În baza acestei înţelegeri, semnată la Bucureşti, România va îndeplini condiţiile tehnice necesare pentru exporturile de gaze către Ungaria până în 2020.
Peter Szijjarto a precizat că, începând din 2022, cantităţi considerabile de gaze extrase din Marea Neagră vor fi disponibile pentru Ungaria.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Islanda este o ţară insulară nordică aflată între Atlanticul de Nord şi Oceanul Arctic şi s-a aflat sub suveranitate daneză până la 1 decembrie 1918.
Ţara a contemplat falimentul cu opt ani în urmă, dar şi-a revenit spectaculos şi, cu toate că nu face parte din Uniunea Europeană, are o soliditate economică foarte bună (creştere economică de 3,5% şi şomaj de 4%). Soluţia a fost cura de austeritate însă spre deosebire de ţări precum Grecia sau Spania, Islanda a compensat majorările de impozite devalorizând moneda sa, fapt care a stimulat exporturile. Istoric, economia Islandei a depins mult de pescuit, care încă furnizează 40% din veniturile din exporturi şi implică 7% din forţa de muncă, potrivit Wikipedia.
Islanda nu are armată, iar conform Indicelui Global al Păcii, Islanda este cea mai paşnică ţară din lume, datorită lipsei forţelor armate, criminalităţii reduse, şi nivelului ridicat de stabilitate socio-politică.
Cu toate acestea, Islanda este o ţară unde locuitorii îşi încuie rar casele şi maşinile, potrivit unui turist care a povestit experienţa sa pe site-ul googlygooeys.com
Islanda nu are niciun local McDonalds. Toate au fost închise in timpul crizei din 2009 şi nu s-au mai deschis.De asemenea, nu există cazinouri, Starbucks şi nici autostradă, potrivit economistului Magnús Sveinn Helgason
“Azi 90%, poate peste 90% din casele din Islanda sunt încălzite cu apă geotermală. Avem sere încălzite: aproximativ 20 de hectare de sere în Islanda”, a declarat Arni Ragnarsson, inginer geotermalist, pentru Digi 24. Astfel încãlzirea unui apartament se face la preţul unui abonament de revistă. “Ziarul mă costă 40 de euro în fiecare lună, iar încălzirea casei (200 mp – n.n.) costă 50-55 euro pe lună”, a precizat dr. Pall Valdimarsson, profesor geotermalist.
Înainte ca vulcanul Eyjafjallajökull să erupă, turismul în Islanda era aproape inexistent. “De atunci creşterea a fost incredibilă. Ne aşteptăm ca şi anul acesta să avem o creştere a turişitilor de 20-30%. Avem în jur de 1,5 milioane de vizitatori pe an.”, spune Inga Hlín Pálsdóttir, director al Promote Iceland, pentru The Guardian.
Numărul turiştilor care vizitează ţara este mai mult decât dublu faţă de numărul total al locuitorilor. Turismul generază o treime din PIB-ul ţării şi a depăşit vneiturile aduse de pescuit.
“Te urci în maşină şi în 15 minute ajungi în natură. Nicio altă ţară nu poate oferi asta”, spune şi jurnalistul Egill Helgason.
Astăzi, Islanda cunoaşte o creştere viguroasă, şomajul este aproape inexistent, iar datoria publică a revenit anul trecut la nivelul din 2009. Drept rezultat, Islanda este a treia cea mai fericită ţară, potrivit ultimului studiu ONU.
”Consumul de ciocolată este cuprins între 2,2 şi 2,5 kilograme per capita; atunci când compari ţări vestice unde acest consuma ajunge până la 8 kilograme vezi că mai este loc pentru dezvoltare. Piaţa din România creşte, aşadar, iar peste timp, va ajunge din urmă pieţele vestice” a spus Peter Mueller, directorul general al Heidi Chocolat, într-un interviu video acordat Business Magazin la finalul anului trecut.
