BusinessMagazin

Tag: esec

  • Predoiu: Ponta să semneze privatizarea CFR Marfă dacă o consideră oportună şi corectă

     “Dacă premierul Ponta consideră privatizarea CFR Marfă oportună şi corectă atunci să semneze contractul, dacă nu, să spună de ce l-a ţinut în Guvern pe domnul ministrul Fenechiu şi să-şi mai asume încă un eşec”, a scris, marţi, pe Facebook, Cătălin Predoiu.

    Preşedintele Traian Băsescu a afirmat, luni, că premierul Victor Ponta trebuie să îşi asume, în calitate de ministru interimar la Transporturi, responsabilitatea politică pentru privatizarea CFR Marfă, având în vedere aprecierile pozitive făcute de acesta la modul cum s-a derulat privatizarea.

    Băsescu a mai spus că firma care a câştigat licitaţia pentru a cumpăra CFR Marfă nu are banii necesari pentru a plăti suma convenită şi caută bani “pe la bănci”, el întrebând de unde va mai avea compania bani de investiţii pentru modernizare.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • O IALTĂ A GAZELOR

    Premierul Victor Ponta a mărturisit că înţelege raţiunile economice pentru care nu a fost ales Nabucco, iar preşedintele Băsescu a punctat, cât se poate de corect, zic eu, că este o copilărie să ne închipuim că vom avea loc, sau că ni se va face loc, în proiectul South Stream al Gazprom, ba a anunţat şi o redefinre a politicii enegetice a României.

    Dincolo de aceste declaraţii şi de pasivitatea societăţii, cred, pe scurt, că decizia de îngropare a proiectului Nabucco este o consfinţire a sferelor de influnţă energetică pentru Europa, la fel cum cu decenii în urmă Roosevelt, Stalin şi Churchill au împărţit Europa. O Ialtă a gazelor, generată de decizia azerilor şi a unui consorţiu condus de BP şi Statoil, de a aproviziona proiectul TAP (Trans Adriatic Pipeline, prin Grecia, Albania şi marea Adriatică, până în tocul Italiei).

    Care lasă Ungaria, Bulgaria şi România dependente de gazul rusesc. Nabucco era un proiect despre care s-a vorbit timp de zece ani, pentru care s-au realizat studii de fezabilitate, s-au organizat zeci de întâlniri, s-au semnat hectare de documente, ai fost declaraţii şi întâlniri, inclusiv cu furnizorii din zona mării Caspice, companii importante l-au curtat, analizat, şi, dintr-odată, brusc, devine neviabil comercial?! Dacă a fost aşa, cine este răspunzător pentru toată fanfaronada de un deceniu, pentru promisiuni, pentru timpul, banii şi orele din viaţa oamenilor mâncate aiurea?

    Prietenii bulgari, dintre toţi partenerii din Nabucco, par a pierde cel mai puţin, pentru că au obţinut o promisiune de aprovizionare printr-o conductă care leagă sistemul vecinilor noştri de Grecia. Dincolo de interesele economice desluşite de oficialii români (le-aş fi vrut detaliate, sincer) există o serie de aspecte interesnte de urmărit în perioada următoare.

    TAP nu înseamnă numai o conductă, pentru că poate deveni o carte importantă de jucat pentru Grecia cea marcată de criză – investiţii, locuri de muncă, venituri pentru stat şi pentru companii. Apare un partener nou în jocul geopolitic, Albania. Şefii OMV au avansat o idee interesantă – „gaze europene pentru europeni„. O fi însemnând asta o concentrare mai mare pe zona Mării Negre, sau poate liber la gazele de şist, la noi sau aiurea? Şi, nu în ultimul rând, apare în Europa un alt partener în jocul geopolitc, Azerbaijanul: dincolo de deciziile consorţiului Şah Deniz, care, iată, anulează un deceniu de demersuri şi eforturi, trebuie spus că Socar tocmai o obţinut un pachet de control în Desfa, compania care operează reţeaua de distribuţie a gazelor din Grecia.
    Un strateg cum a fost Von Clausewitz a spus la un moment dat că politica externă este o continuare a războiului. Nu ştiu când o să învăţăm şi noi lecţia asta. 

    M-am gândit să ilustrez textul acesta cu un tablou care se numeşte ceva de genul „Zorii patriei mumă„, pentru care autorul, Feodor Şurpin, a primit premiul de stat; este obolul pe care artistul l-a plătit pentru a exista, dacă vreţi. Interesant este că omul se dovedeşte, în dimensiunea aridă a tabloului, un fin analist, de-a dreptul curajos. Dacă priviţi atent, veţi desluşi dincolo de uriaşul Stalin, stâlpii puterii sale, aşezaţi cumva în ordine: electricitatea, tractoarele şi ţăranii la muncă, în zare oraşul şi uzinele cu coşuri fumegânde. Iar între Stalin şi oraş, pe un drum şerpuit, silueta neagră şi cocoşată a Pobedei cu care erau săltaţi, în zori, indezirabilii. Pentru că şi politica internă poate fi un soi de război.
     

