BusinessMagazin

Tag: Europa Centrala

  • Deloitte: investiţiile în cercetare şi dezvoltare pot fi impulsionate de stat

    O susţinere mai mare din partea autorităţilor sub forma unor ajutoare sau facilităţi fiscale ar putea duce la creşterea investiţiilor în cercetare şi dezvoltare, potrivit celei de-a V-a ediţii a raportului Deloitte CE Research & Development (R&D) Survey.

    Mai mult de jumătate dintre respondenţii din România au în plan creşterea investiţiilor în cercetare şi dezvoltare în următoarele 12-24 luni, comparativ cu anul trecut, în timp ce 63% intenţionează să cheltuie mai mult în următorii trei- cinci ani. Principala motivaţie pentru companii o reprezintă noul program de fonduri europene (2014 – 2020) cu subvenţii noi pentru R&D, care le oferă motivaţia de a co-finanţa proiecte de cercetare şi dezvoltare.

    ”Studiul a evidenţiat, o dată în plus, că economiile funcţionale investesc un procent semnificativ mai mare din PIB în activităţi de cercetare şi dezvoltare. Avantajul forţei de muncă relativ ieftine din ţările Europei Centrale este pus în umbră de investiţiile considerabil mai mici în R&D. Având în faţă acest tablou, sperăm că autorităţile vor face schimbări menite să continue stimularea investiţiilor în cercetare şi dezvoltare”, a spus Tiberiu Negulescu, senior manager Deloitte România.

    Raportul a mai arătat că un mediu de afaceri mai previzibil din punct de vedere fiscal ar atrage mai multe investiţii în cercetare şi dezvoltare, atât în România, cât şi în regiune. O altă îngrijorare a investitorilor intervievaţi o reprezintă lipsa de cercetători calificaţi şi cu experienţă.

    Deloitte CE R&D Survey îşi propune să realizeze o hartă a atitudinilor companiilor din Europa Centrală privind investiţiile în cercetare şi dezvoltare. Raportul ajută la identificarea dificultăţilor existente în R&D, a modalităţilor de protejare a proprietăţii intelectuale, cât şi a susţinerii companiilor de către stat.

    Ediţia din acest an include zece ţări din Europa Centrală: Croaţia, Cehia, Estonia, Ungaria, Lituania, Letonia, Polonia, România, Slovacia şi Slovenia. Peste 400 de persoane au participat la sondaj în perioada noiembrie 2015 – februarie 2016.

  • Câştigătorii primei ediţii a Festivalului Internaţional de Film Buzău BUZZ CEE

    Sin & Illy Still Alive (Germania, 2014), lungmetrajul de debut al regizoarei Maria Hengge, a fost desemnat câştigătorul trofelului Long BUZZ. „Un film simplu, dar bine realizat şi emoţionant despre o tânără aflată pe punctul de a începe o nouă viaţă”, şi-a motivat alegerea juriul compus din Dan Chişu, Igor Cobileanski şi Maya Vitkova. Filmul a primit din partea Cinelab România servicii de postproducţie în valoare de 7000 Euro.

    Trofeul Real BUZZ pentru Cel mai bun documentar a fost câştigat de producţia românească Roboţelul de aur (2015), realizată de tinerii regizori Mihai Dragolea şi Radu Mocanu, pentru “maniera nepretenţioasă  de a spune o poveste care dintr-una locală a devenit una globală”. Subiectul principal este buzoiancă Steluţa Duşă, multiplă campioană la box, o tânără ambiţioasă, dar extrem de încercată de viaţă. Juriul competiţiei de documentar a fost format din Alex Shiriaieff, Claudiu Mitcu, George Kalomenopoulos şi Aurelian Nica.

    Dispozitiv 0068 (România, 2014), un scurtmetraj regizat de Radu Bărbulescu, care are în centrul poveştii un lunetist ce se instalează în apartamentul unei bătrâne paralizate pentru asigurarea perimetrului pe parcursul summitului NATO de la Bucureşti, este câştigătorul trofeului Short BUZZ “pentru modul inteligent  în care regizorul a utilizat mijloacele limbajului cinematografic şi narativ pentru a realiza un film eficace, coerent, cu tensiune, emoţie şi umor controlate şi dozate foarte bine în favoarea operei cinematografice”. Din juriul competiţiei de scurtmetraj au făcut parte Iulia Rugină, Eugen Kelemen, Dan Burlac şi Emanuel Lăzărescu.

