BusinessMagazin

Tag: estimari

  • Banca Mondială a îmbunătăţit prognoza privind creşterea economică a României,la 3,9% în 2016 şi 4,1% pentru 2017

    Banca Mondială (BM) a îmbunătăţit prognoza de creştere a economiei României pentru anul acesta la 3,9%, iar pentru anul următor la 4,1%, şi s-a aliniat astfel estimărilor anunţate de alte instituţii internaţionale, precum Comisia Europeană (CE) şi Fondul Monetar Internaţional (FMI).

    BM a majorat şi estimarea privind avansul PIB pentru anul trecut, la 3,6%, potrivit raportului bianual World Economic Prospects.

    Prognozele anterioare ale Băncii Mondiale, prezentate în iunie anul trecut, indicau un avans economic de 3% pentru anul 2015, de 3,2% pentru 2016 şi de 3,5% pentru 2017.

    Instituţia a anuntat, miercuri, şi o estimare pentru 2018, an în care anticipează că economia României va creşte cu 4%.

    Prognozele recente ale Comisiei Europene şi Fondului Monetar Internaţional au înaintat procentaje similare, de asemenea îmbunătăţite faţă de estimările precedente.

    Astfel, CE a estimat, în luna noiembrie, creşterea economică a României la 3,5% pentru anul 2015 şi la 4,1% pentru 2016, în timp ce în 2017 ritmul ar trebui să se situeze la 3,6%.

    Fondul Monetar Internaţional are estimări apropiate, de 3,4% pentru anul 2015 şi 3,9% pentru 2016, potrivit ediţiei de toamnă a raportului World Economic Outlook.

    Guvernul estimează pentrul anul în curs o creştere economică de circa 4%.

  • ANALIZĂ KPMG: Două treimi dintre şefii firmelor din România văd o situaţie economică mai bună în 2016

    Directorii executivi din România sunt printre cei mai optimişti din regiune, având în vedere că, în medie, 51% dintre respondenţii din regiune cred că situaţia economică se va îmbunătăţi într-o oarecare măsură sau chiar semnificativ, în timp ce 34% nu anticipează modificări speciale şi doar 15% se aşteaptă la vremuri mai grele, arată sondajul realizat de KPMG “Pulse of Economy 2015”, realizat în nouă ţări din Europa Centrală şi de Est (ECE).

    Aproape toţi managerii din România care au participat la sondaj (98%) consideră economia subterană o problemă, faţă de 73% în regiune, iar 39% au spus că evitarea impozitării prin neindicarea veniturilor reale este principala sursă de îngrijorare, urmată de salariile nedeclarate (23%) şi frauda de TVA (21%).

    Totodată, oamenii de afaceri din România au o încredere mai mare în evoluţia pozitivă a euro decât a respondenţilor din celelalte ţări din regiune.

    La sondaj, realizat online în septembrie, au participat 731 directori executivi şi proprietari de companii din România, Bosnia şi Herţegovina, Croaţia, Republica Cehă, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia şi Slovacia, care şi-au exprimat opinia cu privire la economiile lor naţionale, moneda Euro, investiţii străine, mediul fiscal şi politica de remunerare şi angajare a companiei lor.

    “Dintre cei intervievaţi la nivelul ECE, 45% afirmă că elementul cheie care le va limita creşterea cifrei de afaceri pe tot parcursul anului 2016 va fi concurenţa acerbă. Pentru acei 83% dintre respondenţi care se aşteaptă la o creştere a cifrei de afaceri în 2016, productivitatea crescută a angajaţilor (potrivit unui procent de 42% dintre respondenţi) şi creşterea cererii pe piaţa internă (40%) reprezintă principalii factori dinamizatori”, se arată în comunicatul KPMG.

    Puţin peste jumătate (53%) dintre respondenţii din ţările ECE nu intenţionează să modifice numărul angajaţilor, iar 36% dintre companii planifică angajări, în timp ce 12% intenţionează să facă disponibilizări de personal.

    De asemenea, 58% dintre participanţii la sondaj intenţionează să crească salariile angajaţilor, în scădere totuşi faţă de sondajul precedent, de la 69%.