El se declară mulţumit de performanţa Heidi Chocolat pe piaţa locală, în contextul unei creşteri de două cifre în termini de vânzări. ”Avem o performanţă foarte bună, lucrul acesta este valabil pentru piaţa din România, dar şi pentru exporturi. Piaţa din România s-a dezvoltat foarte bine în special în 2015-2016, când a existat şi scăderea TVA, care a determinat creşterea consumului, dar în 2017, în pofida faptului că efectul TVA s-a redus, avem aceeaşi creştere ca în trecut”. Mueller spune că în 2017 afacerile companiei aveau să depăşească pragul de 100 de milioane de lei.
Heidi Chocolat are în jur de 450 de angajaţi în producţie şi în zona comercială. Potrivit lui Mueller, compania şi-a bugetat pentru următorii trei ani investiţii cuprinse între 20 şi 25 de milioane de lei în unitatea de producţie a companiei din Pantelimon.
”Consumul de ciocolată este cuprins între 2,2 şi 2,5 kilograme per capita; atunci când compari ţări vestice unde acest consuma ajunge până la 8 kilograme vezi că mai este loc pentru dezvoltare. Piaţa din România creşte, aşadar, iar peste timp, va ajunge din urmă pieţele vestice” a spus Peter Mueller, directorul general al Heidi Chocolat, într-un interviu video acordat Business Magazin la finalul anului trecut.
El se declară mulţumit de performanţa Heidi Chocolat pe piaţa locală, în contextul unei creşteri de două cifre în termini de vânzări. ”Avem o performanţă foarte bună, lucrul acesta este valabil pentru piaţa din România, dar şi pentru exporturi. Piaţa din România s-a dezvoltat foarte bine în special în 2015-2016, când a existat şi scăderea TVA, care a determinat creşterea consumului, dar în 2017, în pofida faptului că efectul TVA s-a redus, avem aceeaşi creştere ca în trecut”. Mueller spune că în 2017 afacerile companiei aveau să depăşească pragul de 100 de milioane de lei.
Heidi Chocolat are în jur de 450 de angajaţi în producţie şi în zona comercială. Potrivit lui Mueller, compania şi-a bugetat pentru următorii trei ani investiţii cuprinse între 20 şi 25 de milioane de lei în unitatea de producţie a companiei din Pantelimon.
Exporturile Uniunii Europene (UE) către ţările care nu fac parte din blocul comunitar sunt de cinci ori mai mici decât importurile din ţările care nu fac parte din UE. În 2016, jucăriile importate de UE valorau aproape 7,2 miliarde de euro, iar exporturile doar 1,5 miliarde de euro către ţările non-UE. Valoarea jucăriilor importate în UE a crescut cu aproape 70% în ultimii zece ani.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
. Conform studiului, majoritatea IMM-urilor exportatoare este localizată în Bucureşti şi Regiunea de dezvoltare Vest, care include judeţele Timiş, Arad, Hunedoara şi Caraş Severin.
Din cele 52.000 de IMM-uri analizate în studiul UPS, cele mai multe sunt concentrate în regiunea Bucureşti-Ilfov (23,4%), urmată de Nord-Vest (14,4%), Centru (13,1%), Sud-Muntenia (11,1% ), Nord-Est (10,8%), Vest (9,0%) şi Sud-Vest (6,7%), potrivit informaţiilor comunicate de reprezentanţii companiilor care au realizat studiul.
„IMM-urile care exportă înregistrează o creştere mai mare a veniturilor şi sunt mai încrezătoare în viitor”, a declarat Jim Kearney, managing director UPS Romania, Ungaria şi Grecia. „Un studiu UPS la nivel european publicat la începutul acestui an arată că peste jumătate din întreprinderile mici care exportă au înregistrat creşteri ale veniturilor în ultimii trei ani. UPS este poziţionată în mod ideal pentru a ajuta IMM-urile din România să acceseze şi să beneficieze de oportunităţile transfrontaliere, atât din Europa, cât şi din întreaga lume, prin intermediul reţelei noastre globale”.
