BusinessMagazin

Tag: evaluare

  • Încă un candidat în cursa pentru statutul de al doilea unicorn de România. Povestea incredibilă a românului care a înfiinţat un start-up evaluat la peste 300 mil. dolari

    Succesul avut de UiPath, primul start-up de tehnologie născut pe plan local care a reuşit să atingă o evaluare de un miliard de dolari, a deschis orizonturile pentru echipele tehnice de români, astăzi în cursa pentru al doilea titlu de unicorn de România fiind câteva start-up-uri ce dezvoltă soluţii cu cele mai noi tehnologii – RPA (robotic process automation), cloud computing, inteligenţă artificială şi blockchain. Unul dintre candidaţii cu cel mai mare potenţial de a urca pe podium este Modex, un start-up specializat în tehnologii blockchain care a ajuns în prezent la o evaluare de peste 300 milioane dolari.

    „Până în prezent am ridicat 15 milioane dolari, iar acum urmează să ridicăm o nouă rundă de investiţii condusă de cel mai mare investment bank de tehnologie din SUA – Rothschild. Runda este foarte mare, de 50 milioane dolari, şi va fi folosită exclusiv pentru creştere în SUA şi în Asia. Sperăm să o finalizăm în următoarele săptămâni, suntem pe final acum. Este o rundă de investiţii care ne ajută foarte mult să scalăm şi să triplăm echipa în următorul an”, a declarat în cadrul emisiunii ZF IT Generation Mihai Ivaşcu, cofondator şi CEO al Modex. El a adăugat că runda anterioară de finanţare a fost realizată în ianuarie 2019, iar anul acesta start-up-ul a evoluat mult pe partea de produs şi parteneri, intrând astfel acum într-o altă etapă de dezvoltare. 
    „Orice rundă de finanţare genul acesta presupune un nivel de due diligence şi un nivel de analiză extrem de detaliat. Noi am început discuţiile acum şase luni, iar acum suntem pe final, dar a fost un proces foarte complicat pentru noi pentru că nu mai este vorba strict despre produs, ci acesta devine doar unul dintre cele nouă puncte de discuţie într-o rundă de acest gen. Contează foarte mult echipă, planul de dezvoltare, planul de business, rapiditatea cu care pui la muncă capitalul pe care l-ai ridicat şi cum se manifestă această alocare de capital în creşterea veniturilor şi în creşterea evaluării companiei. E un exerciţiu de maturitate pentru orice companie să ridice o rundă instituţională.” Mihai Ivaşcu a fondat start-up-ul în 2017 alături de alţi doi români – Alin Iftemi şi Dragoş Răuţu, proiectul Modex făcând parte din grupul de tehnologie M3 Holdings înfiinţat la Londra. „Modex a pornit ca şi o companie de consultanţă în domeniul blockchain. Noi fiind o companie de software, practic am extins activitatea şi în zona de blockchain. Apoi, Modex a devenit o companie de produs. Astăzi suntem o companie care oferă un middleware – o combinaţie între o bază de date tradiţională şi o tehnologie blockchain. Este un produs simplu plătit per licenţă”, a menţionat Mihai Ivaşcu.
    Produsul dezvoltat de Modex a fost lansat în noiembrie anul trecut, iar până acum a start-up-ul a reuşit să atragă peste 100 de clienţi la nivel global. „Produsul nostru se adresează dezvoltatorilor software şi companiilor care vor să îşi protejeze datele. De câţiva ani am intrat pe zona de cybersecurity. Suntem văzuţi ca companie care oferă soluţii de cybersecurity, iar blockchainul este doar una dintre tehnologiile pe care noi le folosim pentru a obţine rezultatul pe care îl caută multe companii acum: imutabilitatea datelor. Ce înseamnă imutabilitatea datelor? Înseamnă că odată datele stocate sau trecute print-o astfel de infrastructură ca a noastră nu mai pot fi şterse sau modificate fără urmă”, a explicat el.
    Modex are în prezent clienţi din zona farmaceutică, bancară şi guvernamentală, atât din SUA cât şi din Europa, următoarea piaţă-ţintă fiind Asia.
    „Acum începem implementări în Orientul Mijlociu cu o companie mare de telecom din acea zonă. Şi vrem să ne extindem şi în zona Singapore pentru că acolo se lucrează cu foarte multe date. Pe noi ne interesează industrii care stochează şi lucrează cu volume mari de date”, a punctat CEO-ul Modex. Strategia start-up-ului pentru atragerea de clienţi vizează parteneriatele cu giganţi din industria tech la nivel global. „Încercăm să intrăm pe piaţă prin parteneri precum Microsoft, Oracle şi UiPath. Noi ne-am axat pe de-o parte pe dezvoltarea tehnologiei, iar pe de altă parte pe intrarea în zona de clienţi foarte mari prin intermediul partenerilor.”
    Produsul creat de Modex – un sistem de baze de date axat pe tehnologia blockchain – ajută în primul rând la controlul şi protecţia datelor, atât la nivel public, cât şi privat – în cadrul organizaţiilor. „Până acum încrederea în sistemele convenţionale de baze de date se baza pe încrederea într-un administrator al bazei de date. Astăzi nu mai ai încredere într-un om, ci într-o tehnologie care îţi poate asigura o dovadă matematică, pentru că asta face blockchainul, a faptului că datele nu au fost alterate şi că sunt acolo”, a precizat Mihai Ivaşcu. Tehnologia creată de Modex este o tehnologie cu care se pot construi diferite produse în domenii diverse.
    „În zona de sănătate spre exemplu, datele pacienţilor sunt stocate într-o astfel de infrastructură, astfel că pacientul recapătă proprietatea datelor şi controlul asupra lor. Practic, atunci când mergi la un cabinet şi ţi-ai făcut analizele, datele acelea sunt ale tale. Poţi vedea cine interacţionează cu analizele tale şi poţi da acordul ca o altă entitate medicală sau o companie farmaceutică să aibă acces la datele tale medicale”, a subliniat el, menţionând că acest proiect este un proiect-pilot pe care start-up-ul l-a lansat cu un partener din SUA. „Avem de asemenea şi câteva implementări în Europa pe această zonă.”