    Ambele filme au primit şi servicii de postproducţie în valoare de 2000 de Euro din partea Cinelab România.

    Zăpada/ Snow (Bulgaria, 2015), în regia lui Ventsislav Vasilesv, o dramă puternică despre familie, trădare, alegeri şi iertare, a fost ales de către public drept câştigător al trofeului Pop BUZZ. De asemenea, filmul a primit şi o menţiune specială din partea juriului competiţiei de lungmetraj.

    BUZZ CEE a avut loc la Buzău, în perioada 4 – 8 mai, în 3 locaţii centrale (Cinema Dacia 3D, sala Teatrului George Ciprian şi Sala Consiliului Judeţean Buzău), iar de-a lungul celor cinci zile, buzoienii au putut viziona 53 de filme româneşti şi internaţionale, de lung şi scurtmetraj, precum şi documentare.

    BUZZ CEE este un festival dedicat regiunii Europa Centrală şi de Sud-Est, care şi-a propus să promoveze producţii de calitate din ţările din regiune şi să aducă la Buzău filme care ajung rareori pe marile ecrane din România.

  • Câştigătorii primei ediţii a Festivalului Internaţional de Film Buzău BUZZ CEE

    Sin & Illy Still Alive (Germania, 2014), lungmetrajul de debut al regizoarei Maria Hengge, a fost desemnat câştigătorul trofelului Long BUZZ. „Un film simplu, dar bine realizat şi emoţionant despre o tânără aflată pe punctul de a începe o nouă viaţă”, şi-a motivat alegerea juriul compus din Dan Chişu, Igor Cobileanski şi Maya Vitkova. Filmul a primit din partea Cinelab România servicii de postproducţie în valoare de 7000 Euro.

    Trofeul Real BUZZ pentru Cel mai bun documentar a fost câştigat de producţia românească Roboţelul de aur (2015), realizată de tinerii regizori Mihai Dragolea şi Radu Mocanu, pentru “maniera nepretenţioasă  de a spune o poveste care dintr-una locală a devenit una globală”. Subiectul principal este buzoiancă Steluţa Duşă, multiplă campioană la box, o tânără ambiţioasă, dar extrem de încercată de viaţă. Juriul competiţiei de documentar a fost format din Alex Shiriaieff, Claudiu Mitcu, George Kalomenopoulos şi Aurelian Nica.

    Dispozitiv 0068 (România, 2014), un scurtmetraj regizat de Radu Bărbulescu, care are în centrul poveştii un lunetist ce se instalează în apartamentul unei bătrâne paralizate pentru asigurarea perimetrului pe parcursul summitului NATO de la Bucureşti, este câştigătorul trofeului Short BUZZ “pentru modul inteligent  în care regizorul a utilizat mijloacele limbajului cinematografic şi narativ pentru a realiza un film eficace, coerent, cu tensiune, emoţie şi umor controlate şi dozate foarte bine în favoarea operei cinematografice”. Din juriul competiţiei de scurtmetraj au făcut parte Iulia Rugină, Eugen Kelemen, Dan Burlac şi Emanuel Lăzărescu.

    Ambele filme au primit şi servicii de postproducţie în valoare de 2000 de Euro din partea Cinelab România.

    Zăpada/ Snow (Bulgaria, 2015), în regia lui Ventsislav Vasilesv, o dramă puternică despre familie, trădare, alegeri şi iertare, a fost ales de către public drept câştigător al trofeului Pop BUZZ. De asemenea, filmul a primit şi o menţiune specială din partea juriului competiţiei de lungmetraj.

