BusinessMagazin

Tag: expunere

  • Un român, selectat la Oxford International Art Fair 2018/ Bogdan Mihai Radu: Simpla expunere a lucrării mele ca reprezentativă pentru această ediţie o consider un succes

    Dintre sutele de lucrări trimise de 150 de artişti şi galerii participante, trei au fost alese pentru caruselul de imagini de pe pagina principală a site-ului festivalului (www.oxfordinternationalartfair.com), una aparţinându-i artistului român. Ceilalţi doi favoriţi sunt Yanfei Wang (S.U.A.) şi August Vilella (Spania).

    „Sunt realmente emoţionat, o dată pentru că e prima mea participare la un târg internaţional de artă şi apoi pentru că această alegere, din partea organizatorilor, de a-mi expune una dintre lucrări – cumva ca preferată, alături de altele două – m-a surprins şi m-a bucurat enorm. Desigur, nu pot să nu recunosc că aştept cu mare nerăbdare premiile de la sfârşitul evenimentului (care, da, este unul competiţional), dar simpla expunere a lucrării mele ca reprezentativă pentru această ediţie o consider un succes încurajator.” a declarat artistul.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Legea privind declararea „Zilei Independenţei naţionale” pe 10 mai, adoptată tacit de Senat

    Iniţiatorul legii, senatorul ALDE Ion Hadârcă argumentează, în expunerea de motive, că pe 10 mai 1866 principele Carol, care părăsise Castelul Sigmaringen, a ajuns în Bucureşti şi la 10 mai 1877 Camerele reunite ale Parlamentului României au votat Declaraţia de Independenţă a României.

    „Prin adoptarea proiectului de lege propunem ca, la la 140 de ani de la Declararea de către Parlamentul României a independenţei naţionale a României, actualul Parlament să declare ziua de 10 mai drept <<Ziua independenţei naţionale>>”, se arată în documentul citat.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Tratament de înfrumuseţare pentru omul gheţurilor

    Ca să rămână în formă maximă pentru a putea fi studiat şi admirat în continuare, Ötzi are însă nevoie de tratamente de întreţinere, de care se ocupă Muzeul de Arheologie al Tirolului de Sud, din localitatea italiană Bolzano, care-l găzduieşte, scrie Washington Post. Deşi expus într-o încăpere specială în care vizitatorii nu au acces, aceştia putându-l vedea doar printr-un geam, Ötzi trebuie ţinut în condiţii de temperatură şi umiditate controlată ca să nu se usuce, iar de întreţinerea sa se ocupă un medic legist, profesorul doctor Oliver Peschel.

  • Mâncarea potrivită la muzeul potrivit

    Aceştia, scrie The Guardian, sunt de părere că preparatele lor trebuie să încânte simţurile celor care trec pragul galeriilor de artă sau muzeelor, la fel ca operele de artă pe care le admiră în cadrul acestora.

    La rândul lor, galeriile de artă sau muzeele care se respectă pun la dispoziţie patronilor de restaurante sau cafenele din cadrul lor programul expoziţional şi le prezintă acestora lucrările expuse ca să-i ajute în alegerea meniului, mai ales dacă exponatele provin din alte colţuri ale lumii.

     

  • Lucrări de artă semnate de Van Gogh, expuse pentru prima dată în 100 de ani

    Este vorba de un desen dintr-o colecţie privată, care nu a mai fost expus public până în prezent, “Dealul din Montmartre cu cariere de piatră” (1886), atribuit recent lui Van Gogh, şi de un altul, “Dealul din Montmartre”, semnat de acelaşi pictor.

    Lucrarea “Dealul din Montmartre cu cariere de piatră” a fost descoperită în colecţia fundaţiei de artă Van Vlissingen. Adusă pentru autentificare, în 2013, la Muzeul Van Gogh din Amsterdam, a fost atribuită de specialişti celebrului pictor, aceştia vorbind despre o descoperire “excepţională”.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • DRAMATIC: Aproape jumătate din copiii din România sunt expuşi riscului de sărăcie, cei mai mulţi din UE

    La polul opus, statele în care sunt cei mai puţini copii expuşi riscului de sărăcie şi excluziune socială sunt Danemarca (13,8%), Finlanda (14,7%), Slovenia (14,9%) şi Cehia (17,4%).

