând locul trei în clasamentul celor mai descărcate aplicaţii. Două treimi din veniturile totale sunt generate de aplicaţiile din AppStore, deşi Apple deţine doar un sfert din piaţa dispozitivelor mobile.

    În clasamentul celor mai profi tabile aplicaţii, pe primul loc se situează TikTok, în ciuda scandalurilor din Statele Unite şi China. Pe locul doi este YouTube, iar pe locul trei Tinder. Ca număr de descărcări, TikTok conduce clasamentul, urmată de Facebook şi de Zoom, înaintea unor aplicaţii mult mai populare, ca Instagram sau Whatsapp. Iar tendinţele pentru trimestrul 4 al anului indică potenţialul unor noi zone în care tehnologia şi pandemia dictează, cum ar fi aplicaţiile pentru cumpărături de produse alimentare, pentru fi rme de spălătorie şi chiar pentru meditaţie.