In 2016, UPS a introdus un nou segment de zbor cargo la Cluj-Napoca făcând astfel legătura cu hub-ul aerian din Köln, Germania şi a îmbunătăţit timpii de tranzit în reţeaua terestră care conectează România cu restul Europei. Odată cu noul segment de zbor cargo, UPS oferă IMM-urilor care doresc să acceseze pieţele internaţionale extinderea orei maxime de preluare a expediţiilor. Aceste investiţii fac parte din planul de investiţii de 2 miliarde de dolari până în 2019, prin care reţeaua europeană a UPS va deveni şi mai rapidă.
IMM-urile sunt coloana vertebrală a economiei europene şi româneşti, reprezentând 99% din totalul companiilor. Specialiştii în cercetare de piaţă de la Kantar Millward Brown au analizat companiile active din România (pe baza datelor oficiale publicate). Studiul include informaţii de la 52.000 de IMM-uri care au depus ultimul bilanţ contabil în 2016, au între 10 şi 249 de angajaţi şi o cifră de afaceri până în 50 de milioane de euro. Analiza a avut ca scop crearea unei hărţi regionale a principalelor IMM-uri exportatoare din România, concentrându-se pe regiunile de dezvoltare Bucureşti-Ilfov, Centru, Sud-Muntenia, Nord-Est, Nord-Vest, Sud-Est, Vest, Sud-Vest.
UPS este lider global în domeniul logisticii. Cu sediul central în Atlanta, Georgia (SUA), UPS deserveşte peste 220 de ţări şi teritorii din întreaga lume.
“La export am avut un avans considerabil încă din prima jumătate a anului, iar până în al treilea trimestru, am reuşit aproape să dublăm nivelul de business pe această zonă. Totul se datorează unei creşteri exponenţiale a cererilor pentru produsele noastre în ţări ca Bulgaria sau Ungaria. Aici proiectele de termoizolaţii se desfăşoară într-un ritm galopant, date fiind fondurile europene accesate în ultimul an pentru eficentizarea energetică”, declară Daniel Stăncescu, CEO AdePlast.
Compania exportă mortare, vopseluri şi termosisteme în ţări precum Republica Moldova, Bulgaria, Ungaria, Austria, Italia, Germania şi Spania, iar cu noua platformă de la Craiova va prelua comenzi pentru ţările din fosta Iugoslavie. “Marea Britanie este o altă destinaţie de export care se va dezvolta odată certificarea pe care am obţinut-o chiar luna trecută de la The British Board of Agrements (BBA), cel mai prestigios organism de auditare în domeniul materialelor de construcţii. Auditul a fost efectuat pentru unul dintre mortarele produse pe platforma de la Oradea, şi anume adezivul Polistirol Premium”, precizează Daniel Stăncescu.
Zilnic, doar de pe platforma din Ploieşti pleacă 80 de tiruri cu produse AdePlast, dintre care 8 în afara ţării.
În ceea ce priveşte evoluţia generală a business-ului, AdePlast a înregistrat un avans de 17% la 9 luni, din această creştere 37% se datorându-se polistirenului. După trei trimestre, AdePlast a reuşit să livreze peste 1.000.000 de m³ de polistiren, depăşind cu 87.000 m³ producţia din aceeaşi perioadă a anului trecut. Până la sfârşitul anului compania estimează vânzări totale de peste 90 de milioane de euro.
România este una dintre cele mai importante pieţe de polistiren la nivel european. Există cel puţin 40 de fabrici de polistiren în ţară, acestea reuşind să se producă la nivel local peste 4 milioane de metri cubi anual. Cele mai recente prognoze ale pieţei mondiale de polistiren arată că până în 2024, nivelul global va ajunge la 51,5 miliarde de dolari, din care 60% vor fi destinaţi construcţiilor, adică aproximativ 1 miliard de m³.