    În 2016, 24,8 milioane de copii din UE sau 26,4% din populaţia cu vârste cuprinse între zero şi 17 ani, erau expuşi riscului de sărăcie şi excluziune socială, ceea ce înseamnă că locuiau în gospodării unde veniturile erau mici, lipseau condiţiile materiale, iar programul de muncă al persoanelor cu vârsta necesară era redus.

    Cota copiilor care prezintă risc de sărăcie sau excluziune socială în UE a scăzut în ultimii ani, de la 27,5% în 2010, la 26,4% în 2016.

  • Cum a reuşit o tânără româncă să dezvolte un business profitabil în plină criza. ”Domeniul nu a fost atât de lovit sau afectat de criză precum altele“

    Pe vremea când designerii ”păreau inabordabili, inaccesibili“ şi puteau fi găsiţi doar în showroomuri, online, la televizor sau pe catwalk, Laurei Călin, fondatoarea V for Vintage, i-a venit ideea acestei afaceri. ”Am vrut să creăm o apropiere, să-i împrietenim cu posibilii clienţi. Aşa am pus bazele unui spaţiu prietenos în care pe parcursul a două zile publicul să îi poată cunoaşte personal pe designeri, nu neapărat să le vadă colecţiile, pe care le putea vedea online sau în alte locuri“, explică Laura Călin.

    Pe de altă parte, povesteşte ea, a luat în calcul şi nevoia designerilor de a deveni cunoscuţi. Practic, proiectul a fost un răspuns la o nevoie existentă pe piaţă, consideră fondatoarea. Primul eveniment a avut loc în urmă cu nouă ani, iar antreprenoarea a investit circa 5.000 de euro. Nu ştia pe atunci dacă va fi o singură ediţie sau o va repeta, dar a avut rezultate mai bune decât se aştepta; în anul care a urmat a organizat două ediţii – toamna şi primăvara, ritm pe care l-a păstrat. Mai nou, organizează şi ediţia de Crăciun. La început se înscriau la târg circa 50 de designeri, însă numărul lor a ajuns în prezent la 100; ei plătesc o taxă de participare de 350 de euro pentru un stand.

    Totuşi, nu poate participa chiar oricine, iar selecţia se face în funcţie de anumite punctaje stabilite de un juriu specializat pe baza aplicaţiilor trimise de designeri. Mai întâi V for Vintage stabileşte o temă pentru ediţia respectivă; spre exemplu, pentru ediţia ce a avut loc în al doilea weekend din noiembrie tema aleasă este ”Venus and the boy“, cu trimitere la ideea de unisex, de fluidizare a genurilor. Ulterior, designerii creează o colecţie capsulă, de zece piese, cu care se înscriu la târg pe baza unui formular, ce ajunge la juriu. Dacă aplicaţia respectivă trece de un anumit punctaj, designerul este admis la târg. O mare parte dintre cei care vin pentru prima dată se întorc la ediţiile următoare, iar alţii s-au consacrat de-a lungul timpului şi au ajuns nume cunoscute în domeniu, precum Andreea Bădală, fondatoarea Murmur, care s-a aflat şi în juriu la cea mai recentă ediţie.

    ”Sunt alţii la început de drum care vor să vadă cum este, târgul fiindpentru ei un test, să vadă cum îi primeşte publicul. Mai întâi vin ca studenţi, apoi au nevoie de continuitate, de expunere repetată. Mergi o dată, de două ori, publicul te învaţă, chiar dacă noi ne adresăm clientului final“, spune Laura Călin. Iar studenţii sunt scutiţi de plata taxei de înscriere. V for Vintage colaborează cu facultăţile de profil din Bucureşti, Timişoara şi Cluj, unde profesorii universitari încurajează şi trimit studenţii în urma unei trieri interne. ”E un test al lor pentru a vedea dacă produsele lor pot fi vandabile, că reuşesc să ajungă în piaţă, să se întreţină din ceea ce fac. Este primul lor contact cu publicul“, adaugă ea. La fiecare ediţie participă în jur de 100 de studenţi, iar portofoliile lor sunt trimise de profesori către V for Vintage înainte de lansarea evenimentului.