  • Putin: Orice tentativă de intervenţie militară străină în Siria este sortită eşecului

    “Subliniez din nou că orice tentativă de a influenţa situaţia din Siria prin forţă, printr-o ingerinţă militară, este sortită eşecului şi va antrena consecinţe umanitare grave”, a declarat Putin, în cadrul unei conferinţe de presă, la Ekaterinburg (1.500 de kilometri est de Moscova).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • STUDIU DE CAZ: Care este viitorul Facebook

    CONTEXTUL: Reţeaua de socializare Facebook a intrat în ascensiune liberă în ultimii ani. Compania lui Mark Zuckerberg a urcat de la un milion de utilizatori în 2004 la peste 1,1 miliarde anul acesta şi deşi multă vreme nu a prea avut venituri, ultimii ani au adus o creştere inclusiv pe acest segment.

    DECIZIA: Tânărul antreprenor Mark Zuckerberg, împreună cu restul acţionarilor reţelei de socializare, decide să listeze compania la bursă, cu toate că Facebook nu avea nici probleme de lichiditate sau de încasări (veniturile anuale au depăşit în criză pragul de un miliard de dolari şi acum sunt peste acest nivel într-un singur trimestru) şi nici de atragere a investitorilor, având în vedere că din 2004 a primit finanţări anuale, cu excepţia lui 2010 şi a anului trecut, când a avut loc listarea.

    EFECTELE: Oferta publică iniţială a fost un adevărat fiasco. Valoarea acţiunilor a intrat în picaj la numai o zi de la listare, capitalizarea companiei s-a redus de la 104 miliarde de dolari la 77 de miliarde de dolari în acelaşi interval, iar averea estimată a lui Mark Zuckerberg s-a diminuat cu cinci miliarde de dolari în nici o săptămână. Bineînţeles, întreaga mişcare a fost investigată de autorităţi şi a atras după sine numeroase procese în instanţă, dar acum, după un an, compania pare să o ducă mai bine ca niciodată.

    BILANŢUL LISTĂRII LA BURSĂ A REŢELEI DE SOCIALIZARE FACEBOOK ESTE UNUL DEZASTRUOS. În urmă cu un an, pe vremea asta, compania era în plin proces de ofertă publică iniţială, la un preţ per acţiune considerat uriaş de majoritatea analiştilor din domeniu, în condiţiile unei capitalizări de cel puţin 90 de miliarde de dolari, şi implicit intens criticat. Ce a urmat după a fost un fiasco de proporţii – preţul acţiunilor s-a prăbuşit şi nu şi-a mai revenit nici în ziua de astăzi, capitalizarea s-a diminuat cu vreo 30 de miliarde de dolari, averea lui Zuckerberg s-a ajustat cu cinci miliarde de dolari, însă, mai important, milioane de oameni au pierdut sume considerabile de bani în urma investiţiei în acţiunile Facebook.

    REŢEAUA DE SOCIALIZARE AR FI TREBUIT SĂ DEVINĂ MAI MARE DECÂT MULŢI GIGANŢI MONDIALI PRECUM AMAZON, McDonald’s sau chiar Coca-Cola, ceea ce nu s-a mai întâmplat odată cu eşecul listării. Semnale ar fi fost destule pentru împiedicarea deciziei – General Motors, de pildă, anunţa cu doar câteva zile înainte de oferta publică iniţială că nu va mai cumpăra publicitate pe platforma de socializare, o pierdere deloc neînsemnată în veniturile reţelei – însă Zuckerberg n-a ţinut cont de ele.

    La un an de la listare, lucrurile nu par să mai fie însă atât de tragice. În ciuda evoluţiei dezamăgitoare la bursă, Facebook a raportat rezultate financiare bune. Veniturile de 1,46 de miliarde de dolari în primul trimestru din acest an au fost cu 38% mai mari decât cele din perioada similară din 2012, pe când profitul net s-a situat la 219 milioane de dolari, peste nivelul de 205 milioane de dolari din primele trei luni ale anului trecut, conform datelor companiei.

