BusinessMagazin

Tag: echipamente

  • Scrisoare de la un antreprenor din industria farma. Spitalele şi medicii nu au echipamente anti-virus. Dar există vreo entitate a statului responsabilă cu achiziţia de stocuri medicale urgente? Că am obosit să o caut. Nimeni nu îşi asumă responsabilitatea

    În mod excepţional, Ziarul Financiar preia astăzi pe prima pagină, cuvânt cu cuvânt, un mesaj al unui om de afaceri care spune ceea ce ZF cere de două săptămâni: Centralizaţi la guvern achiziţiile şi furnizarea de echipamente medicale şi medicamente, nu lăsaţi spitalele de capul lor, pentru că va fi haos.

     

    „Bună ziua stimată echipă redacţională a Ziarului Financiar!

    Vă scriu la invitaţia impe­ra­tivă transmisă de preşe­dintele Iohannis, me­sajul online prin care au­torităţile române par că ne solicită pe noi, cei din eco­no­mia privată, să punem umărul la tre­cerea cu bine a României prin criză, atât criza medicală cât şi criza economică pre­zentă şi cu siguranţă viitoare de­oare­ce ea va persista şi după ce COVID-19 va fi istorie.

    Vă scriu deoarece am obo­sit după atâtea încer­cări de a găsi acea persoa­nă / acele persoa­ne în a căror fişă a postu­lui să fie specificată responsabi­lita­tea de a «rezolva» situaţii de urgenţă pe care sistemul de sănătate din România trebuie să le treacă rapid şi cu bine.

    Citim pe toate canalele de infor­mare (oficiale, nu doar pe cele în care ne putem da toţi cu părerea) că spitalele şi cadrele medicale din linia întâi nu au echipamentele de protecţie necesare pentru a-şi desfăşura activitatea eficient şi în condiţii de siguranţă atât pentru ei, cât şi pentru cei din jurul lor.

    Pe de altă parte, deşi nu mai lucrez în distribuţia de medicamente din România din 2010, dar consiliez firme similare din Europa de Vest, primesc în mod pasiv oferte de echipamente de protecţie (măşti, combinezoane, vi­ziere, soluţii de dezinfectare antibac­te­riene & antivirale), dar şi aparate medicale precum ventilatoare invazive (prin intubare atât de necesare pentru cazurile disperate), stocuri exis­tente fizic care pot fi aduse rapid în ţară, direct pe aeroportul Otopeni, cu avion dedicat dacă se semnează contract cu plata pe bază de Garanţie Bancară, după livrarea şi certificarea stocului ca fiind conform cu standardele ofertate: zero risc, rapiditate maximă, problemă rezolvată.

    Dificultatea constă în faptul că trebuie comandată o cantitate suficient de mare încât livrarea cu avion dedicat să facă sens, dar asta ar însemna că putem avea tot ce ne trebuie în maximum 3 zile.

    Doar că niciun spital nu poate să co­mande în mod individual o asemenea can­titate, pare că nimeni nu vrea să rişte să achiziţioneze de la furnizori ex­terni pe bază de scrisoare de garanţie ban­cară, pare că cei plătiţi din taxele şi im­pozitele noastre, angajaţi ca să ne poar­te de grijă nouă dar şi colegilor lor din secţiile de terapie intensivă sau de pe ambulanţele pentru urgenţe, ma­jo­ri­tatea lor par că aşteaptă ca virusul să se inac­tiveze din proprie iniţiativă, din plictiseală.

    Din ce constat, nu există un minim de transparenţă privind crearea şi popu­larizarea unui canal de comuni­care cu echipa care este responsabilă cu achiziţia de stocuri medicale urgenţe: un număr de telefon, un site, ceva.“ 

    „Este foarte probabil ca acei oameni sufocaţi de presiunea timpului şi volu­mul de cereri imperative, să nu reuşeas­că să identifice rapid şi eficient ofertele reale, competitive. Şi, paradoxal, noi nu reuşim să aflăm cine sunt ei, cum putem ajunge la ei ca să îi ajutăm, să le uşurăm efortul de a aduce rapid toate cele nece­sare celor care au nevoie disperată de ele. Nu mai spun de faptul că mai mult ca sigur am putea ajuta să aducem materii prime necesare producerii la scală industrială de echipamente de protecţie nu doar pentru nevoile românilor, cât şi pentru restul ţărilor vecine, că doar producem în România pantofi şi textile pentru atâtea ţări din UE şi nu numai.

    În altă ordinde de idei, iată situaţii absurde ce pot exista zilele acestea în România: firma Sanofi, cea care produce Plaquenil (medicamentul atât de mediatizat deoarece reduce inflamaţia plămânilor pacienţilor în stare gravă) de aproape 2 săptămâni se „roagă“ de autorităţile competente (ANM şi MS) să poată dona sistemului de sănătate din România un stoc semnificativ de Plaquenil şi nici până azi formalităţile nu au fost decise şi întocmite pentru a se preda stocul către Unifarm să îl distribuie către focare? Dacă această situaţie nu aduce a incompetenţă sau mai rău, neglijenţă criminală, atunci ce sugerează această situaţie?