  • Valoarea plăţilor cu cardul de Black Friday s-a dublat faţă de 2014. Românii preferă, în continuare, produsele IT&C

    Vinerea Neagră din România, 20 noiembrie 2015, a întrecut aşteptările PayU România, în această ediţie a evenimentului comercial Black Friday plăţile cu cardul depăşind estimările iniţiale. În cele 24 de ore în care majoritatea retailerilor online s-au concurat în oferte, valoarea comenzilor plătite cu card bancar s-a dublat.

    Cumpărăturile de Black Friday au continuat şi în week-end, când mulţi dintre comercianţii online au venit cu noi campanii de reduceri. Valoarea comenzilor în cele trei zile (vineri, sâmbătă şi duminică) a fost de 2,5 ori mai mare decât în perioada similară a anului trecut.
    În privinţa numărului de comenzi, dacă în ziua de vineri acestea depăşiseră cu 40% numărul tranzacţiilor din ziua de 21 noiembrie 2014, în cele trei zile în care s-au derulat cele mai multe campanii, creşterea a fost dublă.

    “Aşteptările noastre au fost depăşite. Strategia magazinelor online, de a-şi repartiza mai multe oferte pe o perioadă mai mare de timp a dat roade şi, per total, nu doar ele au înregistrat încasări cel puţin duble după estimările noastre, dar şi cumpărătorii au avut la dispoziţie o perioadă mai mare de timp pentru a alege produsele preferate“, declară Marius Costin, CEO la PayU România.

    Categoria preferată de cumpărători a fost cea a produselor IT&C, cu o pondere de 47% în numărul total al comenzilor înregistrate în cele trei zile, respectiv 66% din valoarea totală. Produse din categoria fashion s-au comandat în procent de 10% din numărul total al comenzilor, respectiv 5% din valoarea totală. Restul produselor comandate (parfumuri, accesorii, ceasuri, cărţi, flori, cadouri etc) au reprezentat 21% din numărul total al comenzilor şi 22% din valoarea totală.

    Cea mai mare tranzacţie realizată cu cardul bancar în ziua de vineri a fost de aproximativ 18.000 de lei, dar a existat şi o tranzacţie record de 20.000 de lei în timpul celor două zile de week-end.

    Minutul de aur a avut loc în timpul dimineţii de vineri şi a înregistrat peste 600 de tranzacţii pe minut. Intervalul orar cu cele mai multe tranzacţii a fost tot vineri între 9-9.59, când numărul total al tranzacţiilor a fost de aproximativ 18.000 de tranzacţii.

    Prin PayU s-au procesat comenzi de Black Friday plasate pe cele mai mari magazine online din România: eMag, Elefant, FashionDays, Flanco, Altex, Carrefour Online, F64.ro, PC Garage, Telekom (clickshop.ro, germanos.ro).


     

  • ANIS previzionează o creştere de 11% pentru industria de software şi servicii IT în următorii trei ani

    Estimarea de creştere a cifrei de afaceri pentru industria de software şi servicii IT este de 11% pentru următorii 3 ani, potrivit ANIS (Asociaţia Patronală a Industriei de Software şi Servicii).
    În condiţiile în care cifra de afaceri a industriei este generată în continuare în mare parte de zona de servicii, estimările ANIS arată că rata medie de creştere ar putea depăşi 20%, cu suficiente resurse disponibile. Principalul factor care blochează dezvoltarea mai rapidă a industriei româneşti de software este disponibilitatea resurselor umane; numărul absolvenţilor de la specializările cu profil tehnic este prea mic în comparaţie cu cererea de pe piaţă, iar competenţele lor sunt limitate la ceea ce pot asimila în timpul cursurilor universitare.

    „Companiile anunţă constant intenţii de angajare pentru perioade scurte spre medii (1-3 ani); dacă luăm în considerare doar aceste anunţuri publice, estimările pentru anul viitor, de exemplu, depăşesc 5.000 de noi poziţii deschise, doar în companiile mari. Foarte probabil ca numărul final să se apropie de 9.000-10.000.” spune Valerica Dragomir, director executiv ANIS. Numărul anual de absolvenţi de la specializările tehnice nu depăşeşte 7.000, cu o rată de absorbţie pe piaţa muncii de 100%. În aceste condiţii, sistemul de educaţie superioară tehnică nu este în măsură să acopere cererea, iar companiile compensează prin atragerea de angajaţi cu calificări diferite şi complementare cu cele tehnice.