    BUZZ CEE a avut loc la Buzău, în perioada 4 – 8 mai, în 3 locaţii centrale (Cinema Dacia 3D, sala Teatrului George Ciprian şi Sala Consiliului Judeţean Buzău), iar de-a lungul celor cinci zile, buzoienii au putut viziona 53 de filme româneşti şi internaţionale, de lung şi scurtmetraj, precum şi documentare.

    BUZZ CEE este un festival dedicat regiunii Europa Centrală şi de Sud-Est, care şi-a propus să promoveze producţii de calitate din ţările din regiune şi să aducă la Buzău filme care ajung rareori pe marile ecrane din România.

  • Ursus şi Timişoreana vor fi vândute. Ce se va întâmpla cu cele două branduri

    Activele sunt evaluate la circa 5 miliarde de dolari, conform analiştilor Exane BNP Paribas, care estimează că acestea fac 2,3 miliarde de dolari din vânzări şi 450 milioane de dolari ca venituri înainte de taxe şi impozite pentru SAB Miller, scrie The Wall Street Journal.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Fosta echipă de management a NEPI atrage fonduri de 260 de milioane de euro pentru dezvoltări imobiliare în Europa Centrală şi de Est

    Martin Slabbert si Victor Semionov, fondatorii si fosta echipa de management NEPI au lansat compania privată de investiţii şi dezvoltare imobiliară Prime Kapital. Aceasta a strâns la începutul lunii martie capital de peste 260 milioane de euro şi urmareste oportunitati pentru investitii si dezvoltari imobiliare in segmentele de retail, office, industrial si rezidential in Europa Centrala si de Est.

    “In ultimii 9 ani, am reusit sa construim cu succes o afacere de investitii si dezvoltare imobiliara de proportii, axata in special pe segmentul de retail. Exista insa oportaunitati vaste pe intregul spectru al dezvoltarilor si investitiilor imobiliare, astfel ca am hotarat impreuna cu Victor sa le dam curs intr-o noua structura: o companie cu actionariat privat gestionata de o echipa puternica de parteneri” declara Martin Slabbert.

    Pe langa Slabbert si Semionov, din echipa de management a Prime Kapital fac parte si alti parteneri executivi cu experienta vasta in domeniul  dezvoltarii si investitiilor imobiliare din Romania. Potrivit reprezentanţilor companiei, Prime Kapital are o listă de oportunităţi de investiţii în analiză şi va anunţa în viitorul apropiat un număr de tranzacţii. Pe termen mediu, Prime Kapital ţinteşte investiţii de peste 500 de milioane de euro.

     

  • Toate sectoarele pieţei imobiliare vor avea un an 2016 foarte bun. Consumul va fi motorul creşterii în Europa Centrală şi de Est

    Anul 2016 va fi unul cu performante economice solide si va beneficia de rezultatele exceptionale inregistrate anul trecut in aproape toate sectoarele pietei imobiliare, arata raportul CBRE CEE Market Outlook 2016 privind previziunile pe acest an in Europa Centrala si de Est. Astfel, potrivit raportului, cresterea va fi obiectivul principal in regiune, dat fiind ca aici relansarea economica se desfasoara intr-un ritm mai sustinut decat in tarile Europei occidentale.

    Factorul esential care va influenta piata imobiliara este consumul, influenţat pozitiv de o serie de factori, de la preturile in scadere ale petrolului si ale bunurilor de larg consum pana la ratele mici ale dobanzilor, somajul in scadere si cresterea preturilor pe piata imobiliara. Cresterea consumului a determinat un val de dezvoltari – formule de retail si depozite logistice impulsionate de cresterea cererilor jucatorilor din comertul online, arata raportul CBRE.

    Apetitul pentru consum a dus deja la cresterea cifrelor de afaceri si a stabilizat veniturile operationale ale proprietarilor de spatii din retail; ceea ce a crescut atractivitatea investitiilor in acest sector Pe langa destinatiile traditionale – cum ar fi Praga si regiunile din Polonia – Bucuresti si Budapesta vor fi pe listele investitorilor, ceea ce va impulsiona investitiile in retail in 2016.  