    Nu în ultimul rând, dacă ştiţi ce instituţie sau cine dispune de suficientă autoritate pentru a organiza o echipă compusă din reţelele de magazine alimentare din România (Carrefour, Auchan, Cora, Lidl, Kaufland,…) şi taximetrişti & şoferi de UBER (şi alte soluţii de ride share) prin care să preluăm şi să prelucrăm comenzile online de alimente de strictă necesitate ale oamenilor aflaţi în izolare, să le culegem rapid în magazine în ambalaje potrivite, să asigurăm magazinului încasarea prin card bancar şi să le livrăm acasă oamenilor (mai ales celor bătrâni şi celor cu boli cronice) în aceeaşi zi, în condiţii igienice?

    Nu este nimic complicat dacă ştii ce să ceri şi cum să faci, dar nimeni nu pare să vrea să îşi asume acest rol sau poate că nimănui nu i s-a acordat responsabilitatea şi autoritatea de a rezolva această urgenţă. Însă adevărul este că am putea astfel să facilităm implementarea carantinei, distanţării sociale, eliminarea contaminării comunitare?

    Nu ştiu dacă acest email va schimba cu ceva starea prezentă a lucrurilor, măcar sper că dumneavoastră puteţi informa pe cei care deţin frâiele puterii că ar putea beneficia de suportul firmelor private, de expertiza şi cunoştinţele noastre în rezolvarea promptă a disfuncţionalităţilor pe care această criză le-a scos în evidenţă şi ale căror costuri se traduc în pierderi de vieţi omeneşti.

    Vă salut şi va doresc să reuşiţi conectarea mediului privat la efortul instituţional al autorităţilor guvernamentale. Doar împreună vom reuşi!“

    (Vivian Diaconescu – antreprenor, fost manager farma)

  • Donald Trump acceptă ajutorul lui Vladimir Putin: Rusia va trimite ajutoare medicale şi echipamente în SUA

    Rusia a anunţat că va trimite în Statele Unite un avion cu ajutoare medicale şi echipamente de protecţie pentru a-l ajuta pe Donald Trump să lupte cu epidemia de coronavirus, potrivit FT.

    Dmitry Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, le-a spus reporterilor, joi, că avionul va pleca de la Moscova spre SUA după ce Donald Trump a acceptat oferta de ajutor a preşedintelui rus Vladimir Putin.

    „Rusia şi-a oferit ajutorul sub forma proviziilor medicale şi a echipamentelor de protecţie în lumina situaţiei epidemiologice din America. Trump a acceptat ajutorul”, a spus Peskov, citat de Interfax.

    Peskov a mai spus că preşedintele rus se aşteaptă ca americanii să răspundă la un potenţial apel de ajutor al Kremlinului în viitor.

    „Ajutându-ne colegii americani, preşedintele se aşteaptă ca atunci când producătorii americani de echipamente medicale vor majora producţia, aceştia vor ajuta la rândul lor, dacă va fi nevoie. Acum, când situaţia actuală afectează pe toată lumea fără excepţii, nu există nicio alternativă în afară de parteneriate şi ajutor”, a spus Peskov.

    Rusia a trimis nouă avioane cu 600 de ventilatoare, 100 de virusologi militari, şi opt echipe medicale în Italia, săptămâna trecută, pentru a-l ajuta pe Giuseppe Conte să lupte cu răspândirea coronavirusului.

  • Mesaj incredibil de la un fost manager pharma: există oferte pentru echipamente contra virusului, dar statul român doarme

    „Am obosit dupa atatea incercari de a gasi acea persoana / acele persoane in caror Fisa a Postului sa fie specificata responsabilitatea de a “REZOLVA” situatii de urgenta pe care sistemului de sanatate din Romania trebuie sa le treaca rapid si cu bine.”
     
    Citim pe toate canalele de informare (oficiale, nu doare pe cele in care ne putem da toti cu parerea) ca spitalele si cadrele medicale din linia intai nu au echipamentele de protectie necesare pentru a isi desfasura activitatea eficient si in conditii de siguranta atat pentru ei cat si pentru cei din jurul lor.
     
    Pe de alta parte, desi nu mai lucrez in distributia de medicamente din Romania din 2010 dar consiliez firme similare din Europa de Vest, primesc in mod pasiv oferte de echipamente de protectie (masti, combinezoane, viziere, solutii de dezinfectare antibacteriene & antivirale,…) dar si aparate medicale precum ventilatoare invazive (prin intubare atat de necesare pentru cazurile disperate), stocuri existente fizic care pot fi aduse rapid in tara, direct pe aeroportul Otopeni, cu avion dedicat daca se semneaza contract cu plata pe baza de Garantie Bancara, dupa livrarea si certificarea stocului ca fiind conform cu standardele ofertate => zero risc, rapiditate maxima, PROBLEMA REZOLVATA.
     
    Dificultatea consta in faptul ca trebuie comandata o cantitate suficient de mare incat livrarea cu avion dedicat sa faca sens, dar asta ar insemna ca putem avea tot ce ne trebuie in maximum 3 zile.
     
    Doar ca…nici un spital nu poate sa comande in mod individual o asemenea cantitate, pare ca nimeni nu vrea sa riste sa achizitioneze de la furnizori externi pe baza de scrisoare de garantie bancara… pare ca cei platiti din taxele si impozitele noastre, angajati ca sa ne poarte de grija noua dar si colegilor lor din sectiile de terapie intentiva sau de pe ambulantele pentru urgente, majoritatea lor par ca asteapta ca virusul sa se inactiveze din proprie initiativa, din plictiseala.
     