    Modalităţile prin care industria încearcă să compenseze decalajul între cerere şi oferta sunt dintre cele mai variate – de la programe de stagii, la burse, programe de pregătire interne, şcoli de vară, evenimente şi competiţii de codare, precum şi programe de training de durată scurtă care au ca obiectiv să pregătească angajaţi pentru poziţii entry-level.

    Pentru a veni în întâmpinarea preocupărilor companiilor, discuţiile din interiorul ANIS au în vederea implicarea asociaţiei în mai multe tipuri de iniţiative – iniţierea de programe de recalificare de durată scurtă şi medie, implicarea în definirea de programe de educaţie formală superioară de scurtă durată şi, nu în ultimul rând, susţinerea creşterii cifrelor de şcolarizare la specializările tehnice.

     

  • Alegeri în Grecia: niciun partid nu va obţine majoritatea în cadrul alegerilor de duminică

    Alexis Tsipras, fostul prim-ministru al Greciei şi liderul partidului radical Syriza, a contestat estimările prezentate de mai multe sondaje de opinie, spunând că formaţiunea sa este susţinută de un grup important de votanţi ce nu se regăsesc în eşantion.

    Sondajele de opinie arată că Syriza şi Noua Democraţie, partid condus de Vangelis Meimarakis, vor obţine rezultate apropiate dar nu vor avea numărul de voturi necesare pentru a avea control în Parlament.

    Câştigătorii alegerilor de duminică vor trebui să supravegheze implementarea măsurilor economice acceptate odată cu noul acord de bailout, în valoare de 86 de miliarde de euro, semnat în luna august. Printre aceste măsuri se află şi recapitalizarea băncilor, un aspect extrem de important în perioada următoare.

    “Întrebarea este foarte clară: ar trebui să ascultăm în continuare promisiuni false sau ar trebui să mergem înainte într-un mod responsabil, având un plan?”, a spus Meimarakis în cadrul ultimei dezbateri electorale înainte de alegeri. “Este timpul să terminăm cu incompetenţa. Experimentul Syriza se încheie duminică”, a adăugat liderul conservatorilor.

  • 5.200 de oameni au intrat anul trecut în liga bogaţilor lumii. Averile celor mai înstăriţi au crescut cu 700 de miliarde de dolari

    61% este ritmul anual cu care a crescut numărul oamenilor bogaţi la nivel mondial în ultimul deceniu. Numai anul trecut peste 63.000 de oameni au intrat în clubul select al celor bogaţi, iar numărul celor cu averi de peste 100 de milioane de dolari a crescut cu 1.180.

    Discrepanţele dintre săraci şi bogaţi vor continua şi se vor accentua, în lipsa unor măsuri clare şi ferme la nivel mondial, arată analistul Mircea Coşea. Iar mecanismul care determină ca an după an rândurile bogaţilor să se îngroaşe, în ciuda crizelor economice, sunt explicate, arată Coşea, chiar în lucrarea lui Thomas Piketty, „Capitalismul secolului 21“: „Rata de creştere a profitului este întotdeauna mai mare decât ritmul de creştere a economiei“. Mai mult, prăpastia dintre bogaţi şi săraci va continua în condiţiile neoliberalismului, afirmă Coşea, iar singura măsură viabilă este o nouă formă de fiscalizare, mai exact o taxă aplicată la nivel global.

    Ideea este mai veche, prezentă la nivel filosofic la Kant iar apoi în teo-ria economică a lui Marx, dar eroarea a constituit-o aplicarea în practică, prin revoluţie proletară şi deposedarea violentă a celor bogaţi. „Acest model este acum utopic, iar varianta viabilă ar fi o taxă globală“, este de părere Coşea. Analistul mai arată că „ar fi un comportament electoral să credem că există în România un individ sau un organism care poate să elimine discrepanţele. Ne confruntăm cu o deviaţie a funcţiilor statului, ajuns un stat capturat, care dezvoltă clientelism politic“.

    La nivel mondial, regulile jocului sunt făcute de multinaţionale şi transnaţionale, care au o forţă uriaşă şi impun situaţii de monopol pe diferite zone, fie geografice, fie segmente de piaţă. Coşea admite totuşi că un nou model de fiscal-izare ar presupune o resetare a întregului model de dezvoltare, fiind extrem de greu de acceptat şi aplicat pe termen lung. Iar modelele aplicate până acum nu s-au dovedit viabile, fie că este vorba de socialism, fie cel al ţărilor scandinave, „care au avut intenţii bune, dar au reuşit să menţină doar temporar echilibrul“.