    Dat fiind ca investitiile in proprietati de calitate nu arata semne de incetinire, este de asteptat ca randamentele investitionale (yields) sa continue sa scada, dincolo de nivelurile atinse in 2007, insa ritmul compresiei va fi mai lent decat in 2015, cresterea de capital va fi realizata mai ales prin comprimarea randamentelor investitionale si mai putin prin cresterea chiriilor.

    Chiar in contextul comprimarii randamentelor investitionale, acestea vor continua sa fie mai atractive decat obligatiunile de stat; ceea ce va face ca investitiile imobiliare sa ramana o alternativa solida pentru investitorii institutionali.

    Cererea pe pietele de birouri este la niveluri record, impulsionata de companiile din IT si cele de servicii externalizate (outsourcing), majoritatea lor fiind multinationale, mai precizeaza raportul CBRE. Potentialul de spatii de birouri  pentru intreaga regiune (pipeline) e la niveluri relativ scazute, cu doua importante exceptii – Varsovia are peste 670.000 de mp de spatii de birouri anuntate a fi livrate in urmatorii doi ani, ceea ce reprezinta 15% din suprafata totala de spatii de birouri. De asemenea, Bucurestiul are o raport procentual chiar mai ridicat – pipeline-ul pentru spatii de birouri reprezinta 21% din totalul spatiilor de birouri disponibile, ceea ce ar putea influenta nivelul chiriilor nete efective si rata de ocupare.

    In ansamblu, sectorul spatiilor de birouri din Europa Centrala si de Est  va fi o piata a chiriasilor iar tendinta va continua si in urmatorii doi ani. Cata vreme optiunile pentru inchirieri in capitalele tarilor central si est-europene vor fi semnificativ numeroase – in unele tari chiar in crestere – chiriasii vor putea beneficia de conditii financiare atractive.

    Inceputul lui 2016 este marcat de optimismul pietei de retail si de cresterea increderii consumatorilor, estimeaza analiza CBRE. Data fiind aglomerarea pe anumite piete de retail, potentialul de spatii (pipeline) este limitat in regiunea central si est-europeana. Doar in trei capitale sunt prevazute a fi inaugurate noi centrel comerciale in 2016 – Bucuresti, Kiev (unde vor fi inaugurate patru centre comerciale) si Varsovia, cu un stoc de spatii noi pentru 2016 de aproximativ 72.000 de mp. Zonele regionale in Europa Centrala si de Est sunt  fi mai atractive pentru dezvoltatori; cel mai mare centru comercial care se va deschide in Polonia in ultimii sapte ani este localizat in Poznan si va avea 98.000 de mp de spatii comerciale. Un pipeline redus este in Ungaria si Slovacia, unde se asteapta livrari de aproximativ 972.000 de mp de spatii comerciale, sub nivelul anilor precedenti.

    Pe ansamblu, 2015 a fost un an exceptional pentru sectorul industrial, operatorii logistici din retail beneficiind de cresterea cererii consumatorilor, manifestata atat in comertu traditional cat si in cel online. Toate pietele locale au inregistrat cresteri in ultimii 10 ani, in unele sectoare fiind chiar de 65%. Pe piata dezvoltatorilor, anticipam o limitare a constructiilor speculative, pietele fiind dominate de formulele de constructii la cerere (built-to-suit). Exceptia de la regula este Polonia, unde aproximativ 900.000 de mp de spatii logistice sunt in constructie la inceputul acestui an.

    Raportul CBRE pe regiunea central si est-europeana se concentreaza si asupa Ungariei, a carui economie a traversat sub radar ultimul an si jumatate; in termeni macroeconomici, economia Ungariei, a carui PIB a crescut cu 2,9% in ultimul an, este sustinuta de preturile scazute la energie, ratele mici ale dobanzilor si o expunere relativ limitata la incetinirea economica din China. Din perspectiva pietei imobiliare locale, consumul casnic in crestere va avea impact asupra pietelor de retail, unde chiriasii au inregistrat cresteri ale cifrelor de afaceri cu doua cifre procentuale. Sectorul industrial va beneficia din plin de optimismul industriei producatoare de componente auto in timp ce expansiunea IT&C va impulsiona piata spatiilor de birouri din Budapesta, unde cererea a crescut cu 51% fata de anul precedent. Piata dezvoltatorilor ramane relativ precauta ceea ce va impulsiona cresterile de capital, in timp ce nivelul chiriilor va ramane unul pozitiv pentru proprietari. Impulsionate de o piata solida a fortei de munca si de contextul financiar accesibil, nivelurile randamentelor investitionale (yields) din Ungaria vor cobori, micsorandu-si astfel decalajul fata de celelalte piete din Europa Centrala si de Est.