    Din ce constat, nu exista un minim de transparenta privind crearea si popularizarea unui canal de comunicare cu echipa care este responsabila cu achizitia de stocuri medicale urgente: un numar de telefon, un site,…ceva.
     
    Este foarte probabil ca acei oameni sufocati de presiunea timpului si volumul de cereri imperative, sa nu reuseasca sa identifice rapid si eficient ofertele reale, competitive. Si, paradoxal, noi nu reusim sa aflam cine sunt ei, cum putem ajunge la ei ca sa ii ajutam, sa le usuram efortul de a aduce rapid toate cele necesare celor care au nevoie disperata de ele.
     
    Nu mai spun de faptul ca mai mult ca sigur am putea ajuta sa aducem materii prime necesarE producerii la scala industriala de echipamente de protectie nu doar pt nevoile Romanilor cat si pentru restul tarilor vecine, ca doar producem in Romania pantofi si textile pentru atatea tari din EU si nu numai.
     
    In alta ordinde de idei, iata situatii absurde ce pot exista zilele acestea in Romania => firma SANOFI, cea care produce PLAQUENIL (medicamentul atat de mediatizat deoarece reduce inflamatia plamanilor pacientilor in stare grava) de aproape 2 saptamani se “ROAGA” de autoritatile competente (ANM si MS) SA POATA DONA sistemului de sanatate din Romania un stoc semnificativ de PLAQUENIL…si nici pana azi formalitatile nu au fost decise si intocmite pentru a se preda stocul catre UNIFARM ca sa il distribuie catre focare??? Daca aceasta situatie nu aduce a incompetenta sau mai rau, neglijenta criminala, atunci ce sugereaza aceasta situatie.
     
    Nu in ultimul rand, daca stiti ce institutie sau cine dispune de suficenta autoritate pentru a organiza o echipa compusa din retelele de magazine alimentare din Romania (Carrefour, Aucham ,Cora, Lidl, Kaufland,…) si taximetristi & soferi de UBER (si alte solutii de ride share) prin care sa preluam si sa prelucram comenzile online de alimente de stricta necesitate ale oamenilor aflati in izolare, sa le culegem rapid in magazine in ambalaje potrivite, sa asiguram magazinului incasarea prin card bancar si sa le livram acasa oamenilor (mai ales celor batrani si celor cu boli cronice) in aceeasi zi, in conditii igienice? 
    Nu este nimic complicat daca stii ce sa ceri si cum sa faci, dar nimeni nu pare sa vrea sa isi asume acest rol sau poate ca nimanui nu i s-a acordat responsabilitatea si autoritatea de a rezolva aceasta urgenta. Insa adevarul este ca am putea astfel sa facilitam implementarea carantinei, distantarii sociale, eliminarea contaminarii comunitare?
     
    In ultimile zile magazinul nostru de produse alimentare online www.buno-carne.ro a deservit multe cazuri in care persoane tinere au plasat comenzi de alimente achitate cu cardul bancar, comenzi pentru care au indicat ca adresa de livrare adresa rudelor in varsta aflate fara ajutor la distanta, in localitati precum Harsova de Constanta sau Fundata de Brasov. Si aici firmele de curierat au fost super saritoare si am reusit sa livram a doua zi majoritatea comenzilor, ceea ce nu este putin. 
     
    Este incredibil cate lucruri bune am putea realiza daca persoane cu experienta si spirit organizatoric ar primi atat insarcinarea cat si autoritatea de la guvern de a implementa rapid solutii integrate tintite pe REZOLVAREA PROBLEMELOR CONCRETE, PRAGMATIC?
     
    Nu stiu daca acest email va schimba cu ceva starea prezenta a lucrurilor, macar sper ca Dumneavoastra puteti informa pe cei care detin fraiele puterii ca ar putea beneficia de suportul firmelor private, de expertiza si cunostintele noastre in rezolvarea prompta a disfunctionalitatilor pe care aceasta criza le-a scos in evidenta si a caror costuri se traduce in pierderi de vieti omenesti.
     
    Va salut si va doresc sa reusiti conectarea mediului privat la efortul institutional al autoritatilor guvernamentale. DOAR IMPREUNA VOM REUSI!
     
    Vivian Diaconescu

     

     

  • De unde se pot cumpăra echipamente medicale împotriva COVID-19. O companie din România a făcut o listă a furnizorilor

    În vederea susţinerii gestionării epidemiei de Covid19 în ţară, Ebury România a anunţat într-un comunicat de presă că ONG-urile şi companiile pot cumpăra echipamente medicale necesare, de la peste 30 de furnizori, majoritatea din China, cu care compania se află în legătură zilnică în această perioadă.
    Lista echipamentelor medicale care pot fi comandate cuprinde:
    •    măşti (chirurgicale, FFP2, KN95, N95);
    •    viziere, ochelari de protecţie, mănuşi (sterile, non-sterile);
    •    combinezoane, halate medicale de unică folosinţă;
    •    teste pentru depistarea Covid19;
    •    dezinfectant, termometre non-contact.
    Stocurile produselor au o dinamică foarte mare, lista fiind actualizată în permanenţă de către angajaţii companiei aflaţi în contact direct cu furnizorii.
    Datorită prezenţei globale Ebury, această campanie de sprijin a fost demarată în luna ianuarie, spitalele din China au avut nevoie de echipamente medicale din Europa. În prezent, fluxul de echipamente medicale funcţionează în sens opus, furnizarea acestora fiind asigurată către Europa, cu ajutorul producătorilor de echipamente din China, care au revenit în fabrici.
    În două săptămâni, au fost încheiate comenzi în Spania, România, Canada, Germania şi U.K pentru peste 800.000 de măşti de diferite tipuri, peste 7.000 de sticle de dezinfectant, precum şi pentru 100.000 de kituri de testare Covid19, achiziţionate de investitorul Ebury, banca spaniolă Santander, iar multe alte comenzi sunt în curs de procesare.  
    Având în vedere schimbările frecvente în ceea ce priveşte condiţiile de logistică, în acest moment, timpul de transport China – România (vamă) aproximat este de 7-14 zile lucrătoare. De asemenea, pentru produsele cu stoc epuizat, timpul de fabricaţie necesar variază între 7-14 zile. Însă, Ebury nu poate oferi garanţii în legătură cu procedurile vamale din România, acestea nefiind sub jurisdicţia companiei, spun reprezentanţii companiei în comunicatul de presă.