    De asemenea, a completat antreprenorul, în zona bancară tehnologia creată de Modex  este utilizată pentru a seta un sistem de notificări pe anumite câmpuri. „Spre exemplu, managerul unei agenţii bancare vrea să se asigure că nimeni din echipa lui nu modifică datele de credit, iar dacă se modifică vrea să fie notificat, vrea să vadă cine şi când a făcut modificarea ş.a.m.d. Aşa se poate audita mai bine procesul intern. Practic, tehnologia noastră ajută foarte mult şi în zona de audit pentru că reduce extrem de mult costul şi timpul de auditare al proceselor interne.”
    Per total, ţinta Modex este de a ajunge să realizeze peste 250 de implementări până la finalul acestui an.
    Cât costă însă utilizarea tehnologiei dezvoltate de Modex? „Pentru o companie mică, sumele sunt până în 5.000 dolari/an, iar pentru o companie mare ajung la circa 40-42.000 dolari/an. Pentru companii farma sau bănci sunt deal-uri personalizate pe care le facem, iar costul poate creşte foarte mult. Valorea medie a unui client pentru noi pe an este de 50.000 dolari.”
    Anul trecut, Modex a înregistrat o cifră de afaceri de până în 5 milioane dolari, însă ţinta pentru 2020 este de a ajunge la 9 milioane dolari.
    „Suntem aproape acolo, încercăm să depăşim acest nivel. Iar previziunile pentru 2021 în planul nostru oficial business sunt de a ajunge la 17 milioane dolari”, a punctat CEO-ul Modex.
    În prezent, Modex are 82 de angajaţi full-time, iar împreună cu colaboratori şi cu partenerii implicaţi part-time, echipa numără 100 de persoane în total. Cea mai mare parte din echipă este în Bucureşti, iar sediul central este la Londra.
    „Anul trecut ne-am deschis un birou în Silicon Valley, iar recent, luna trecută, am deschis şi un mic birou la Washington pe care o să îl extindem având în vedere intrarea noastră pe zona guvernamentală şi pe în zona de cybersecurity cu noii noştri parteneri.”

    Modex
    Ce face? Dezvoltă tehnologii blockchain
    Finanţări atrase până acum: 15 milioane dolari
    Necesar de finanţare: 50 milioane dolari
    Evaluare proiect: 300 milioane dolari
    Venituri 2019: aprox. 5 milioane dolari
    Ţintă de venituri 2020: 9 milioane dolari
    Invitat: Mihai Ivaşcu, cofondator şi CEO Modex

    FinLight
    Ce face? Dezvoltă o platformă fintech ce ajută antreprenorii locali printr-o soluţie simplă de raportare financiară accesibilă complet digital
    Invitat: Alexandru Popescu şi Bogdan Bala, fondatori FinLight 

    Retargeting.biz
    Ce face? Dezvoltă o platformă software pentru automatizarea proceselor de marketing digital pentru magazinele online
    Investiţii totale realizate până acum în proiect: circa 3-4 milioane euro
    Venituri 2019: 6,7 milioane lei
    Ţintă de venituri 2020: 15 milioane lei
    Invitat: Rareş Bănescu, fondator şi CEO Retargeting.biz

    On Time Agenda
    Ce face? Dezvoltă o platformă pentru gestiunea programărilor pentru furnizorii de servicii
    Necesar de finanţare: 100.000 euro
    Invitat: Rareş Neamţiu, fondator On Time Agenda 

    Teleport
    Ce face? Aplicaţie de carsharing care le permite utilizatorilor să ceară ca un valet să le aducă maşina
    Invitat: Grigore Danciu, fondator Teleport

  • UiPath, start-up-ul de RPA fondat de Daniel Dines şi Marius Tîrcă într-un apartament din Bucureşti, se îndreaptă spre o evaluare de 10 miliarde dolari

    UIPATH – start-up-ul de Robotic Process Automation (RPA) fondat de Daniel Dines şi Marius Tîrcă într-un aparta ment din Bucureşti, negociază o nouă rundă de finanţare are i-ar putea aduce o evaluare de peste 10 mld. dolari, potrivit surselor citate de Bloomberg.