  • Investiţiile imobiliare în regiunea Europei Centrale şi de Est au ajuns anul trecut la 9,9 miliarde de euro

    Investitiiile in tarile din Europa Centrala si de Est (excluzand Rusia) au crescut cu 25% in 2015, comparativ cu anul precedent si au atins cifra de 9, 9 miliarde euro. Daca cresterea anuala era asteptata, performantele generale depasesc previziunile si contureaza un tablou cu o destindere semnificativa a pietelor din regiune, arata raportul CBRE care analizeaza investitiile imobiliare in Europa Centrala si de Est.

    Investititiile straine au continuat sa fie dominante in regiune, fondurile de investitii americane inregistrand achizitii insemnate de portofoliu, in valoare totala de 160 de milioane de euro. Investitiile Statelor Unite in Europa Centrala si de Est reprezinta 30% din total, fata de 23% in 2014, fondurile americane investind in toate tarile regiunii, ca si in Letonia. Reintrarea pe aceste piete a unor fonduri de investitii ca Morgan Stanley si Goldman Sachs indica o crestere a increderii investitorilor in Europa Centrala si de Est.

    Germania a fost al doilea cel mai mare investitor, cu 23% din totalul investitiilor in regiune, fata de doar 12% in 2014. Prezenta Germaniei in top se datoreaza in parte si activitatii investitionale a Union Investment, cel mai important investitor german in regiune. Nivelul ridicat al investitiilor in 2015 a avut impact asupra randamentelor investitionale (yields), impingandu-le la niveluri inferioare. Diferentele inter-regionale in materie de preturi au un potential insemnat de reasezare. In timp ce anumite piete si sectoare au atins deja niveluri ale yields-urilor  inregistrare in ciclurile economice de varf (in special, Cehia si Polonia) alte tari au inca potential de crestere. Tranzactiile investitionale pentru proprietati nu arata semne de incetinire a cresterii, CBRE considera ca anumite piete nationale yields-urile pot depasi nivelurile  inregistrate in 2007.

    In timp ce previziunile pentru 2016 indica o tendinta pozitiva, un factor potential de diminuare a cresterii volumului de investitii ar putea fi prezenta relativ scazuta a produselor foarte atractive pentru investitii. Dezvoltarile de spatii de birouri din Varsovia si Bucuresti sunt la un nivel record, ceea ce va duce la o crestere a interesului dezvoltatorilor si al chiriasilor in a actiona pe aceste piete.

    “Volumele importante de investitii in regiune sunt rezultatul activitatii investitorilor americani si germani care au cautat sa valorifice nivelurile relativ inalte ale yields-urilor si stocurilor importante de pe piata. In 2016 ne asteptam la o continuare a investitiilor, dat fiind ca piata este pregatita sa inregistreze cresteri economice importante in Europa Centrala si de Est, care are randamente investitionale mai inalte comparativ cu Europa Occidentala si unde exista un interes activ al bancilor in a finanta investitiile din regiune. De asemenea, expansiunea puternica a vanzarilor din retail raportata in toata Europa Centrala si de Est va mentine un interes crescut al investitorilor. Ne asteptam de asemenea la o crestere a prezentei investitorilor din Asia in regiune si la o diversificare a profilului acestora”, a comentat Gijs Klomp, head of CEE Investment Properties.

     

     

  • Cei mai inovatori români din Europa Centrală şi de Est

    Domeniile în care s-au remarcat reprezentanţii României sunt variate: de la educaţie şi creatori de conţinut, la dezvoltare de aplicaţii, astrofizică sau robotică.