     

  • Miroslav Majoros, şeful Telekom România: „Dacă vrei cu adevărat, poţi obţine echipamentele de protecţie”

    „Am distribuit măşti, mănuşi, mulţi oameni spun că sunt foarte greu de obţinut, dar dacă vrei cu adevărat, le poţi obţine” a spus Miroslav Majoros, CEO-ul Telekom România, într-o conferinţă de presă organizată pe 30 martie exclusiv în mediul virtual,   axată pe strategia companiei în contextul crizei generate de coronavirus.

    CEO-ul Miroslav Majoros a spus că Telekom România a reuşit să obţină câteva sute de mii de astfel de echipamente pentru angajaţii care nu pot lucra în regim remote şi intră în contact cu clienţii – consultanţii din magazine, echipele de vânzări, directori şi echipele tehnice.

    Mai mult decât atât, CEO-ul Telekom România a spus că de cel puţin două ori, livrări ale echipamentelor companiei au fost redirecţionate către spitale de autorităţi.

    „Ni s-a întâmplat – cred că cel puţin de două ori, ca livrări ale echipamentelor noastre să fie direcţionate către spitale autorităţilor şi am înţeles acest lucru – este ceva ce trebuie să înţelegem, că spitalele au prioritate, dar am tot încercat şi am reuşit să obţinem câteva sute de mii de mănuşi şi măşti, astfel că angajaţii care interacţionează cu clienţii sunt protejaţi  cât de mult se poate cu aceste mijloace de protecţie.”

    Întrebat care sunt modalităţile prin care se pot obţine aceste materiale, în contextul în care multe dintre spitalele din România spun că nu au acces la furnizori, CEO-ul Telekom a spus că responsabilii din companie reuşesc să obţină echipamentele fie din alte ţări UE unde compania este prezentă, fie din China.

    „Nu ştiu exact care sunt resursele autorităţilor pentru aceste obiecte – noi avem însă o reţea europeană, cooperăm cu mulţi furnizori, o parte dintre acestea vin din ţări ale Uniunii Europene, altele vin din China, aşadar acum, după problemele iniţiale, primim aceste stocuri. Dar oamenii noştri axaţi pe procurement îşi folosesc resursele şi obţin ceea ce este nevoie”, a spus Majoros.

    Potrivit Telekom România, compania a implementat programul Work from Home pentru majoritatea angajaţilor, astfel, din cei 5.000 de angajaţi ai companiei, 3.200, reprezentând 64% din numărul total de angajaţi, lucrează de acasă.

    Strategia anunţată de companie se concentrează în jurul a cinci măsuri: protejarea angajaţilor şi munca de acasă, furnizarea de echipamente de protecţie pentru colegii din prima linie: (consultanţii din magazine, echipele de vânzări, directori şi echipele tehnice, regândirea tuturor proceselor pentru a asigura continuitatea afacerii), pregătirea reţelei pentru creşterea traficului, cât şi lansarea unei campanii de educaţie pentru a sprijini eforturile de prevenire a coronavirusului.

     


     

  • Spitale judeţene, fără apărare în linia întâi de luptă cu virusul. Echipamentele pentru testare sau kiturile lipsesc din spitalele judeţene, iar probele sunt plimbate între judeţe pentru că nu există aparatură

    În cel puţin patru spitale judeţene din ţară – Hunedoara, Teleorman, Satu Mare, Caraş-Severin – nu există aparatura necesară pentru testarea pacienţilor din judeţ. Nici la Spitalul Judeţean Cluj nu se pot face teste pentru că nu există kituri până acum. În acest timp, unităţile medicale unde sunt prelucrate testele sunt solicitate de probele venite din judeţele apropiate, astfel că rezultatele pot întârzia şi până la opt zile. România testează circa 10.000 de pacienţi pe săptămână, mult sub capacitatea altor ţări, Germania de exemplu testând 160.000 de pacienţi pe săptămână. Virusul se răspândeşte rapid şi în rândul cadrelor medicale, 285 de medici, asistente, infirmiere, adică 14% din cazuri, având coronavirusul.

    Lipsa aparatelor pentru testare din fiecare spital judeţean îngreunează capacitatea Ro­mâniei de a testa pacien­ţii şi  medicii cu scopul de a depista infectarea cu noul coronavirus, iar probele sunt trimise dintr-un judeţ în altul.