    Start-up-ul care automatizează procesele repetitive din com panii este evaluat în prezent la 7 mld. dolari după runda de finanţare de 568 mil. dolari derulată în aprilie 2019, la care au participat investitori precum Coatue Management, Dragoneer Investment Group sau Wellington Management.

    Presa internaţională nu a reuşit să afle cât vrea să ridice din piaţă UiPath prin această nouă rundă de finanţare, însă sursele citate susţin că planurile actuale se mai pot schimba.

    UiPath, devenit în 2018 primul şi singurul unicorn tech care a pornit businessul din România, a înregistrat în 2019 venituri recurente de 360 mil. dolari la nivel global, de peste trei ori mai mari faţă de iulie 2018.

  • Presa internaţională: UiPath, startup-ul de RPA fondat de români într-un apartament din Bucureşti, ar putea ajunge la o evaluare de peste 10 miliarde dolari

    UiPath, startup-ul de Robotic Process Automation (RPA) fondat de Daniel Dines şi Marius Tîrcă într-un apartament din Bucureşti, negociază o nouă rundă de finanţare are i-ar putea aduce o evaluare de peste 10 miliarde dolari, potrivit surselor citate de Bloomberg.

    Ultima rundă de finanţare s-a ridicat la 568 milioane dolari şi i-a oferit startup-ului o valoare de 7 miliarde dolari. Derulată în aprilie 2019, la aceasta au participat investitori precum Coatue Management, Dragoneer Investment Group sau Wellington Management.

    Presa internaţională nu a reuşit să afle cât vrea să ridice din piaţă UiPath prin această nouă rundă de finanţare, însă sursele citate susţin că planurile se mai pot schimba.

    UiPath şi-a făcut un nume la nivel mondial prin tehnologia de RPA, cu ajutorul căreia automatizează prin software procesele repetitive din companii.

    În timpul crizei, mai multe companii caută soluţii de reducere a costurilor, deci şi de automatizare, ceea ce oferă UiPath şansa pentru următoarea treaptă a dezvoltării. Software-ul lor a fost utilizat în ultimele luni şi în spitale pentru a ajuta în lupta cu coronavirusul.

    Daniel Dines, CEO-ul UiPath, a declarat în luna martie că mai mulţi clienţi din retail, sănătate şi finanţe folosesc serviciile lor pentru a gestiona „schimbările masive la nivel de cerere” cauzate de pandemie.

    Dines a anunţat în februarie că are în vedere o listare la bursă. În 2018, UiPath a devenit primul startup fondat în România care obţine statutul de „unicorn” – adică ajunge la o evaluare de 1 miliard dolari. De atunci, compania şi-a mutat sediul central la New York.

  • Acceleraţie când competitorii pun frână

    Bolt a spus că finanţarea îi va permite să câştige cotă de piaţă într-un sector afectat de COVID-19, deoarece restricţiile au ţinut clienţii acasă, iar rivalii Uber, Lyft şi Ola au redus mii de locuri de muncă.
    După debutul pandemiei, estonienii de la Bolt au anunţat că nu vor concedia oameni, în ciuda impactului crizei medicale asupra businessului, o altă abordare diferită în criză în raport cu competitorii.
    Compania Bolt a fost afectată puternic de măsurile de carantină impuse în Europa, precum şi rivalii de la Uber, întrucât vânzările estonienilor au scăzut cu 75% în luna martie, în comparaţie cu nivelul mediu din februarie.
    Spre exemplu, activitatea din Slovacia s-a prăbuşit total, după ce guvernul ţării a impus restricţii pentru serviciile de taxi în luna martie – acestea fiind ridicate astăzi.
    Bolt a fost înfiinţată în 2013 şi are peste 30 de milioane de utilizatori în 35 de ţări.

  • Ce trebuie să facă companiile mici şi mijlocii pentru a supravieţui crizei. Aliz Kosza, business mentor şi strateg: companiile trebuie să evalueze, să ia măsuri minime de supravieţuire şi să se reinventeze

    Companiile mici şi mijlocii trebuie să evalueze situaţia în care se află, să ia măsuri bazate pe managementul crizei şi să se reinventeze pentru a putea trece de criza cauzată de pandemia de COVID-19, spune Aliz Kosza, business mentor şi strateg în cadrul şcolii Business Mentoring House.