    În 2004 România avea 61 de bogaţi, în 2013 numărul lor ajunsese la 172, iar un an mai târziu alte cinci persoane ajunseseră să deţină averi de peste 30 de milioane de dolari. Conform estimărilor The Wealth Report, realizat de com-pania de consultanţă imobiliară Knight Frank Research, numărul bogaţilor din România aproape se va tripla (Ă190%) în următorii zece ani, ajungând la 297 de persoane. Numărul românilor cu averi de sute de milioane de dolari este sensibil mai redus, respectiv 48 de persoane în 2014, faţă de 17 în 2004, iar estimările indică o creştere la fel de spectaculoasă şi în cazul lor, până la 80 de persoane în 2024. În 2004 România avea un singur miliardar, iar în 2024 vor fi doi români cu avere de peste un miliard de dolari, conform studiului. The Wealth Report 2015, ajuns la a cincea edidiţie, este realizat pe baza informaţiilor primite din partea a circa 500 de bancheri şi consilieri de investiţii din lumea întreagă, ai căror clienţi au averi cumulate de peste 1,7 trilioane de dolari.

    Pe întreg globul, distribuţia averilor diferă destul de mult. În vreme ce densitatea bogaţilor este foarte ridicată în Monaco, dat fiind că majoritatea rezidenţilor ţării au situaţii financiare solide (respectiv 574 oameni cu averi de peste 30 de milioane de dolari la 100.000 de locuitori), celelalte ţări plasate în acest clasament au situaţii mai puţin aşteptate. SUA, cu o densitate de 12,7 bogaţi la 100.000 de locuitori, este surclasată de ţări din Scandinavia, dar şi de Noua Zeelandă şi Marea Britanie.

    La nivel mondial, Asia dobândeşte tot mai multă forţă şi în peisajul avuţiei. Cu toate acestea, în ciuda nu-mărului mare de chinezi aflaţi în rândul bogaţilor, raportat la numărul de locuitori procentul este firav (0,6 bogaţi raportat la 100.000 de locuitori) în comparaţie cu alte ţări. Iar în vreme ce Thomas Piketty susţine că guvernele ar trebui să ia măsuri ferme, ridicând nivelul de taxare pentru a redistribui bogăţia, sunt şi opinii conform cărora un grad mai ridicat de taxare se poate dovedi o veritabilă piedică în ritmul creşterii economiei. „În ţările în curs de dezvoltare este un însemnat volum de averi create de clasa de mijloc, tot mai numeroasă“, arată studiul citat.

  • O fetiţă de 8 ani a găsit cheia succesului: câştigă peste 100.000 de euro pe săptămână

    Faptul că Youtube este o sursă aparent inepuizabilă de bani nu mai reprezintă o surpriză pentru nimeni, însă cei care stau în spatele imaginilor au poveşti de-a dreptul fascinante.

    CharlisCraftyKitchen este un canal de Youtube prin care o fetiţă de 8, pe nume Charli, ani prezintă reţete culinare. Conform estimărilor realizate de compania Outrigger, canalul generează venituri de 127.000 de dolari pe săptămână şi este vizitat de aproape 30 de milioane de oameni lunar.

    Charli a început să filmeze clipuri în 2012, când avea doar 6 ani. Sora ei Ashlee, de 5 ani, are rolul de a testa produsele. Cele două fetiţe au realizat tutoriale pentru o sumedenie de produse, de la biscuiţi Oreo până la diverse feluri de îngheţată.

    Succesul canalului CharlisCraftyKitchen este de apreciat mai ales atunci când este comparat cu cele deţinute de bucătari celebri precum Jamie Oliver. Canalul acestuia a avut, în luna martie, “doar” 7 milioane de vizitatori.

  • Guvernul vrea ca 30% dintre români să cumpere online în 2020

    El a făcut aceste declaraţii marţi, la conferinta Gândul e-Commerce, la care au participat reprezentanţi ai autorităţilor şi ai mediului de afaceri din comeţul online.