    Ministerul Sănătăţii nu a răspuns câte spitale judeţene nu au echipamente pentru testare pentru pacienţi, dar din judeţe vin informaţii privind incapacitatea de a testa din lipsă de echipamente sau kituri de testare. 

    Ziarul Financiar a contactat reprezen­tanţii câtorva spitale judeţene pentru a vedea care este situaţia în prezent.

    „Aparate de testare zero, iar dacă nu ai aparate de testare nu ai nici teste. Recoltările sunt trimise spre laboratoarele de la Timişoara şi de la Cluj, până acum cu ei am lucrat. Rezultatele au mai venit şi după opt zile, dar acum s-a scurtat timpul de aşteptare, cred că după ce s-a organizat Ministerul Sănătăţii. Acum vin şi după 3-4 zile“, a spus pentru ZF Vasilică Potecă, prefectul judeţului Hunedoara.

    Sunt 15 cadre medicale infectate cu coronavirus în judeţul Hunedoara, din informările autorităţilor. În cadrul Spitalului Judeţean de Urgenţă Deva lucrează aproximativ 1.500 de cadre medicale. 

    De altfel, începând de ieri, timp de 14 zile spitalul se află în carantină, fiind astfel cel de-al treilea spital care ajunge în această situaţie, după spitalul Gerota şi Spitalul Judeţean Suceava, unde peste 100 de cadre medicale au fost infectate cu coronavirus.

    Până acum, în spitalul din Deva au murit patru persoane care erau infectate cu coronavirus. 

    Întrebat de ZF cine sau ce l-a împiedicat să organizeze mai bine activitatea spitalului pentru a evita carantina, Vasilică Potecă a spus că „este o întrebare la care aş vrea să răspund mâine.“

    Informările autorităţilor arată şi lipsa de posibilităţi a Spitalului Judeţean din Satu Mare, de exemplu, de a testa pacienţii proprii. „Bărbat, 74 de ani, jud. Satu Mare. În data de 27.03.2020 s-au recoltat probe biologice pentru COVID-19 care au fost testate la Spitalul Clinic Municipal Oradea. Rezultatul testării din data de 28.03.2020 a fost  pozitiv. Data deces: 29.03.2020  – Spital Boli Infecţioase Satu Mare“, potrivit unui comunicat al autorităţilor în legătură cu ultimul deces înregistrat în România până la data transmiterii acestei ştiri.

    Ce arată informarea autorităţilor este că proba recoltată în 27 martie, adică vineri, de la pacientul din Spitalul Judeţean Satu Mare, nu a fost prelucrată în spitalul judeţean acolo unde era internat pacientul. Proba a ajuns la Spitalul Municipal Oradea, la 130 de km de Satu Mare, iar rezultatul pozitiv a ajuns cu o zi întârziere, sâmbătă.

    Un alt caz arată cum unei paciente de 75 de ani din Hunedoara, de la Spitalul Municipal, i s-au recoltat probe biologice pentru testarea pentru coronavirus în 24 martie, care au fost testate la Spitalul de Boli Infecţioase din Timişoara. Rezultatul a venit cinci zile mai târziu, în 29 martie, fiind pozitiv. În acest caz, decesul pacientei a fost în 26 martie, chiar înainte ca probele să fie prelucrate şi transmise spitalului municipal Hunedoara. În acest context, cum poţi să testezi personal medical şi pacienţi, o soluţie pentru a preveni răspândirea coronavirusului la cadrele medicale, aşa cum Ziarul Financiar a scris, când din spitalele judeţene lipsesc chiar echipamentele de testare?

    Nici Spitalul Judeţean de Urgenţă Reşiţa nu este dotat cu niciun aparat de testare pentru coronavirus de tip PCR, motiv pentru care recoltările pentru testări sunt trimise către Spitalul „Victor Babeş“ din Timişoara, iar rezultatele sunt oferite în aproximativ 24 de ore, a spus pentru ZF Roxana Nafiru, purtătorul de cuvânt al Spitalului Judeţean de Urgenţă Reşiţa.

    În cadrul Spitalului Judeţean de Urgenţă Resita lucrează aproximativ 137 de medici, la care se adaugă 511 asistenţi şi alţi colaboratori.

    Spitalul Judeţean de Urgenţă Alexandria nu deţine în prezent niciun aparat pentru testare pentru coronavirus de tip PCR, iar recoltările sunt trimise către spitalele suport din Bucureşti care eliberează rezultatele în aproximativ 24 – 48 de ore, a spus pentru ZF Dobre Alexandru, managerul Spitalului Judeţean de Urgenţă Alexandria.

    Personalul medical din cadrul spitalului este format din aproximativ 916 persoane. Cadrele medicale din spital nu au fost testate împotriva infecţiei cu coronavirus.

     

    Există echipamente, dar nu sunt kituri de testare

    Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj-Napoca este dotat în prezent cu două aparate de tip Real-Time PCR, iar în zilele următoare urmează să primească cel de-al treilea astfel de aparat care permite testarea pentru noul coronavirus. Însă, la acest moment, în cadrul Spitalul Judeţean de Urgenţă Cluj-Napoca nu se fac teste, deoarece lipsesc kiturile de reactivi necesare testării, a spus pentru ZF Petru Şuşca, manager Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj-Napoca.

    Cu cele două aparate de testare PCR, spitalul ar putea testa manual între 100 şi 120 de persoane pe zi. 