    Ea a condus timp de 25 de ani companii de top precum MOL România, Orkla Foods România şi Fabryo Corporation. Din 2012, s-a retras din poziţia de CEO şi este business mentor şi strateg.

    ”Reţete magice nu există, mai ales că diversitatea companiilor – ca profil de activitate – este foarte mare. Companiile mici şi mijlocii sunt cele mai expuse, însă au şi cea mai mare şansă de redresare, dacă: a) evaluează, acceptă şi conştientizează situaţia în care se află; b) iau măsuri minime de supravieţuire, bazate pe managementul crizei; c) în etapa de stabilizare se reconfigurează, se reinventează printr-un model de business adaptat pe noile nevoi, comportamente de consum şi piaţă. E posibil ca unii să fie nevoiţi să înceapă o nouă afacere în alt domeniu”, a declarat Aliz Kosza pentru ZF.

    Ea crede că organizaţiile care se vor adapta cel mai bine noului context din piaţă vor supravieţui acestei crize.

    ”Este un moment transformaţional puternic în istoria omenirii. Este momentul perfect ca antreprenorii să înţeleagă teoria selecţiei naturale a lui Darwin: „survival of the fittest”, adică nu neapărat cei puternici vor ieşi cu bine din criză, ci aceia care sunt cei mai adaptaţi noului context. Este foarte posibil ca unele industrii sau domenii de activitate pur şi simplu să dispară. Aşadar, în unele situaţii nu va fi suficientă o resetare, ci o reorientare cu infrastructură şi resursele, competenţele existente. Şi încă ceva: criza este criză! Unii se prăbuşesc şi o iau de la zero, alţii se ridică”, adaugă Aliz Kosza.

    Greşelile pe care Aliz Kosza crede că le fac antreprenorii în această perioadă sunt următoarele:

    –   Cea mai frecventă eroare este că majoritatea companiilor mici şi mijlocii nu sunt pregătite pentru o posibilă criză, nu sunt atente la resurse, la construirea de scenarii; cheltuiesc aproape tot ce produc. Cele mai multe nu s-au gândit la ziua de mâine printr-un fond sau măcar un plan de rezervă;

    –   Lipsa planificării multianuale: bugetare şi cash flow (mai multe scenarii acum i-ar fi ajutat să ia decizii rapide şi corecte pentru perioada de tranziţie către revenire);

    –   Atitudine reactivă şi decizii radicale, pripite, în prima fază a crizei, când focusul ar trebui să fie pe stingerea incendiului şi atât;

    –   Comunicarea defectuoasă sau chiar lipsa comunicării cu oamenii;

    –   Abandonarea strategiilor sau schimbarea acestora în perioada de criză şi de stabilizare (6-12 luni);

    –   Nevoia de a controla lucruri care nu pot fi controlate şi nici influenţate;

    –   Ignorarea noilor comportamente de consum (post-criză);

    ”Nimic nu va mai fi ca înainte, deci este nevoie de deschidere pentru noi abordări, cu implicarea celor care beneficiază de serviciile sau produsele companiei”, concluzionează Kosza.

     

  • Start-up-ul local care a dezvoltat o platformă online pentru servicii medicale şi vrea să devină un „Google medical”