    Mai mult, numărul de utilizatori a continuat să crească nestingherit: dacă în martie 2012, cu mai puţin de două luni înainte de listarea la bursă, 901 de milioane de oameni din toată lumea aveau cont pe Facebook, cifra a depăşit pragul de un miliard în septembrie anul trecut. Iar la finele lunii martie din acest an existau peste 1,11 miliarde de conturi pe reţeaua de socializare. Peste 750 de milioane dintre ei accesează în fiecare lună platforma de pe dispozitive mobile precum telefoane mobile inteligente sau tablete. Şi în fiecare zi, pe Facebook intră cam 665 de milioane de oameni care publică fotografii, comentează mesajele prietenilor sau se joacă în cadrul reţelei, iar printre ei sunt inclusiv milioane de oameni din colţuri mai sărace ale lumii, precum Malawi, Malaiezia sau Martinique, unde gradul de informatizare este totuşi încă destul de scăzut.

    DE LA OFERTA PUBLICĂ INIŢIALĂ S-AU SCHIMBAT DESTUL DE MULTE. Şi, deşi a fost un dezastru pentru investitori, listarea sau mai bine zis strategia companiei pentru a reda încrederea investitorilor după ce au pierdut atâţia bani anul trecut pare să fi avut efecte destul de bune. Executivii Facebook, în frunte cu Mark Zuckerberg, au fost ocupaţi în acest an cu lansări menite să crească afacerile şi valoarea companiei şi, totodată, să înlăture dubiile şi amendamentele scepticilor cu privire la perspectivele de creştere. De pildă, compania a atacat domeniul publicităţii mobile anul trecut, ca parte a strategiei de extindere în sfera publicităţii, a lansat un telefon mobil inteligent marca Facebook, a introdus Facebook Home şi Graph Search şi, să nu uităm, a cumpărat Instagram cu peste un miliard de dolari. Până şi General Motors este iar printre cumpărătorii de reclame, semn că temerile cu privire la evoluţia reţelei de socializare s-au mai disipat.

    MARK ZUCKERBERG A ARĂTAT ASTFEL CĂ NU SE LASĂ UŞOR DESCURAJAT ŞI, deşi privit cu ochi sceptici prin prisma vârstei şi lipsei de experienţă în business, mai cu seamă că întreaga sa carieră este construită în jurul Facebook şi asta mai degrabă din postura de „şoricel de bibliotecă„ decât de CEO, a dovedit că poate depăşi obstacolul unei listări ratate. Mai mult, evoluţia pozitivă din ultimul an a companiei, având în vedere indicatorii de performanţă, este o lecţie în sine, pentru că arată cum o decizie aparent greşită, tradusă în pierderi consistente din punct de vedere financiar, nu trebuie să însemne în mod neapărat un final pentru afacere. Ba din contră, direcţia este şi pare să rămână în sus şi de-aici înainte. Semn că tot ce-a fost mai rău a trecut.

  • Alexandru Nazare: Privatizarea CFR Marfă e un eşec profund. Ministrul Fenechiu trebuie să plece

     “Premierul Victor Ponta consideră această privatizare doar o sincopă, noi, PDL, considerăm aceste acţiuni nişte lucruri extrem de grave şi un eşec profund al privatizării CFR Marfă”, a afirmat Nazare, la o conferinţă de presă.

    El a spus că banii pentru privatizare au fost plătiţi de două ori de ministrul Ovidiu Silaghi şi de Relu Fenechiu, nu a fost o evaluare transparentă a activelor şi nu a existat o confirmare scrisă a faptului că datoriile companiei pot fi şterse.

    “Nu se poate face privatizarea CFR Marfă pe repede înainte nonşalant. Această privatizare devine o bătaie de joc la adresa românilor”, a adăugat Nazare.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ponta speră ca vânzarea CFR Marfă să nu fie “până la capăt” un eşec: Firmele sunt serioase, nu fantomă

     “Nu este încă, sper să nu fie până la capăt un eşec. Aseară s-a anulat o procedură, s-a pornit alta. Anularea de aseară nu a fost din cauza ministerului, ci din cauza faptului că cele trei companii, fiecare dintre ele avea lipsă un document şi atunci aveam varianta s-o anulăm de tot şi s-o lăsăm baltă sau să reluăm procedura în aşa fel încât să dăm timpul necesar, cred că maxim o săptămână, în care practic să se completeze ofertele depuse. Toate cele trei companii sunt companii serioase, sunt companii puternice, nu sunt companii fantomă, însă probabil şi din cauza termenelor foarte scurte pe care le-am pus – avem acest dateline al board-ului FMI – probabil că n-au reuşit să aducă la timp absolut toate documentele”, a spus Ponta.