    Petru Şuşcă spune că spitalului i-au fost alocate fonduri de peste 200.000 de lei pentru achiziţia de echipamente medicale, materiale sanitare şi echipamente de protecţie de la începutul anului 2020. „O parte din furnizori au onorat comenzile, alţii -cei mai mulţi, din păcate- nu“.

    Personalul medical din cadrul spitalului este format din aproximativ 2.790 de persoane. 

    Ziarul Financiar a sunat şi la Spitalul Judeţean de Urgenţă Târgu Jiu, Spitalul Judeţean de Urgenţă Severin, Spitalul Judeţean Vaslui şi Spitalul Minicipal Caracal, iar răspunsul primit a fost că programul se termină la ora 16, să revenim ziua următoare.

    În România sunt până în acest moment 285 de cadre medicale infectate cu coronavirus, informează autorităţile. Cei mai mulţi sunt medici, 91, iar 90 de persoane sunt asistenţi medicali.

    Raportat la numărul total de îmbolnăviri, cadrele medicale reprezintă 14% din totalul pacienţilor confirmaţi cu coronavirus până astăzi, de 1.952 de persoane, potrivit calculelor ZF. În total, în 13 judeţe, incluzând Municipiul Bucureşti, sunt raportate infectări ale cadrelor medicale cu coronavirus.

     

    Petru Şuşca, 

    manager Spitalul Judeţean de Urgenţă Cluj-Napoca:

    În cadrul Laboratorului de Explorări Genetice-Imogen din cadrul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj-Napoca există două aparate de tip Real – Time PCR. La sfârşitul acestei luni, începutul lunii aprilie, se va livra încă un aparat de acelaşi tip achiziţionat de Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj-Napoca. La acest moment, nu se fac teste. Conform contractului, echipamentul PCR şi kiturile pentru 3.000 de teste vor fi livrate la data de 01.04.2020.

    Până la data de 10 aprilie, va fi livrat un extractor automat pentru ARN şi ADN compatibil cu aparatura existentă. Astfel, se vor efectua aproximativ 500 probe pe zi, în condiţiile în care personalul va lucra aproximativ 10-12 ore pe zi.

    În privinţa extinderii capacităţii de terapie intensivă, am găsit alternative la comenzile iniţiale pentru echipamente medicale. Astfel, ieri (30.03.2020) au ajuns şase ventilatoare mecanice. De asemenea, au fost livrate 30 de injectomate. În luna aprilie vor sosi încă şase ventilatoare, 30 de monitoare de funcţii vitale şi un aparat de anestezie. 

     

    Dobre Alexandru, 

    manager Spitalul Judeţean de Urgenţă Alexandria

    Nu avem niciun aparat de tip PCR în spital. Încercăm să achiziţionăm unul. În prezent, recoltăm şi trimitem la Bucureşti. Direcţia de Sănătate Publică (DSP) se ocupă. Rezultatele vin în 24 de ore, 48 de ore, depinde.

    Nu am solicitat Ministerului Sănătăţii să ne ajute cu un aparat PCR pentru că vrem să-l achiziţionăm noi, cu bani de la Consiliul Judeţean. Deocamdată un singur aparat.

    Recoltările pentru teste au fost făcute pentru persoanele care veneau la internare la secţia de boli infecţioase, iar cei care au fost confirmaţi pozitiv în urma testării au fost transferaţi la spitale suport din Bucureşti.

     

    Vasilică Potecă, 

    prefectul judeţului Hunedoara

    Aparate de testare zero, iar dacă nu ai aparate de testare nu ai nici teste. Recoltările sunt trimise spre laboratoarele de la Timişoara şi de la Cluj, până acum cu ei am lucrat. Rezultatele au mai venit şi după opt zile, dar acum s-a scurtat timpul de aşteptare, cred că după ce s-a organizat Ministerul Sănătăţii. Acum vin şi după 3-4 zile.

    Aseară, doamna viceprim-ministru împreună cu guvernul României a rezolvat să ne trimită Unifarm un PCR, urmând să ajungă în două zile. Iar doamna prefect din Timiş, împreună cu rectorul UMF-ului de la Timişoara ne vor instrui în câteva zile oamenii pentru a lupta împotriva coronavirusului.

    Problema este următoarea. Pentru astăzi, pentru momentul actual, aceste achiziţii reprezintă un început suficient, de săptămâna viitoare vom vedea ce va mai fi.

     Am băgat Spitalul Judeţean de Urgenţă Deva în carantină. Deci, vom face alocări către celelalte spitale, care vor deveni ce vor deveni, nu ştim la această oră pentru că este hotărârea Ministerului Sănătăţii şi aşteptăm să vedem ce decide.

     

    Roxana Nafiru , 

    purtătorul de cuvânt al Spitalului Judeţean de Urgenţă Reşiţa

    Au fost demarate procedurile de către Consiliul Judeţean Caraş-Severin şi Primăria Reşiţa, pe procedură simplificată, pentru achiziţionarea a două aparate de tip PCR, urmând ca spitalul să intre în posesia lor în 4-6 săptămâni.

    Spitalul primeşte, periodic, echipamente, astfel încât să nu rămână descoperit. Echipamentele le primim de la Ministerul Sănătăţii, prin Direcţia Judeţeană de Sănătate Publică, sau prin Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Semenic“ Caraş-Severin.