“De-a lungul timpului, am investit 400.000 euro doar în laboratorul de cercetare pentru a testa produsele noastre şi a dezvolta altele noi, iar efortul nostru are deja impact major în business. Spre exemplu, produsele Aeria, dezvoltate în laboratoarele AdePlast au ajuns să fie cunoscute ca fiind inovatoare în afara graniţelor, în special de echipele de meşteri români care lucrează în occident. Un exemplu concret îl găsim la multe din hotelurile din Grand Canaria care sunt renovate cu aceste vopseluri sau la spitalul din Graz Austria, care anul acesta a fost reabilitat integral cu termosistem AdePlast pe bază de polistiren”, mai precizează Daniel Stăncescu.
AdePlast este cel mai important producător român de materiale pentru construcţii, cu trei platforme industriale situate în Oradea, Ploieşti şi Roman.
Capacitatea de producţie de la Oradea este de 250.000 de tone adezivi şi mortare uscate, 50.000 de tone / an vopsele şi tencuieli decorative şi 700.000 metri cubi de polistiren expandat (EPS), având inclusă şi capacitatea de producţie de polistiren grafitat în cobranding cu firma BASF.
Pe platforma industrială de la Ploieşti se află o fabrică de adezivi şi mortare uscate cu o capacitate de 450.000 de tone / an, o fabrică de polistiren expandat (EPS) de 1.050.000 de metri cubi, o line de producţie de polistiren grafitat de 150.000 de metri cubi, la care se adauga o fabrica de vopsele, tencuieli decorative, lacuri şi emailuri, cu o capacitate de 50.000 tone / an.
AdePlast deţine la Roman o zonă industrială care include o fabrică de adezivi şi mortare uscate cu o capacitate de 450.000 de tone / an şi o linie de producţie de polistiren expandat cu o capacitate anuală de 700.000 de metri cubi. Astfel, Adeplast devine producătorul de termosistem numărul 1 din România, având toate materialele componente realizate în fabricile proprii.
Donald Trump a ameninţat că va opri relaţiile comerciale cu orice altă ţară care face afaceri cu Coreea de Nord, potrivit Fortune.
Afirmaţiile lui Donald Trump au fost interpretate ca fiind adresate indirect Chinei, care funcţionează ca piaţă de desfacere pentru 90% din exporturile Coreei de Nord, anunţă CNN Money. Trump a mai apelat în trecut la Beijing pentru a ajuta eforturile Naţiunilor Unite de a opri ascensiunea nucleară a Coreei de Nord.
Experţii spun că Beijingul nu doreşte să ia măsuri drastice împotriva Phenianului deoarece asta ar deschide drumul trupelor americane să ajungă în pragul Chinei.
Pe de altă parte, China este cel mai mare partener de comerţ al Statelor Unite, cu exporturi şi importuri între cele două state, în valoare totală de 650 de miliarde de dolari, în anul 2016, potrivit Biroului de Comerţ din Statele Unite. Orice limitare impusă în această zonă de activitate, ar marca în mod negativ şi ar avea consecinţe majore pentru firmele americane care fac afaceri cu Beijingul.