    Potrivit unui raport al Comisiei Europene publicat în 2014 şi bazat pe date din anul anterior, procentul românilor cu vârste cuprinse între 16 şi 74 de ani care au făcut cumpărături prin intermediul internetului a fost de 10% şi doar 7% dintre IMM-uri au vândut bunuri şi servicii online. În cazul companiilor mari, procentul a fost mai mare, de 14%. În România sunt active aproximativ 420.000 de IMM-uri, potrivit unui studiu al Fundaţiei Post-Privatizare. Acestea au 2,71 milioane de angajaţi.

    Andrei Radu, fondator Gala Premiilor eCommerce (GpeC), a spus, la acelaşi eveniment, că principalii jucători din piaţă estimează că retail-ul online autohton a generat vânzări de peste 1,1 miliarde euro în 2014. Cifra face referire exclusiv la produsele comercializate online (indiferent de natura lor) şi nu la servicii, plata facturilor de utilităţi, bilete de avion, bilete la spectacole sau vacanţe şi călătorii.

    Cele mai vândute produse online au fost cele din categoria electro-IT, urmate de articolele de vestimentaţie şi încălţăminte.

    Potrivit unei estimări a marilor jucători de pe piaţa locală de retail online, în România există în acest moment aproximativ 5.000 de magazine online, a declarat Andrei Radu. Totuşi, potrivit unor alte cercetări, numărul acestora ar putea fi chiar de 20.000.

    Majoritatea site-urilor cu componentă de magazin online nu sunt însă “relevante pentru industrie”.

    “Este o estimare (cifra de 5.000 – n.r.), nu este certitudine. Eu am stat de vorbă cu cel puţin două companii care fac crawling pe web vizavi de site-uri care oferă opţiunea de “adăugare în coş”, teoretic magazine online, iar ei au găsit aproximativ 20.000 de URL-uri. Deci se poate spune şi că România are aproximativ 20.000 de magazine online, dar este foarte posibil ca majoritatea lor să fie la nivelul la care vând trei produse pe săptămână şi atunci nu sunt relevante pentru industrie”, a spus Radu.

    Fondatorul GpeC a spus şi că din cele 5.000 de magazine “relevante” 1.173 sunt înrolate în sistemul 3D Secure, care este un protocol sigur de autentificare şi un sistem antifraudă susţinut de VISA şi MasterCard.

    Folosirea acestui sistem permite creşterea securităţii tranzacţiilor online, prin solicitarea unei parole la fiecare plată online. În caz de pierdere sau furt, cardul înrolat la 3D Secure nu poate fi folosit de terţe persoane pentru cumpărături online.

  • Transelectrica se aşteaptă la o scădere cu două treimi a profitului în acest an, la 138,7 milioane de lei

    Pentru anul viitor, transportatorul de energie prognozează un profit net de 67 milioane de lei, rezultatul urmând să crească uşor în 2017, la 71,92 milioane de lei.

    Profitul brut este preconizat să scadă în acest an cu 61,7%, de la 446 milioane de lei în 2014 la 170,74 milioane de lei (39,4 milioane euro).

    Statul deţine, prin Ministerul Economiei, 58,68% din acţiunile Transelectrica.

    Compania estimează că va obţine în acest an venituri totale de 2,67 miliarde de lei (616,6 milioane euro), în scădere cu 7% de la un venit preliminat de 2,87 miliarde de lei pentru anul 2014, în timp ce cheltuielile sunt prognozate să urce cu 3% de la 2,43 miliarde de lei la 2,5 miliarde de lei (564 milioane euro).

    Pe partea de venituri, compania se aşteaptă la o diminuare cu 6,7% a sumelor obţinute din activităţile de exploatare, la 2,63 miliarde de lei (593 milioane euro), în contextul în care veniturile din serviciile prestate pe piaţa de energie electrică (inclusiv transport) sunt estimate să scadă cu 6,6%, la 2,58 miliarde de lei (582 milioane euro), de la 2,76 miliarde de lei anul trecut.

    Veniturile din transportul de energie electrică ar urma să scadă uşor, la 1,28 miliarde de lei (288 milioane euro), de la 1,3 miliarde de lei în 2014.

    Veniturile financiare sunt prognozate la 43,3 milioane de lei (9,76 milioane euro), în scădere cu 24,2% de la 57,15 milioane de lei raportat la finele anului trecut.