    Nominalizările din România de pe lista NE100 2015:

    • Radu Georgescu, fondator GECAD Group

    Antreprenor în sectorul tehnologiei. După ce a fondat compania GECAD la începutul anilor ‘90, a fost implicat în dezvoltarea mai multor proiecte antreprenoriale, inclusiv RAV AntiVirus şi Avangate;

    • András Kapy, CEO Axosuits

    Axosuits este o companie de robotică care dezvoltă exo-schelete puternice, ce pot fi utilizate în diverse scopuri;

    • Cosmin Mihaiu, co-fondator MIRA Rehab

    MIRA Rehab dezvoltă o serie de jocuri şi lecţii interactive pentru diverse dispozitive, precum Kinect, cu scopul de a ajuta recuperarea medicală;

    • Paul Balogh, Cristian Dinu, fondatori Read Forward

    Read Forward este un start-up care a dezvoltat primul manual digital din România, iar acum produce manuale utilizate pe scară largă în şcoli;

    • Ramona Cordoş, Codin Pop, fondatori Creative Monkeyz

    Echipa Creative Monkeyz publică gratuit tutoriale video şi lecţii despre software de grafică, design, montaj şi modelare 3D;

    • Stefania Druga, fondator HacKIDemia

    Hackidemia este o reţea globală care dezvoltă seminarii şi kit-uri care ajută copiii să rezolve diverse provocări prin curiozitate, joacăşi empatie;

    • Eduard Alexandrian, co-fondator SafeDrive

    SafeDrive este o aplicaţie românească, care recompensează şoferii care nu folosesc telefonul în timp ce conduc;

    • Aurora Simionescu, astrofizician

    Aurora Simionescu a făcut parte dintr-un grup de cercetători care au observat pentru prima oară unul dintre filamentele de gaz care leagă grupurile de galaxii. Existenţa acestor filamente a fost dedusă teoretic în urmă cu zece ani;

    • Dan Ciotu, Dragoş Ilinca, Vladimir Oane, fondatori UberVu 

    UberVu este o platformă de tip „social analytics”, care analizează datele de pe bloguri, forumuri şi reţele sociale şi oferă informaţii pe baza cărora se pot lua decizii de business;

    Proiectul NE100 este organizat de Res Publica împreună cu Visegrad Fund, Google şi Financial Times, şi în cooperare cu importante instituţii din această regiune a Europei. Lista completă a celor 100 de inovatori din Europa Centrală şi de Est este disponibilă la http://ne100.org/.

    „Lista New Europe 100 de anul acesta arată că în multe domenii, inclusiv educaţie, sănătate, transport, agricultură, inovatorii din această regiune utilizează cele mai recente tehnologii pentru a adresa probleme sociale şi de afaceri. Diversitatea acestei liste evidenţiază că inovaţia economicăşi socială în Europa Centrală şi de Est are un potenţial considerabil de creştere, generând proiecte solide de afaceri, locuri de muncăşi creştere economică”, a declarat Agata Wacławik-Wejman, directorul Public Policy, Google CEE.

    Între cei 100 de vectori ai schimbării din Europa Centrală şi de Est se regăsesc persoane care utilizează noile tehnologii pentru a crea noi modele în cultură, politică, afaceri, ştiinţă şi activităţi sociale. Majoritatea sunt antreprenori (50%) sau activişti şi politicieni (32%). „Lista evidenţiază oamenii care vor fi motorul schimbărilor pozitive în Europa Centrală şi de Est”, a declarat Wojciech Przybylski de la Res Publica Foundation, iniţiatorul proiectului.

    Printre câştigătorii de anul acesta regăsim persoane care nu doar au generat schimbări pozitive prin activitatea lor, dar au adresat şi anumite probleme sociale. Avem astfel creatori de platforme online pentru artişti şi sponsori ai artei, dezvoltatori a unor programe interactive de recuperare medicală, organizaţii care predau IT copiilor sau constructorii dronei AirDog, utilizatăîn sporturile extreme. Lista inovatorilor de anul acesta acordă credit şi personajelor politice proeminente. Între acestea se numărăşi Toomas Hendri Ilves, preşedintele Estoniei, unul dintre arhitecţii acestei ţări cu o dezvoltare economică remarcabilă. Un alt politician de pe listă este Andrej Kiska, preşedintele Slovaciei, un nume sinonim cu inovaţia şi soluţiile electronice în economie, educaţie şi politică.
     