    „Povestea Feeel a început în urmă cu cinci ani, când mă chinuiam să înţeleg cum funcţionează partea de feedback pacient şi am creat platforma calitatespitale.ro, care ulterior a devenit Feeel.health. Am creat platforma calitatespitale.ro cu 600 de lei – bani pe care i-am dat unui student pentru a-mi programa platforma. Acesta este şi astăzi în echipa Feeel”, a relatat Horea Timiş, cofondatorul Feeel.health, la emisiunea ZF IT Generation. Platforma calitatespitale.ro s-a dezvoltat treptat, iar investiţia a crescut la 5.000 de euro.
    „Apoi am primit o finanţare de 30.000 de euro, iar după ce am mai creat noi businessuri cu date, am ajuns la finanţări de 90.000 de euro. Iar anul trecut am obţinut o investiţie de 200.000 de euro de la ROCA X. La început, proiectul a fost evaluat la un milion, iar după ultima finanţare valoarea a crescut la 3 milioane de euro şi urmează să crească în continuare”, a completat el.
    Ce face însă platforma Feeel.health? Platforma reuneşte o serie de date din domeniul medical, de la baze de date cu spitale, clinici medicale şi farmacii, la baze de date cu medici de la nivelul întregii Europe. Astfel, spre exemplu, atunci când un român se află în străinătate, poate căuta direct în limba română un spital sau o farmacie, şi viceversa – atunci când un străin se află în România poate găsi uşor o farmacie sau o clinică medicală fără a fi necesar să ştie limba română. 
    „Practic suntem un Google medical gratuit care va avea o creştere procentuală de la an la an a gradului de folosire fiindcă la ora actuală cetăţeanul din Franţa nu ştie că are şansa aceasta. Anul acesta şi anul viitor vom face cunoscut produsul beneficiarilor la nivel european”, a explicat Horea Timiş.
    În prezent, baza de date Feeel.health reuneşte circa 11.000 de spitale din Europa, iar numărul va creşte treptat. În background lucrăm acum şi la zona Americii. Avem circa 400.000 de medici şi aproximativ 100.000 de clinici, stomatologi, şi încă vreo 50.000 de farmacii în platformă acum. Este o bază de date care la anul va ajunge la 90% din capacitatea UE”, a punctat el. „Construim baza de date ţară cu ţară. Sunt bazele de date publice – tot ce există în baza de date, medici, clinici, farmacii, sunt entităţi comerciale. Proprietarii acestor societăţi comerciale – furnizori de servicii de sănătate – pot să-şi creeze un cont, să şi-l modifice sau să şi-l şteargă. Deci proprietarul contului este deplin proprietar al datelor.”
    Modelul actual de business al Feeel.health se bazează pe oferirea informaţiilor în mod gratuit până la un punct, start-up-ul urmând apoi să furnizeze anumite servicii şi date contra cost. „Am pornit pe modelul de business că totul este gratuit – tot ceea ce se foloseşte este gratuit până la un anumit nivel, dar 99% oferim expunere largă furnizorilor de servicii de sănătate pe care i-am enumerat (spitale, medici, stomatologi, farmacii cât şi pacienţi)”, a precizat el.
    Pe lângă funcţia de motor de căutare în domeniul medical, platforma Feeel.health va permite de asemenea colaborarea doctorilor la distanţă pe diferite cazuri. De asemenea, pacienţii îşi vor putea crea dosarul medical direct în cloud pentru a-şi putea accesa analizele şi investigaţiile medicale de oriunde şi oricând. „Fiecare cetăţean european are un cont de pacient în care oferim pentru prima dată un portofel electronic pentru dosarul medical. Toţi utilizatorii au analize, ecografii care sunt fie pe e-mail, fie acasă într-un birou şi niciodată nu le ai când ai o problemă şi nu ai un medic. Noi am creat acest dosar electronic personal. Acolo salvezi totul – radiografii, reţete, urmează să lucrăm şi de anul viitor va fi partea de partajare către medici cu acordul pacienţilor în mai multe moduri, respectând normele GDPR”, a menţionat cofondatorul Feeel.health. Astfel, utilizatorii vor putea face poze inclusiv reţetelor, iar din trei clicuri le vor putea încărca în platformă. 
    „Spaţiul este nelimitat, oferim acest lucru gratuit tuturor oamenilor. Sistemul nostru nu pică aşa cum pică sistemul naţional de IT din sănătate, care din săptămână în săptămână se blochează. Noi folosim tehnologie Amazon, folosim sisteme de criptare AWS şi toate tehnologiile la nivelul acesta de platformă cu resurse destul de mari.”
    Deocamdată, platforma Feeel.health este disponibilă doar ca aplicaţie web, însă la finalul anului start-up-ul va lansa şi aplicaţia mobilă dedicată. „Aplicaţia mobilă va veni cu un nou element foarte important, este partea de biodate, care se trimit direct în contul tău de pacient. Contul de pacient are un scop: acesta este prevenţia. Pe lângă acest dosar electronic mai poţi să îţi calculezi şi indicele ponderal, poţi să faci o analiză a stilului de viaţă, poţi să faci o analiză a riscului cardiovascular. Avem un modul de prevenţie care te îndeamnă să mergi o dată pe an la medicul de familie, să îţi programezi acest lucru. O dată pe an trebuie să mergi la stomatolog, o dată pe an trebuie să mergi la analize de laborator, fiindcă dacă faci lucrul acesta, tu faci prevenţie”, a explicat cofondatorul Feeel.health. 

    Proiect: Planable
    Ce face? Soluţie de colaborare pentru echipele de social media
    Venituri 2019: aproximativ 500.000 de euro
    Invitat: Xenia Muntean, CEO şi cofondator al Planable

    Proiect: Vivico.ro
    Ce face? Platformă online de design interior
    Investiţia iniţială: 10.000 de euro
    Necesar de finanţare: 35.000 de euro
    Invitat: Raluca Cătinaş, architect şi cofondator al Vivico.ro

    Proiect: SoftLead
    Ce face? Aplicaţie mobilă ce ajută utilizatorii să economisească bani atunci când fac cumpărături online
    Investiţie iniţială: 20.000 de euro
    Necesar de finanţare: 300.000-500.000 de euro
    Venituri totale 2019: 165.000 de euro
    Invitat: Alexandra Roată, managing partner în cadrul SoftLead

    Proiect: Brainy.ro
    Ce face? Platformă online pentru educarea copiilor în moduri alternative
    Invitaţi: Ana Petrescu, cofondator Brainy, şi Teodora Nemţanu, membru în echipa Brainy

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF împreună cu Banca Transilvania şi casa de avocatură Stratulat & Albulescu, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. În cadrul emisiunii sunt invitaţi şi antreprenori sau investitori care îşi povestesc experienţa în business şi dau sfaturi start-up-urilor.