    Pe segmentul de cheltuieli, costurile de exploatare sunt estimate în urcare cu 3,2%, de la 2,36 miliarde de lei în 2014 la 2,44 miliarde de lei (550 milioane euro) în acest an, în principal din cauza avansului cu 4,4% al cheltuielilor cu bunuri şi servicii, estimate la 1,85 miliarde de lei, faţă de 1,77 miliarde de lei anul trecut.

    Cheltuielile financiare ar urma să scadă cu 3,8%, de la 65,6 milioane de lei la 63,1 milioane de lei (14,2 milioane euro).

    Transelectrica şi-a propus să aloce 282,6 milioane de lei (63,75 milioane euro) pentru investiţii, în creştere cu aproape 90% raportat la 2014, când investiţiile au însumat 149,4 milioane de lei. Iniţial, compania estimase investiţii de 545 milioane de lei pentru anul trecut.

    Cea mai mare parte a investiţiilor din acest an (150,3 milioane de lei) are ca destinaţie continuarea unor proiecte începute în anii anteriori, în timp ce investiţiile noi vor totaliza 79,6 milioane de lei, în creştere puternică de la 5,8 milioane de lei anul trecut.

    Principalele proiecte noi vizează lucrări de retehnologizare a staţiilor electrice existente, precum şi creşterea capacităţii de interconexiune cu ţările vecine, inclusiv cele din afara UE (Moldova, Serbia, Turcia).

    Nivelul investiţiilor totale este estimat să urce la 375,86 milioane de lei în 2016 şi la 408,85 milioane de lei în 2017, pentru proiectele noi urmând să fie alocate 219,7 milioane de lei, respectiv 306,4 milioane de lei.

    Acţionarii Transelectrica au mai aprobat, la propunea ministerului Economiei, şi fixarea limitelor generale ale indemnizaţiei fixe acordate membrilor Directoratului şi Consiliului de Supraveghere, precum şi plafoanele pentru componenta variabilă a remuneraţiilor.

    Astfel, membrii Directoratului Transelectrica vor încasa un salariu fix care nu poate depăşi de 6 ori media pe ultimele 12 luni a câştigului salarial mediu brut din industria de profil.

    În ceea ce priveşte componenta anuală variabilă a remuneraţiei, aceasta nu va putea depăşi 12 indemnizaţii fixe şi va fi încasată numai în situaţia realizării cu succes a mai multor indicatori de performanţă.

    Conducerea Transelectrica beneficiază şi de bonusuri de performanţă, sub forma de pachete de opţiuni pe acţiuni virtuale Transelectrica (OAVT). Acţiunile virtuale nu conferă deţinătorilor calitatea de acţionar şi nu pot fi convertite în titluri Transelectrica.

    Componenta variabilă a remuneraţiei prin acordarea de OAVT se determină pe baza numărului de acţiuni virtuale, înmulţit cu suma dintre valoarea medie a OAVT din luna anterioară valorificării şi valoarea dividendelor/acţiuni plătite în perioada scursă între acordarea acţiunilor virtuale şi valorificarea acestora, din care se scade valoarea de acordare OAVT, pentru fiecare tranşă de acţiuni virtuale acordate.

    Acţionarii nu au aprobat, însă, stabilirea datei numirii în calitate de membri ai Directoratului sau ai Consiliului de Supraveghere ca fiind data de la care remuneraţia acordată membrilor celor două structuri se încadrează în limitele fixate.

  • Majoritatea managerilor de top văd creşteri de afaceri în 2015, susţinute de investiţii şi angajări

    Concluziile studiului “O nouă viziune a creşterii”, publicat joi de EY România, arată că 90% dintre liderii de business din România sunt încrezători în creşterea afacerilor lor în acest an, în timp ce doar 6% se aşteaptă la scăderea cifrei de afaceri, iar 4% la o stagnare.

    Dintre cei care mizează pe creştere, 48% prognozează o evoluţie semnificativ pozitivă în 2015, respectiv o creştere de peste 10%.

    Estimările privind creşterea profitului sunt, de asemenea, pozitive, doar 13% dintre companii aşteptându-se la o stagnare sau la o scădere a profitabilităţii în 2015.

    “Această tendinţă va fi susţinută în mare măsură prin investiţii, având în vedere că 76% dintre respondenţi afirmă că vor creşte investiţiile în 2015. Acestea se vor concentra în zona de lansări de noi produse şi servicii, cea de marketing şi vânzări şi în extinderea în noi pieţe de desfacere”, se arată într-un comunicat al EY România.