  • Microsoft Summit 2015: Transformarea digitală accelerează creşterea mediului de business în România şi în Europa Centrală şi de Est

    “Tehnologia este o adevărată forţă care sprijină oamenii şi organizaţiile din România să realizeze mai mult”, aşa cum a spus Kostas Loukas, directorul general al Microsoft România în deschiderea Microsoft Summit 2015, şi, în acelaşi timp, “un catalizator al creşterii economice care îmbunătăţeşte colaborarea, creşte productivitatea şi inspiră idei noi care alimentează inovaţia şi competitivitatea”, potrivit lui Don Grantham, preşedintele Microsoft Central and Eastern Europe, potrivit unui comunicat de presă.

    Transformarea digitală înseamnă mai mult decât digitalizare, “o afacere digitală este mai mult decât digitalizare, un guvern digital este mai mult decât e-government digital, esenţa constă în inovaţia digitală  sau combinaţia dintre informaţie, analytics, aplicaţii, API, dispozitive, senzori, reţele”, a menţionat Oldrich Priklenk, reprezentant Gartner Czech Republic, Slovakia şi România. Mai mult, conform unui studiu realizat de Gartner, în viitorul apropiat, peste 80% din mediul de afaceri va fi digitalizat, ceea ce înseamnă mobilitate, cloudsourcing, big data sau Internet of Things. Inovaţiile şi transformările tehnologice continue din sectorul IT oferă utilizatorilor şi organizaţiilor beneficii majore de creştere a productivităţii şi îmbunătăţirii activităţilor desfăşurate prin aplicaţii de ultimă generaţie, soluţii de mobilitate şi business intelligence (BI).

    Microsoft România reprezintă al doilea centru de operaţiuni din Europa de Est, compania având în prezent peste 700 de angajaţi la nivel local şi estimează o creştere de până la 1000 de specialişti în următorii 3 ani. La nivel global, compania oferă soluţii de productivitate la peste 600.000 de companii şi instituţii publice şi are o comunitate de peste 1000 de români angajaţi. În 2007, Bill Gates a inaugurat în România Global Business Support Center, divizie care are acum peste 500 de profesionişti în Bucureşti şi Timişoara.

    Conform raportului Cyberspace realizat pentru Microsoft, până în 2025, 4,7 miliarde de persoane vor fi în mediul online, iar 50 de miliarde vor fi utilizatori de dispozitive mobile. În următorii 10 ani, 80% dintre conexiunile la internet vor fi iniţiate de pe dispozitive mobile şi cea mai mare parte din volumul de date, la nivel global, va fi mutat sau stocat în cloud.

  • Anunţul făcut de Wizz Air: lansează un nou zbor

    Compania low-cost Wizz Air din Europa Centrală şi de Est a anunţat astăzi o nouă rută cu plecare de la baza sa din Târgu Mureş spre Karlsruhe/Baden-Baden în Germania. Cursa, care va fi operată de două ori pe săptămână, va avea prima plecare pe 23 martie, miercuri, urmând ca apoi să fie programată în fiecare zi de luni şi vineri. Noua rută Wizz Air este cea de-a patra cursă low–cost între Târgu Mureş şi Germania după Dortmund, Frankfurt Hahn şi München-Memmingen.

    Baden-Baden, oraşul balnear din sud-estul Germaniei, aşezat aproape de graniţa cu Franţa şi Elveţia, este o destinaţie populară atât pentru complexurile sale cu izvoare termale, cât şi pentru parcul său tematic Europa-Park, al doilea ca popularitate din Europa.

    Biletele pentru noua rută încep de la 109 lei (pe un singur segment, cu toate taxele obligatorii incluse) lei.