    Proiectul V for Vintage a fost lansat chiar când criza economică începea să-şi facă simţită prezenţa în România, însă proiectul a evoluat nestingherit. Motivele sunt simple, spune Laura Călin: ”Domeniul acesta nu a fost atât de lovit sau afectat de criză precum altele“. Pur şi simplu, povesteşte ea, i-a venit ideea acestui târg, ”era o nevoie în piaţă, m-am bazat pe curiozitatea comunităţii şi a funcţionat“. Pe de altă parte, un atu este şi faptul că V for Vintage nu este doar despre shopping, ci este mai mult un eveniment social. ”Cumperi, nu cumperi, mergi acolo cu prietenii, stai la o cafea, socializezi, îţi faci poze, fără nicio presiune“, spune antreprenoarea.

    Iar cifrele demonstează interesul oamenilor pentru eveniment: câteva mii de vizitatori în două zile. Biletele de intrare la târg reprezintă, de altfel, o sursă de venituri, pe lângă taxele de participare ale designerilor şi sponsorizări. Cel mai mare cost, de la început şi până în prezent, este cu spaţiul de desfăşurare a târgului, care s-a schimbat de-a lungul timpului datorită creşterii numărului de participanţi. De asemenea, creşterea numărului de colaboratori a generat un avans al costurilor, în condiţiile în care echipa permanentă este formată din trei oameni, iar în jurul târgului lucrează pentru eveniment circa 20 de persoane. ”Îmi place să lucrez în echipă. Sunt un iniţiator de proiect, dar pe de altă parte cred că nu am lucrat singură niciodată. Două creiere lucrează mai bine decât unul, trei mai bine decât două“, consideră Laura Călin. În general, investiţiile au crescut de la an la an, ajungând acum la 25.000 de euro, adică de cinci ori mai mari decât în 2008. Şi cifra de afaceri creşte de la an la an, în medie cu 20%, iar anul trecut a ajuns la aproximativ 200.000 de euro.

    Antreprenoarea a pus recent bazele unei platforme online ce uneşte designerii cu publicul în online, ”exact ceea ce am făcut cu târgul, platfoma face în online“. Prin intermediul Design FEED, publicul poate vedea colecţiile şi poate lua legătura cu creatorii acestora, deoarece se găsesc şi datele de contact ale designerilor. 50 de designeri sunt deja înscrişi pe platformă, taxa fiind de 50 de euro. ”Anul acesta promovăm platforma doar în România, însă de anul viitor sau peste doi ani vrem să trecem la nivel internaţional“, spune antreprenoarea.

  • CNIPMMR: Taxa de solidaritate de 2% îi trece pe toţi angajatorii în cea mai ridicată clasă de risc

    Consiliul arată că, în prezent, contribuţiile plătite exclusiv de angajator sunt următoarele:
    – Fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale – 0,25%
    – Concedii şi indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate – 0,85%
    – Asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale – 0,15%-0,85% în funcţie de clasa de risc.

    „Un simplu calcul arată că valoarea însumată a acestor contribuţii este între 1,25% şi 1,95%. Taxa de solidaritate de 2% reprezintă în mod clar valoarea rotunjită a contribuţiilor plătite exclusiv de angajator. Introducerea unei taxe de solidariate de 2%, plătită de angajator, are următoarele efecte: a) Toţi angajatorii sunt trecuţi automat în clasa de risc cel mai ridicat, în privinţa producerii riscului de accidente de muncă şi boli profesionale, raportat la valoarea taxei de solidaritate de 2% obţinută prin luarea în calcul a procentului cel mai mare pentru accidente de muncă şi boli profesionale. b) Contribuţiile plătite în prezent au o destinaţie precisă, respectiv garantarea plăţii creanţelor salariale, concedii şi indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate şi asigurarea pentru accidente de muncă şi boli profesionale, în schimb taxa de 2% nu va avea nicio destinaţie, fiind alocată, conform bugetului de stat, în mod sigur pentru plata unor cheltuieli sociale”, menţionează Consiliul IMM, într-un comunicat transmis joi.