  • Voluntarii din Neamţ, mai eficienţi ca statul: echipamente pentru medici de 100.000 de euro din donaţii. Povestea ambiţiei moldoveneşti

    Vivid Neamţ a strâns fonduri de 100.000 de euro într-o săptămână. ONG-ul vrea să ajute serviciile de sănătate locale în lupta cu coronavirusul

    Voluntarii au donat 9.800 de măşti şi 39.000 de perechi de mănuşi până acum. Un număr de 80 de voluntari din Neamţ au creat un ONG şi au preluat iniţiativa de a strânge fonduri pentru echipamente medicale şi de protecţie care să susţină comunitatea în lupta cu coronavirusul.

    Smaranda Băluţ – coordonator comunicare Vivid: ”Suntem peste 50 de susţinători, cei care lucrăm în operaţional şi 80 de voluntari, adică cei care merg şi livrează. Ne-am adunat mult mai repede decât ne-am aşteptat, mult mai mulţi decât ne-am aşteptat. ”

    Echipa Vivid Neamţ este formată din antreprenori locali din domenii variate precum automotive, textile, construcţii, consultanţă şi comerţ. Aceştia au strâns pentru comunitate 100 de mii de euro într-o săptămână.
    Smaranda Băluţ – coordonator comunicare Vivid: ”S-a pornit de la nişte antreprenori din Piatra Neamţ, de la iniţiativa lor, însă acum nu vorbim doar despre oameni de afaceri, sunt oameni din toate mediile sociale. ”
     

  • ANALIZĂ. România are 388 de fabrici care produc echipamente de protecţie, inclusiv pentru sectorul medical

    ♦ „Noi am putea să facem echipamente în plus pentru personalul medical în această perioadă, dar nu ni s-a cerut.“ ♦ Statul a semnat acorduri-cadru pentru furnizarea de echipamente de protecţie cu firme care aduc produsele din import ♦ Termenele de livrare ajung până la 90 de zile, în condiţiile în care medicii arată că se echipează „cu saci de gunoi prinşi cu leucoplast, halat de unică folosinţă care nu era impermeabil şi cu o vizieră împrumutată de la o colegă“.

    România are 388 de fabrici care produc echipamente de protecţie pentru diferite domenii, de la industrie grea la minerit, cu o cifră de afa­ceri cumulată de 471 mil. lei în 2018 şi cu 4.500 de angajaţi, arată datele centralizate de confidas.ro, platformă de analiză a riscului financiar al companiilor.

    Trotuştex din Bacău, cu acţionari italieni,  este cea mai mare firmă producătoare de echipamente de protecţie şi uniforme, cu afaceri de peste 40 de milioane de lei în 2018. Compania ar putea produce, dacă ar fi solicitată, echipamente pentru personalul medical care reclamă în aceste zile lipsa dotărilor necesare, de la măşti la halate şi combinezoane. Până acum însă, Trotuştex a lucrat pentru firme din străinătate, inclusiv pentru Italia, puternic afectată de pandemie.

    Pentru a produce, este nevoie de materie primă, greu de găsit în această perioadă, iar în acest sens guvernul ar avea un cuvânt de spus, pentru a facilita aprovizionarea.

    Trotuştex are cinci fabrici de confecţii în România, la Târgu-Trotuş, Bogdăneşti, Comăneşti, Buhuşi şi Giurgiu. În total, compania are peste 800 de angajaţi. Anual, Trotuştex produce 300.000 de uniforme, la care se adaugă 150.000 de haine create în sis­tem lohn, pentru diferite branduri. În principal însă, compania produce articole de îmbrăcăminte de protecţie, militare, de pompieri, uniforme şi echipamente pentru diverse companii. Aproape totul pleacă însă la export.

    Echipamente de protecţie pentru perso­nalul medical produce şi compania Matei Conf Grup din Bucureşti. „Noi am putea să facem echipamente în plus pentru personalul medical în această perioadă, dar nu ni s-a cerut. Producem halate, cămăşi, combine­zoane. Suntem furnizori pentru spitale din România“, spune un reprezentant al com­paniei, contactat telefonic.

    Cu afaceri de 23 mil. lei în 2018, Matei Conf Grup produce, potrivit datelor de pe site-ul companiei, tot echipamentul necesar pentru serviciile de ambulanţă şi uniforme medicale. Europrotect din Dolj este o altă companie care produce echipamente spe­cializate, viziere, măşti cu filtre.

    Firmele româneşti nu au avut însă prea mult succes până acum în câştigarea licitaţiilor pentru furnizarea de echipamente destinate personalului medical, cel mai des fiind făcute selecţii pe criteriul preţului cel mai mic, chiar dacă acesta era al unor companii străine.

    În condiţiile în care sistemul medical din România suferă, în aceste zile marcate de pandemia de coronavirus, din cauza lipsei echipamentelor necesare, producţia celor aproape 400 de fabrici ar putea fi adaptată astfel încât ceea ce iese de pe porţile lor să poată dota spitalele şi medicii.

    Sorin Alexandru, un medic rezident de la Unitatea de Primiri Urgenţe a Spitalului de Urgenţă Craiova povestea recent, într-o postare pe Facebook, cum a fost nevoit să consulte pacienţi cu coronavirus, fiind ?echipat? cu saci de gunoi prinşi cu leucoplast, halat de unică folosinţă care nu era impermeabil şi cu o vizieră împrumutată de la o colegă. Aceste situaţii îi expun pe medici foarte mult la infectarea cu coronavirus, dovadă fiind numărul mare de medici care au luat virusul, mai ales în spitalele din Suceava şi Focşani.