    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19,00 sau accesează platforma www.zf.ro/zf-it-generation

  • Start-up-ul românesc înfiinţat de doi tineri care are acum clienţi din Fortune 500

    Am încheiat prima rundă de investiţii de la business angels la finalul anului 2014 în contextul în care veneam cu ceva nou, palpabil. Primii bani i-am luat de la trei business angel: Mălin Iulian Ştefănescu – el a condus runda de investiţii –, Dan Temelie şi Radu Atanasiu. Ei sunt primii care au avut încredere în business”, a povestit în cadrul emisiunii ZF IT Generation Adrian Cernat, CEO şi cofondator al SmartDreamers. El a demarat proiectul alături de Mihai Ceuşan şi Marius Huza, SmartDreamers funcţionând la început pe modelul de business „social media recruitment”, respectiv pe cel de platformă de joburi. La doi ani de la prima finanţare obţinută de la investitori de tip business angel, start-up-ul a reuşit să atragă o a doua investiţie, de 700.000 euro, de data aceasta din partea fondului 3TS Capital Partners.
    „Aveam deja primii clienţi în Ungaria, eram un jucător regional, dar cea mai mare parte, undeva la 90% din venituri erau generate în continuare de clienţii din România. La momentul respectiv am spus: «OK, după ce luăm investiţia vom creşte, va fi totul perfect». Nu a fost aşa. Intram din ce în ce mai mult în concurenţă cu celelalte platforme de joburi. Spre exemplu în Ungaria şi în toate ţările din Europa este acelaşi profil de piaţă: există un jucător care are monopol pe platformele de joburi. România, cu eJobs şi Bestjobs, este în regiune singura excepţie de duopol, nu de monopol. În Ungaria este un jucător care are peste 90% din piaţă”, a relatat Adrian Cernat, adăugând că SmartDreamers era percepută astfel ca un competitor şi nu ca o alternativă pentru BestJobs şi eJobs.
    „Nu ne-a convenit deloc modelul acesta, nu era OK, era clar că nu aveam scalabilitate şi am spus că este clar că trebuie să facem o modificare astfel încât să renunţăm total la ideea de platformă de joburi şi să ne concentrăm pe un produs de tip software ca un serviciu în social media, şi am făcut acest lucru în 2018. La început am mers în paralel cu ambele idei.” Start-up-ul a validat noua direcţie de business, iar de anul trecut funcţionează strict pe modelul SaaS (Software as a Service), SmartDreamers fiind în prezent soluţie automatizată de marketing care ajută companiile să abordeze recrutarea ca un proces de vânzare.
    Start-up-ul a reuşit să semneze primele contracte cu clienţi la nivel global la finalul anului 2018, iar anul trecut a atras în portofoliu şi primul client din topul Fortune al celor mai mari 500 de companii din lume.
    „Am reuşit să semnăm primul client din lista Fortune 500 – cu L’Oréal, în Paris. Asta s-a întâmplat la începutul lui 2019. Procesul de vânzare către L’Oréal a fost unul clasic. În spate sunt sute, mii de e-mailuri trimise şi proceduri către companii cărora le spuneam că suntem o companie de soft şi le explicam ce facem. În final, L’Oréal a fost una dintre companiile care au considerat interesant produsul şi a stabilit o întâlnire cu noi. Am avut o primă întâlnire în Paris, a doua, a treia, a patra şi în final am reuşit să batem palma“, a explicat Adrian Cernat, menţionând că semnarea contractului cu unul dintre cei mai cunoscuţi producători de produse cosmetic şi machiaj a reprezentat o validare a noului model de business.
    „A fost foarte important pentru noi pentru că aveam un client care valida modelul nou şi feedbackul a fost foarte bun pe parcursul colaborării. După care a apărut al doilea client din Fortune 500, Siemens Singapore, au apărut clienţi regionali, spre exemplu Coca-Cola Hellenic, cu care lucrăm în patru ţări sau Temenos. Am reuşit să aducem nume mari în portofoliu.“ În prezent, peste jumătate (65%) din veniturile SmartDreamers sunt generate de clienţii din străinătate. Anul trecut, start-up-ul a înregistrat venituri totale brute de 1,5 milioane de euro. La final de 2020 aşteaptă venituri de circa 2,5 milioane de euro. Nu suntem profitabili, nu ne uităm la profitabilitate pe termen scurt, mediu, ci pe termen lung”, a precizat CEO-ul şi cofondatorul SmartDreamers. 
    Modelul de business SaaS presupune plata serviciilor ca abonament pe o perioadă de un an. „Preţul este per echipă şi începe de la 35.000 de euro per echipă, dar avem clienţi care plătesc mai mult de 100.000 de euro. Media sumei plătite este undeva spre 50.000 de euro per companie”, a punctat el.
    Din totalul finanţărilor obţinute până acum de SmartDreamers (2,2 mil. euro) de la business angels, 3TS Capital şi Gapminder, aproximativ 60% din bani au fost alocaţi modelulului vechi de business, iar restul noului model de business.  
    Anul acesta, start-up-ul se pregăteşte pentru o nouă rundă de finanţare. „În 2019 nu am ridicat o altă rundă de finanţare, ultima a fost în noiembrie 2018, de la Gapminder cu follow-on de la 3TS. (…) Suntem în discuţii ca orice alt start-up. Foarte probabil în 2020 vom avea o investiţie, rămâne de văzut la ce valoare, ne uităm la un timing optim”, a punctat Adrian Cernat.  El a adăugat că la ultima rundă de finanţare compania a fost evaluată la aproximativ 7 mil. euro. „Nu eu evaluez compania, ci investitorul extern. Deci este o variabilă care ţine de cei din extern care pun banii şi spun: Consider că compania ta valorează atât. Ultima evaluare conform datelor de la ONRC a fost de 6,8 milioane de euro. A fost de mult. Astăzi o nouă validare pe evaluare o poate face doar un nou investitor”.