    Niciunul dintre cei trei investitori care au depus documentaţia de participare nu s-a precalificat pentru etapa următoare în cadrul procesului de privatizare a companiei CFR Marfă, în urma verificării şi analizării documentelor, procesul urmând să fie reluat.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Fenechiu: Investitorii CFR Marfă, cu acte incomplete. Demisia, doar dacă eşecul mi s-ar datora

     “Dacă CFR Marfă nu se privatizează din cauza unor greşeli ale ministerului, plec a doua zi. Eu îmi fac treaba, respect termenele şi procedurile”, a afirmat ministrul Transporturilor.

    El a arătat că documentanţiile depuse de cei trei investitori sunt incomplete sau neconforme.

    “La fiecare ofertant lipsea câte ceva. Facem toate diligenţele pentru o nouă procedură. Dorinţa mea este să nu ieşim din termenul final (20 iunie – n.r.)”, a adăugat Fenechiu.

    Întrebat ce investitori ar putea să se prezinte la reluarea procedurii, ministrul a spus că inclusiv cei trei ofertanţi, însă cu “documentaţia completă”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Vosganian spune că stagnarea investitiei în reactoarele 3 si 4 nu este un eşec, ci doar un impas

     “Sunt un susţinător al programului nuclear în România.(…) Nu doresc să evoc acum motivele pentru care investiţia în reactoarele 3 şi 4 nu a mai fost continuată. Nu socotesc un eşec fără ieşire ceea ce s-a întâmplat cu parteneriatul pentru reactoarele 3 şi 4, ci doar un impas din care sper să ieşim”, a declarat miercuri Vosganian la simpozionul NucInfo’ Day, organizat de Agenţia Nuclearǎ şi pentru Deşeuri Radioactive, cu sprijinul MEDIAFAX şi gandul.info.

    Guvernul a semnat în 2008 un parteneriat cu mai multe companii pentru derularea investiţiei în reactoarele nuclearelectrice 3 şi 4 de la Cernavodă, evaluat la acea dată la patru miliarde de euro. În 2006 această investiţie era estimată să ajungă la două miliarde de euro.

    În 2013, când Vosganian a redevenit ministru al Economiei, investiţia este evaluată la 6,5 miliarde de euro. Vosganian a mai fost ministru al Economiei între finele anului 2006 şi 2008.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Eşec în vânzarea Bank of Cyprus: banca centrală din Cipru a respins ofertele BT şi Raiffeisen

    Banca centrală a Ciprului a respins ieri ofertele depuse de Banca Transilvania şi Raiffeisen Bank pentru preluarea totală sau parţială a sucursalei Bank of Cyprus şi caută alternative de transfer în România al depozitelor de la unitatea locală, care au coborât sub 100 mil. euro.

    De la momentul închiderii sucursalei, în data de 1 aprilie, s-au efectuat retrageri care însumează circa 3 mil. euro.

    Surse bancare au declarat că, încă de miercuri, cele două oferte au fost considerate mult prea mici în comparaţie cu ceea ce a evaluat comitetul de restructurare a sistemului bancar din Cipru, prin consultanţi.

    Mai multe surse au confirmat că Raiffeisen a cerut un discount mai mic pentru creditele care urma să le preia de la sucursala din România a Bank of Cyprus, dar BT, deşi a solicitat un discount mai mare, a fost dispusă să includă în portofoliu majoritatea creditelor cu un serviciu bun al datoriei.

    Oficialii celor două bănci care au depus oferte nu au putut fi contactaţi. Activele înregistrate în sucursala din România însumează circa 450 mil. euro, din care puţin peste 350 mil. euro reprezintă credite.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

     

  • Eşecul din România a costat Debenhams 4,4 mil. euro

    Retailerul britanic Debenhams a înre­gistrat o pierdere contabilă de 3,8 milioane de lire sterline (4,4 milioane euro) în urma închiderii celor 6 maga­zine care funcţionau în franciză din România, francizorul local „eşuând“ în contextul condiţiilor „foarte difi­cile“ de pe piaţă.

    Retailerul de articole vestimentare Debenhams a închis în primul semestru al anului fiscal 2012-2013, încheiat la 2 martie, un total de 12 magazine, din care cele 6 magazine în franciză din Ro­mânia, unde fran­cizorul „a eşuat într-o piaţă foarte dificilă“, se arată în ra­portul financiar al companiei. Închi­derea magazinelor din România a deter­minat ştergerea unei creanţe de 3,8 milioane lire, se spune în raport.

    Omul de afaceri Octavian Radu, care deţinea în perioada de boom peste zece francize ale unor branduri inter­na­ţionale de modă, declara la începutul lunii aprilie pentru ZF că renunţă la afacerile în domeniu şi închide maga­zinele Debenhams pe care le mai deţinea.

    Toate stirile sunt pe zf.ro