    Statul român a încheiat până acum mai multe acorduri cadru cu furnizori de combinezoane, viziere, mănuşi, măşti de protecţie şi dezinfectanţi, potrivit site-ului Oficiului Naţional pentru Achiziţii Centralizate. Durata de livrare a tuturor acestor materiale ajunge însă până la 90 de zile calendaristice, iar aprovizionarea este în acest moment o urgenţă pentru personalul medical din România.

     

  • Chinezii de la Huawei se declară încrezători că vor livra echipamente 5G în UE

    Producătorul de echipamente de telecom Huawei din China este încrezător că va livra echipamente pentru „creierele” reţelelor 5G pentru operatori din mai multe ţări din Uniunea Europeană în ciuda discuţiilor privind securitatea echipamentelor, a declarat Abraham Liu, reprezentant al companiei la nivelul UE, pentru Reuters. 

    „Este important ca operatorii să aibă libertatea de a alege şi ei vor evalua care furnizor le poate aduce cea mai mare valoare de business”, a declarat Liu. UE a publicat în ianuarie un ghid legat de reţelele 5G pentru statele membre, care lasă la latitudinea fiecărei ţări ce abordare are în legătură cu Huawei. 

    Marea Britanie a decis recent să permită un acces limitat pentru Huawei în reţelele sale 5G, blocând livrarea de echipamente în zonele în care sunt gestionate date sensibile. Operatorii au control 100% asupra fluxurilor de informaţii din reţele iar orice acces la reţea este monitorizat şi înregistrat, a precizat reprezentantul Huawei. Germania şi Franţa, cele mai puternice economii din UE, nu şi-au anunţat încă planurile legate de furnizorii de echipamente pentru reţelele 5G.

     

  • Venituri de 30 de milioane de lei pentru un jucător din piaţa sistemelor de securitate

    Spy Shop, magazinul online de sisteme de securitate cu cea ma diversificata gamă de produse, a avut o cifra de afaceri de 30 de milioane de lei în 2019, în creştere cu peste 50% faţă de anul precedent.

     

    Cerinţa tot mai mare în piaţă pentru sistemele de securitate, supraveghere video şi control acces, alături de eforturile susţinute din partea echipei privind creşterea notorietăţii brandului şi fidelizarea clienţilor, au contribuit decisiv la această evoluţie. Pe lângă aceşti doi facturi, o contribuţie majoră o are şi diversitatea produselor, ajutând astfel clientul să-şi facă toate cumpărăturile dintr-un singur loc, magazinul având o gamă completă de echipamente şi accesorii pentru toate tipurile de produse de securitate: camere de supraveghere, DVR-uri, hard disk-uri, cabluri, accesorii de conectică, accesorii de montaj, acest lucru fiind valabil şi pentru sistemele de alarmă antiefracţie, automatizări pentru porţi, videointerfoane şi control acces, antiincediu etc.

    De asemenea, produsele din gama de spionaj au o cerere foarte mare în piaţă, Spy Shop avand exlusivitate la cei mai importati producatori de astfel de echipamente din lume.

    Vânătorii, pescarii şi cei pasionaţi de astronomie au şi ei un aport crescut în volumul vânzarilor, echipamentele de observare cu night vision şi termoviziune fiind cele mai vândute la nivel naţional, atât pentru consumatorul final cât şi pentru redistribuitori, brandul Pulsar fiind lider la capitolul vânzări pe plan european. Dezvoltarea brandului propriu de echipamente de supraveghere video, Acvil, care va continua şi în anul 2020, e un obiectiv major pentru companie, îmbunătăţirea continuă a produselor şi promovarea lor vor facilita creşterea ciferi de afaceri în anul curent.

     

    „Având în vedere că suntem distribuitori pentru un numar tot mai mare de echipamente şi sisteme de securitate, un alt obiectiv important pentru anul 2020 este intrarea pe piaţa de distribuţie şi dezvoltarea reţelei B2B. Totodată, din obiectivele majore pentru anul 2020 mai fac parte şi deschiderea celui mai mare showroom de sisteme de securitate din România, în Timişoara, cu o suprafaţă de peste 100 mp, unde vor fi expuse cele mai noi şi performante produse şi totodată vor putea fi deserviţi mai mulţi clienţi, atât de către consilierii de vânzări, cât şi o zonă de self order unde clienţii îşi pot plasa singuri comenzile şi le vor putea ridica instant.” a declarat Sergiu Dangulea, CEO Spy Shop.
    Aducerea de noi produse pe piaţa din România, optimizarea proceselor din cadrul companiei, aportul susţinut de creşterea a notorietăţii brandului şi oferirea unor servicii premium, e de aşteptat să contribuie la o creştere a numărului de clienţi şi majorarea cu 40% a cifrei de afaceri în 2020.

    Spy Shop este unul dintre principalele magazine online de sisteme de securitate şi supraveghere video, înfiinţat în anul 2009, cu sediul în Timşoara. Magazinul are listate în jur de 50.000 de produse din categorii precum supraveghere video, sisteme alarmă antiefracţie, automatizări porţi, antiincendiu, interfoane şi videointerfoane, control acces, echipamente optice şi spionaj. Spy Shop işi desfăşoară activitatea în principal prin intermediul platformei online, dar şi în magazinul fizic din Timişoara, cât şi prin reţeaua de distribuitori.