    Proiect: WindOne
    Ce face? Soluţii de digitalizare pentru industria de securitate fizică
    Invitat: Ionel Popa, managing partner WindOne

    Proiect: Creasoft
    Ce face? Sistem de pontaj wireless
    Investiţie iniţială: 500.000 euro
    Venituri generate anul trecut de sistemul de pontaj wireless: 2 milioane lei
    Invitat: Adrian Dinu, fondator Creasoft

    Proiect: miioSMILE
    Ce face? Aplicaţie de comunicare între stomatologi şi tehnicieni dentari
    Investiţia iniţială: 10-15.000 euro
    Finanţare obţinută până acum: 25.000 euro
    Evaluare proiect: minimum 500.000 euro
    Invitat: Gilbert Vasile, CEO şi cofondator al miioSMILE

    Proiect: Beez
    Ce face? Aplicaţie mobilă ce ajută utilizatorii să economisească bani atunci când fac cumpărături online
    Investiţie iniţială: 100.000 euro
    Finanţare totală primită până acum: 1,6 milioane euro
    Invitat: Vasile Tămaş, cofondator al Beez

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF împreună cu Banca Transilvania şi casa de avocatură Stratulat & Albulescu, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. În cadrul emisiunii sunt invitaţi şi antreprenori sau investitori care îşi povestesc experienţa în business şi dau sfaturi start-up-urilor. Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19,00 sau accesează platforma www.zf.ro/zf-it-generation

  • Hidroelectrica, perla energiei româneşti, este evaluată de Fondul Proprietatea la 24,4 miliarde de lei, plus 3,7 miliarde de lei în doar o lună. Compania de stat închide anul 2019 cu afaceri de 4,15 mld. lei şi EBITDA de 3 mld. lei

    Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie electrică şi cea mai profitabilă companie de stat din România, este evaluată de acţionarul minoritar Fondul Proprietatea la 24,4 miliarde de lei, în urcare cu 3,7 miliarde de lei într-o singură lună “ca urmare a rezultatelor financiare bune din perioada respectivă şi în urma modificărilor din mediul de reglementare, cea mai mare parte a prevederilor OUG 114/2018 fiind abrogate”.

    Fondul Proprietatea evaluează la 4,9 miliarde de lei deţinerea de 20% pe care o are la cel mai mare producător de energie electrică din România, în creştere cu 742,5 milioane de lei faţă de luna noiembrie 2019, arată datele agregate de ZF din raportul anual publicat astăzi la bursă.

    Prin urmare, cum Hidroelectrica este tot mai aproape de listare, aşa cum promite Ministerul Energiei, conducerea companiei, dar precum se vehiculează şi în cercurile restrânse de investitori, compania are şanse să devină cea mai valoroasă companie ed la bursa românească în contextul în care Petrom are în prezent o capitalizare de 21,8 mld. lei.

    “Conform conducerii în 2019 compania a înregistrat o cifră de afaceri de 4.146,8 milioane Lei, în scădere cu 2,7% faţă de 2018, şi EBITDA de 3.003,0 milioane Lei, în scădere cu 3,8% faţă de 2018. Pentru 2019 cantitatea de energie electrică vândută din producţie proprie a fost de 14,8 TWh, în scădere cu 11,9% faţă de 2018, iar cantitatea de energie electrică totală vândută a fost de 15,8 TWh, în scădere cu 11,2% faţă de 2018. Preţul mediu realizat aferent energiei electrice vândute în 2019 s-a situat la 229,2 Lei/ MWh, cu 7,3% mai mare faţă de 2018. La sfârşitul anului 2019 compania avea o poziţie netă de lichidităţi de 1,96 miliarde Lei”, se arată în raportul FP.
     