CITEŞTE CONTINUAREA ARTICOLULUI AICI
Kuma România a fost a doua firmă daneză (primii fiind cei de la Tuborg) care a venit în România. Printre dificultăţile întâlnite la începutul activităţii pe piaţa locală, acum 18 ani, Camelia Olesen, director executiv al companiei, aminteşte de inflaţie şi birocraţie. ”La început, în 1999, a fost inflaţia, aproape de 70%, dar, cu toate acestea, partenerii danezi au avut încredere şi au investit în producţie. Apoi au fost mentalitatea şi multitudinea de formalităţi necesare pentru intrarea pe piaţa românească de la mijlocul anilor 2000“, spune ea. ”Ulterior lucrurile au intrat pe un trend ascendent, încât lăsăm în spate obstacolele şi ne amintim doar lucrurile frumoase.“
Kuma a început producţia pe plan local însă în 2006, odată cu inaugurarea fabricii din Băneşti, în urma unei investiţii de aproape 2 milioane de euro. În 2013, compania a alocat investiţii de peste 400.000 de euro în proiecte care au vizat, printre altele, o nouă secţie de finisare, achiziţionarea unei clădiri în vecinătatea fabricii, pentru extinderea depozitului, şi dezvoltarea unui showroom cu o sală pentru conferinţe şi sesiuni de training de personal. Printre principalii clienţi ai Kuma din România s-au numărat lanţurile hoteliere Continental, Ibis şi Ramada, mallurile Băneasa Shopping Centerşi Sun Plaza, Arena Naţională, stadionul CFR Cluj, Aeroportul Henri Coandă şi diverse ansambluri rezidenţiale şi de birouri.
Pe pieţele din Franţa, Kuma este furnizor agreat al celui mai mare constructor din Europa – Bouygues – şi se adresează proiectelor de anvergură: spitale, clădiri de birouri, malluri, stadioane sau aeroporturi. în Italia, compania lucrează pentru piaţa de feriboturi, iar în Olanda pe proiecte de utilitate publică.
Pentru Kuma, piaţa obiectelor sanitare a avut un trend ascendent, cifra de afaceri a companiei fiind în creştere în ultimii 17 ani. Din cifra de afaceri realizată anual, 75% au fost exporturile pe piaţa scandinavă, 5% exporturile în Italia, Olanda, Ungaria, iar 20% piaţa românească.
Cifra de afaceri pe 2016 a fost de 4 milioane de euro, iar pentru acest an compania estimează o creştere cu 18%. ”în planul nostru de afaceri, până în 2021 prognozăm o creştere anuală cu aproximativ 10%“, spune Camelia Olesen. ”Avem în plan şi o investiţie de 1 milion de euro, care va fi realizată în 2017 – 2018 şi care constă în extinderea facilităţilor de producţie şi de stoc şi achiziţia de echipamente noi.“ în prezent compania are 105 angajaţi, dublu faţă de anul 2015.
Tehnologia folosită în procesul de producţie este continuu îmbunătăţită; ca exemplu, directorul executiv al companiei vorbeşte despre o investiţie de 300.000 de euro din 2011 pentru achiziţia unei maşini germane de turnare automată, prin care s-a îmbunătăţit aerul degajat în atmosferă. ”Lucrăm în continuare la principiul «friendly environment» atât prin educarea angajaţilor proprii, cât şi prin investiţiile interioare, realizate în sisteme de ventilaţie a aerului.“
Camelia Olesen vede anul 2017 în creştere, dar nu se poate pronunţa asupra perioadei 2018-2020 din cauza situaţiei europene incerte. ”Cu toate că, preponderent, exportul nostru se adresează ţărilor nordice, ţări cu o economie şi monedă puternice, există temeri că economia acestora poate suferi şi în aceste zone“, spune ea. ”S-a observat în 2016 o tranziţie a pieţei nordice către obiecte sanitare standard, de dimensiuni mai mici, în defavoarea obiectelor sanitare custom made. Singura ţară care a păstrat trendul de a comanda cele mai scumpe produse a rămas Norvegia, unde creşterea vânzărilor Kuma a fost de 30% în 2017 faţă de 2016.“ în general, în regiunea scandinavă clienţii sunt exigenţi, caută design, calitate, seriozitate, explică reprezentantul Kuma.