    Investiţiile programate vor fi finanţate în principal prin credite bancare (53%), urmate de injecţii de capital (18%).

    “Creşterea competitivităţii prin inovaţie şi cercetare, creşterea brand-ului şi digitalizarea trebuie să se regăsească pe agenda de business şi în bugetele de investiţii în 2015. De asemenea, accesul la finanţare, abilitatea de a diversifica sursele de finanţare şi optimizarea costului finanţării au devenit într-o mai mare măsură avantaje competitive, ca urmare, orice strategie de business va trebui să le aibă în vedere în acest an”, spune Bogdan Ion, country managing partner la EY România.

    Evoluţiile pozitive estimate pentru cifra de afaceri şi profitabilitate vor fi susţinute şi prin creşterea numărului de angajaţi. În timp ce 36% dintre angajatori se aşteaptă la o creştere modestă (sub 5%), peste 35% afirmă că vor creşte numărul angajaţilor între 5-30% sau peste.

    Potrivit analizei, 87% dintre companii vor creşte salariile, dar aproape jumătate dintre respondenţi nu estimează majorări mai mari de 5%. Totuşi, 38% au bugetat pentru 2015 o creştere a salariilor propriilor angajaţi între 5-20% sau chiar mai mult.

    Companiile din IT şi servicii estimează cele mai mari rate de creştere a salariilor în acest an. Respondenţii din industria IT sunt foarte încrezători în perspectivele sectorului de profil într-o măsură semnificativă (78%), alţi executivi optimişti peste media economiei provenind din industria producătoare şi servicii.

    “După depăşirea crizei, revenirea creşterii a fost timidă. În 2015 însă, cererea va redeveni motorul creşterii business-urilor româneşti, conform răspunsurilor oferite în cadrul studiului. Astfel, 66% dintre executivi se aşteaptă la o creştere a cererii pentru produsele şi serviciile companiei lor în 2015, în timp ce 32% estimează o stagnare şi doar 2% o tendinţă negativă. Evoluţiile cele mai bune le aşteaptă executivii din IT, transporturi, real estate şi servicii, în timp ce evoluţii negative sunt estimate în industria editorială”, potrivit sursei citate.

    Concluziile analizei arată că 41% dintre oamenii de afaceri consideră costurile reduse cel mai important avantaj competitiv al concurenţei. De asemenea, reducerea costurilor este primul răspuns luat în calcul de executivi la condiţiile de piaţă.

    “Reducerea costurilor este încă sus pe agenda oamenilor de afaceri, deşi, în acelaşi timp, recunosc importanţa mare a inovaţiei în succesul companiei pe care o conduc, 60% dintre ei afirmând că inovaţia are un impact mare şi foarte mare în această privinţă. Deşi 78% dintre respondenţi consideră că succesul companiei este în măsură mare şi foarte mare dependent de nivelul de pregătire al angajaţilor, doar 5% dintre ei au recurs la atragerea în companie a unor angajaţi valoroşi în 2014, ca răspuns la condiţiile din piaţa în care activa compania”, se spune în comunicat.

    Referindu-se la factorii care definesc succesul pe piaţa locală în acest an, cei mai importanţi trei indicatori rămân rezultatele financiare, satisfacţia clienţilor şi cota de piaţă, cu precizarea că satisfacţia clienţilor a detronat în importanţă indicatorii financiari, fiind în 2015 cel mai importat element al succesului unei companii. Alături de aceşti factori, 41% dintre liderii de business menţionează notorietatea mărcii (brand awareness), faţă de 39% în anul trecut.

    Studiul EY România privind percepţia mediului românesc de afaceri în 2015 are la bază un chestionar care analizează percepţiile a 202 executivi de top provenind din organizaţii care operează la nivel local, în diverse industrii. Astfel, 22% dintre respondenţi provin din companii cu cifra de afaceri mai mare de 50 de milioane euro, 30% din companii cu cifră de afaceri între 10-50 milioane euro, 23% cu rulaje între 1-10 milioane euro şi 25% cu vânzări de sub un milion de euro.

    Executivii au răspuns chestionarului EY România în perioada 10 – 16 februarie 2015.

    EY este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global, cu 190.000 de angajaţi în peste 700 de birouri din 150 de ţări şi venituri de 27,4 miliarde de dolari în anul fiscal încheiat la 30 iunie 2014.