     

  • Hidroelectrica, perla energiei româneşti, este evaluată de Fondul Proprietatea la 24,4 miliarde de lei, plus 3,7 miliarde de lei în doar o lună. Compania de stat închide anul 2019 cu afaceri de 4,15 mld. lei şi EBITDA de 3 mld. lei

    Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie electrică şi cea mai profitabilă companie de stat din România, este evaluată de acţionarul minoritar Fondul Proprietatea la 24,4 miliarde de lei, în urcare cu 3,7 miliarde de lei într-o singură lună “ca urmare a rezultatelor financiare bune din perioada respectivă şi în urma modificărilor din mediul de reglementare, cea mai mare parte a prevederilor OUG 114/2018 fiind abrogate”.

    Fondul Proprietatea evaluează la 4,9 miliarde de lei deţinerea de 20% pe care o are la cel mai mare producător de energie electrică din România, în creştere cu 742,5 milioane de lei faţă de luna noiembrie 2019, arată datele agregate de ZF din raportul anual publicat astăzi la bursă.

    Prin urmare, cum Hidroelectrica este tot mai aproape de listare, aşa cum promite Ministerul Energiei, conducerea companiei, dar precum se vehiculează şi în cercurile restrânse de investitori, compania are şanse să devină cea mai valoroasă companie ed la bursa românească în contextul în care Petrom are în prezent o capitalizare de 21,8 mld. lei.

    “Conform conducerii în 2019 compania a înregistrat o cifră de afaceri de 4.146,8 milioane Lei, în scădere cu 2,7% faţă de 2018, şi EBITDA de 3.003,0 milioane Lei, în scădere cu 3,8% faţă de 2018. Pentru 2019 cantitatea de energie electrică vândută din producţie proprie a fost de 14,8 TWh, în scădere cu 11,9% faţă de 2018, iar cantitatea de energie electrică totală vândută a fost de 15,8 TWh, în scădere cu 11,2% faţă de 2018. Preţul mediu realizat aferent energiei electrice vândute în 2019 s-a situat la 229,2 Lei/ MWh, cu 7,3% mai mare faţă de 2018. La sfârşitul anului 2019 compania avea o poziţie netă de lichidităţi de 1,96 miliarde Lei”, se arată în raportul FP.
     

     

  • Pe ce loc se clasează România în topul ţărilor cu cele mai bune evaluări făcute de şoferii Uber. Portiera trântită este unul dintre gesturile care atrag recenzii negative

    După ce a analizat ratingul primit de pasagerii săi, inclusiv cei din România, Uber lansează primul Raport global de evaluare a utilizatorilor. Raportul prezintă topul ţărilor şi oraşelor în care utilizatorii au cel mai bun rating în aplicaţie şi momentele în care au cele mai mari şanse să obţină 5 stele.

    Potrivit raportului, România se află pe locul 12 în top 20 de ţări cu cele mai bune evaluări, după Croaţia, Paraguay, Germania, Ucraina, Polonia, Spania, Portugalia, Argentina, Chile, Japonia şi Italia, urmată fiind de Ecuador, Brazilia, Taiwan, SUA, Austria, El Salvador, Republica Cehă şi Guatemala.
    În topul oraşelor din România în care utilizatorii au cel mai bun rating, Iaşiul se află pe primul loc, următorul fiind Cluj, apoi Timişoara, Braşov şi Bucureşti.

    Cele 5 ţări ale căror evaluări au crescut semnificativ în ultimii 5 ani sunt Ghana, Austria, Hong Kong, Bangladesh şi Bolivia.
    Pentru utilizatorii din România care ţin la ratingul lor, vineri este ziua în care au cele mai mari şanse să primească 5 stele. Pe când, la nivel global, ziua cea mai bună este lunea, iar duminica utilizatorii primesc cele mai slabe evaluări.

    La nivel global, 1 ianuarie (Anul Nou) este data calendaristică cu cele mai slabe evaluări pentru utilizatorii Uber, pe când 31 decembrie şi 2 ianuarie sunt cele mai bune zile. Se pare că perioada sărbătorilor de iarnă este specifică evaluărilor slabe, urmată de Ziua Recunoştinţei şi Halloween.  În România, utilizatorii au primit cele mai bune evaluări în mijlocul verii, pe 1 august.
    În România, utilizatorii au mai multe şanse să primească 5 stele dimineaţa – la 9:00 am. Utilizatorii care călătoresc între miezul nopţii şi 4 dimineaţa au cele mai mari şanse de a primi un rating slab.

    Potrivit şoferilor Uber, gesturile care pot duce la un rating slab pot fi, de pildă, o portieră trântită sau timpul lung de aşteptare.