”Pentru piaţa românească, principala piedică este lipsa de încredere a românilor într-o perspectivă mai bună, pe fondul unui set de «bâlbâieli» interne în relansarea unor politici adecvate de creştere a economiei“, opinează Camelia Olesen. ”Avem impresia că suntem într-un cerc vicios, în care ne lamentăm, dar nu putem face nimic. Este firesc, atât timp cât România se sufocă în birocraţie, iar criza de acum câţiva ani a dovedit că ţările «birocratice» o duc cel mai rău.“
Produsele Kuma sunt prezente în România în showroomurile celor mai importanţi jucători în domeniul sanitarelor: Delta Studio, Romstal, Piastrelle, Bravo Grup, Ambient, dar şi în showroomuri din majoritatea oraşelor mari din ţară. ”în Scandinavia avem peste 500 de magazine care expun produsele Kuma, iar distribuţia se face în mare măsură către producătorii de mobilier de baie şi bucătărie, care la rândul lor, au lanţuri de magazine în toată Scandinavia. Este un mod de abordare foarte pragmatic, nordic, unde distribuţia este foarte clară şi taie multe costuri inutile“, mai spune Camelia Olesen.
Designul scandinav rămîne un trend internaţional, iar Kuma produce obiecte sanitare aici, în România, care urmăresc acest trend, explică directorul executiv al companiei. ”Practic, clienţii noştri, care reprezintă segmentul interesat de design, de calitate, de seriozitate, au aceste produse scandinave aici şi considerăm un act de responsabilitate şi încredere să achiziţionezi un obiect sanitar produs în România cu un design atât de înalt.“
Valoarea producţiei industriale de mobilă a fost de peste 2,5 miliarde euro în 2016, în creştere cu circa 7% faţă de anul precedent. Cei mai mari exportatori de mobilă din România, după valoarea exporturilor de mobilă din 2016, sunt Aramis Invest, Taparo şi Ecolor, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică. Anul trecut România a exportat mobilă de 2,2 miliarde euro, de 3,6 ori mai mult decât a importat, rezultând astfel un excedent comercial de circa 1,6 miliarde euro, industria mobilei fiind printre puţinele sectoare din economia românească care înregistrează un asemenea excedent comercial.
Retailul de mobilă a avut anul trecut al treilea an consecutiv de creştere după ce în criză vânzările interne au pierdut peste jumătate de miliard de euro, conform calculelor ZF pe baza celor mai recente date ale Asociaţiei Producătorilor de Mobilă din România (APMR). în retailul de mobilă sunt active peste 2.000 de firme, conform datelor de pe mfinante.ro.
Investitorii străini vin şi produc mobilier în România, unde găsesc mână de lucru şi materie primă ieftină, exportând integral producţia către compania-mamă. Cu toate acestea, în piaţa de mobilă se află şi câteva dintre cele mai puternice companii antreprenoriale din România (Aramis Invest, Taparo, Casa Rusu, Lemet), dar şi jucători locali de talie mai mică precum Mobilier General Arad, care exportă mare parte din ceea ce produc.
Primele zece ţări de destinaţie pentru mobila românească au cumpărat anul trecut mobilă în valoare de 1,7 mld. euro, ceea ce reprezintă 78% din valoarea totală a exporturilor de mobilă din România, potrivit datelor ZF. Cea mai mare parte a mobilierului produs în România ajunge în ţări precum Germania, Franţa, Italia, Cehia sau Marea Britanie, potrivit aceleiaşi surse.
După Germania, următoarele ţări de destinaţie pentru mobilierul românesc sunt Franţa (324 mil. euro), Italia (253 mil. euro), Cehia (176 mil. euro) şi Marea Britanie (141 mil. euro). Regatul Unit al Marii Britanii este prima ţară din top 5 care a înregistrat o scădere de 10% a exporturilor de mobilă, o scădere pe care specialiştii din industrie o pun pe seama Brexitului – ieşirea Marii Britanii din UE, o mişcare care ar putea face exportul de mobilă mai scump decât până acum. Creşteri semnificative ale valorii exporturilor de mobilă, de peste 30%, s-au înregistrat în ţări precum Slovacia, Emiratele Arabe, Arabia Saudită, China, Grecia, Algeria, Canada şi Maroc, potrivit datelor APMR.