    Florin Jianu, preşedintele CNIPMMR a declarat: „Consiliul nu este de acord cu introducerea unei taxe de solidaritate de 2%, plătită de angajator, deoarece valoarea totală a acestei contribuţii -2% – este plătită şi în prezent, iar destinaţia sumelor este clar cunoscută; taxa de solidaritate nu are o destinaţie clară, vor fi generate costuri privind achiziţionarea noilor softuri contabile şi se produce o bulversare a mediului de afaceri, şi în special a IMM-urilor, privind predictibilitatea sarcinilor fiscale”.

  • CNIPMMR: Taxa de solidaritate de 2% îi trece pe toţi angajatorii în cea mai ridicată clasă de risc

    Consiliul arată că, în prezent, contribuţiile plătite exclusiv de angajator sunt următoarele:
    – Fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale – 0,25%
    – Concedii şi indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate – 0,85%
    – Asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale – 0,15%-0,85% în funcţie de clasa de risc.

    „Un simplu calcul arată că valoarea însumată a acestor contribuţii este între 1,25% şi 1,95%. Taxa de solidaritate de 2% reprezintă în mod clar valoarea rotunjită a contribuţiilor plătite exclusiv de angajator. Introducerea unei taxe de solidariate de 2%, plătită de angajator, are următoarele efecte: a) Toţi angajatorii sunt trecuţi automat în clasa de risc cel mai ridicat, în privinţa producerii riscului de accidente de muncă şi boli profesionale, raportat la valoarea taxei de solidaritate de 2% obţinută prin luarea în calcul a procentului cel mai mare pentru accidente de muncă şi boli profesionale. b) Contribuţiile plătite în prezent au o destinaţie precisă, respectiv garantarea plăţii creanţelor salariale, concedii şi indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate şi asigurarea pentru accidente de muncă şi boli profesionale, în schimb taxa de 2% nu va avea nicio destinaţie, fiind alocată, conform bugetului de stat, în mod sigur pentru plata unor cheltuieli sociale”, menţionează Consiliul IMM, într-un comunicat transmis joi.

    Florin Jianu, preşedintele CNIPMMR a declarat: „Consiliul nu este de acord cu introducerea unei taxe de solidaritate de 2%, plătită de angajator, deoarece valoarea totală a acestei contribuţii -2% – este plătită şi în prezent, iar destinaţia sumelor este clar cunoscută; taxa de solidaritate nu are o destinaţie clară, vor fi generate costuri privind achiziţionarea noilor softuri contabile şi se produce o bulversare a mediului de afaceri, şi în special a IMM-urilor, privind predictibilitatea sarcinilor fiscale”.

  • DRAMATIC: Patru români din 10 sunt expuşi riscului de sărăcie, tinerii sunt cei mai vulnerabili

    Pe sexe, sunt expuse 39,8% dintre femei şi 37,8% dintre bărbaţi. În rândul persoanelor de peste 65 de ani, 34% sunt vulnerabile, la fel ca 73,5% dintre şomeri şi 42,5% dintre părinţi.

    Pe plan european, România şi Bulgaria (40,4%) au cele mai mari probleme cu sărăcia populaţiei, faţă de o medie de 23,4%. Cel mai bine stau Cehia, cu 13,3%, Finlanda şi Danemarca.

    Studiul mai arată că în jur de o treime dintre europeni nu-şi permit o vacanţă de o săptămână pe an, cu cea mai mare proporţie în România (66%) şi cea mai scăzută în Suedia (8,2%). 11,5% din absolvenţii de facultate din Europa sunt expuşi riscului de sărăcie, cei mai mulţi în Grecia (21,1%) şi cei mai puţini în Malta (3,4%).