De la an la an, industria autovehicolelor se bucură de o rentabilitate puternică. În 2016 a înregistrat o rată de creştere impresionantă, + 9% faţă de 2015, iar media globală a avansat cu 1,6%. În acest ritm, se poate vorbi despre o creştere de 6 – 7 % pe an până în 2020.
Până acum sectorul a fost condus de producătorii de automobile, unde Dacia-Renault a fost pe locul 11 la nivel european, cu aproape 360.000 de unităţi de produse în 2016. În prezent cea mai mare parte a creşterii provine de la producătorii de piese şi componente auto.
În ceea ce priveşte piaţa furnizorilor, aceasta include atât fabrici de producţie proprii, cum ar fi Daimler, cât şi numeroşi contractori, precum Delphi, Draexlmaier, Leoni sau Continental, dar şi antreprenori locali mici, care la rândul lor sunt furnizori pentru marile companii producătoare.
Marii jucători de pe piaţă nu sunt transparenţi în privinţa estimărilor şi datelor financiare, iar finanţarea bancare este furnizată de obicei la nivel de grup în condiţii favorabile în comparaţie cu cele locale.
În ceea ce priveşte evoluţia pieţei interne, industria automobilelor s-a apreciat în trimestrul IV 2016 pentru autoturisme noi (-1,7% Q1-Q2 până la 32.500 unităţi), însă a scăzut puternic în general datorită încetinirii vânzărilor la mâna a doua, până la un total de 101.500 de autoturisme vândute
(-15,2% Q1-Q2).
Anul 2016 a fost unul din cei mai buni din ultimul deceniu, înregistrându-se o creştere a numărului de înmatriculări de vehicule de 17,4% ,ajungând la 510.000 de unităţi, dintre care automobile noi reprezintă aproximativ 22% (115.000 de unităţi).
De asemenea, piaţa leasingului financiar a crescut cu 25% în 2016, până la două miliarde de euro, dintre care aproape 77% reprezintă automobile şi vehicule utilitare uşoare. Companiile au reprezentat 97% din totalul clienţilor de leasing financiar, urmate de persoanele fizice 2% şi 1% de sectorul public. Flota de autovehicule de leasing operaţional a crescut cu 8%, până la 60.000 de vehicule în 2016 (adică aproximativ 13% din toate înregistrările de autoturisme noi), cu aşteptări de creştere similare pentru 2017.
Cifra de afaceri totală a sectorului auto în 2016 a depăşit 20 de miliarde de euro, determinată de exporturi, pe măsură ce piaţa locală este relativ mică şi se concentrează pe vehiculele second-hand.
Principalele companii auto care activează în Romania sunt: Dacia (>cifră de afaceri de 4,2 miliarde euro în 2015), Ford (0,8 miliarde euro), iar din urmă vine grupul Volskwagen în calitate doar de comerciant şi distribuitor, cu o cifră de 0,4 miliare euro.
Principalii producători de componente şi consumabile sunt: Continental (5 diviziuni), cu cifra de afaceri totală de 2,3 miliarde euro, Autoliv (sisteme de securitate) cu 0,7 miliarde euro, Takata (volane) – 0,5 miliarde euro, Michelin – 0,5 miliarde euro şi Delphi cu o cifra de 0,4 miliarde euro. Potrivit aceluiaşi studiu, piaţa auto este dominată de grupurile Dacia (Renault), Continental şi alte grupuri cu prezenţă globală (TRW, Bosch, Delphi, Ford şi alţii).
Reprezentanţii Euler Hermes au oferit şi o analiză SWOT (puncte forte, slăbiciuni, oportunităţi şi ameninţări) a domeniului:
Puncte forte
Puncte slabe
Oportunităţi
Ameninţări