BusinessMagazin

Tag: Dunare

  • Varga: Microdelte ar putea fi amenajate pe 16 la sută din lungimea cursului Dunării, pentru pescuit, turism, dar şi prevenirea inundaţiilor

     Ministrul Lucia Varga a spus marţi că a propus în Guvern o serie de măsuri oferite de specialişti pentru amenajarea cursului Dunării. Soluţia propusă constă în amenajarea de diguri, acolo unde sunt comunităţi locale, adică pe 40 la sută din lungimea cursului, de zone agricole şi de poldere, pe aceeaşi suprafaţă, iar pe 16 la sută din curs să fie create zone umede prin care să fie alimentat cu apă subteranul.

    Acestea vor fi ca nişte mici delte, unde se va putea practica pescuitul, dar şi turismul, servind totodată ca mijloace de prevenire a inundaţiilor, pentru că Dunărea va fi astfel mai puţin încorsetată, a precizat ministrul delegat pentru Ape şi Păduri.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Al doilea “pod al prieteniei” peste Dunăre va fi inaugurat pe 9 mai. Întârzierile depăşesc doi ani

    Podul Calafat-Vidin va fi inaugurat oficial pe 9 mai, de Ziua Europei, a anunţat premierul bulgar, Boiko Borisov, care a mai spus că la ceremonie va fi prezent preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, şi comisarul UE pentru Politici regionale, Johannes Hahn, scrie Novinite.com. Boiko Borisov a inspectat miercuri podul Vidin-Calafat alături de ministrul bulgar al Transporturilor, Ivailo Moskovski. Acesta din urmă a spus că lucrările urmează să fie finalizate în aprilie, iar podul va putea fi dat în folosinţă în mai. Intrastructura rutieră care face legătura cu podul a fost deja construită, atât în România, cât şi în Bulgaria. Podul Calafat-Vidin, construit în parteneriat de statul bulgar şi statul român, este în întârziere cu circa doi ani faţă de termenul de finalizare estimat iniţial, octombrie 2010. Firma constructoare a podului este FCC Construccion din Spania. Realizarea acestui pod este extrem de importantă în special pentru transportatorii de mărfuri, care vor reuşi astfel să ajungă din statele din vest mult mai repede către partea de sud-est a Europei, în Peninsula Balcanică, economisind timp şi resurse. Costul construcţiei podului este estimat la circa 273 de milioane de euro, din care partea bulgărească plăteşte circa 225 de milioane de euro, iar restul revine statului român, potrivit informaţiilor care apar pe site-ul oficial al podului. Podul va avea două benzi rutiere pe fiecare sens de mers, o linie de cale ferată, două trotuare şi o pistă pentru biciclişti.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Al doilea “pod al prieteniei”, inaugurat până la sfârşitul anului: Ponta şi premierul bulgar vor fi primii care se vor plimba pe podul Calafat-Vidin

    Borisov a anunţat că miercurea viitoare, pe 24 octombrie, va parcurge alături de Ponta cel de-al doilea pod peste Dunăre între România şi Bulgaria. “Podul este aproape finalizat, astfel că poate fi parcurs (de la un capăt la altul – n.red.), şi am decis să facem acest lucru alături de premierul Ponta”, a declarat Borisov. Cel de-al doilea pod peste Dunăre între România şi Bulgaria va fi deschis până la finalul acestui an, mai scrie Novinite. Borisov a fost ieri la Bucureşti pentru a participa la congresul Partidului Popular European. Premierul bulgar a anunţat că la evenimentul de miercurea viitoare va fi prezent şi Johannes Hahn, comisarul european pentru politică regională. Podul Calafat-Vidin, construit în parteneriat de statul bulgar şi statul român, este în întârziere cu circa doi ani faţă de termenul de finalizare estimat iniţial.

    Realizarea acestui pod este extrem de importantă în special pentru transportatorii de mărfuri, care vor reuşi astfel să ajungă din statele din vest mult mai repede către parte de sud-est a Europei, în Peninsula Balcanică, economisind timp şi resurse. Costul construcţiei podului este estimat la circa 273 de milioane de euro, din care partea bulgărească plăteşte circa 225 de milioane de euro, iar restul revine statului român, potrivit informaţiilor care apar pe site-ul oficial al podului.

    Mai multe pe zf.ro

  • Cat mai dureaza seceta. Prognoza hidrologica pentru octombrie si noiembrie

    In luna octombrie, regimul hidrologic se va situa la valori cuprinse intre 30-50% din mediile multianuale lunare (cu verde pe harta), mai mari (50-70% din normalele lunare – cu albastru pe harta) pe raurile din bazinele hidrografice Jiu, Bega, Timis, Barzava, Moravita, Caras, Nera, Cerna si mai mici pe Trotus, Rm. Sarat, Barlad si pe raurile din Dobrogea (10-30% din normalele lunare – cu maro pe harta).

    Pentru inceputul lunii octombrie, conform INHGA, debitele raurilor vor fi general stationare, exceptând cursurile inferioare ale Muresului, care vor fi în scadere usoara. Cu totul izolat, sunt posibile mici cresteri de debite pe unele râuri din zonele de deal si munte din nordul tarii datorita precipitatiilor prognozate. Se va mentine fenomenul de “sec” pe multe râuri mici si pâraie din bazinele hidrografice: Somes, Crisuri, Mures, Moravita, Amaradia, Oltul inferior, Argesul mijlociu, pe unii afluenti ai Siretului (Ozana, Cracau, Bolatau, Agapia, Susita, Putna, Bârlad).

    In luna noiembrie, regimul hidrologic se va situa la valori intre 30-50% din mediile multianuale lunare, mai mari pe raurile din bazinele hidrografice Viseu, Iza, Tur, Bega, Timis, Barzava, Moravita, Caras, Nera, Cerna, Jiu, Olt superior si mijlociu, Prahova, Bistrita, Moldova, Suceava (50-70% din normalele lunare) si mai mici pe Barlad (10-30%).

    Pentru Dunare, prognoza lunii octombrie indica un debit minim la intrarea in tara (sectiunea Bazias) de 2300 mc/s, un debit mediu de 2800 mc/s si un debit maxim de 3600 mc/s, comparativ cu o valoare medie multianuala pentru luna octombrie de 3850 mc/s. In luna noiembrie, debitele Dunarii vor fi cuprinse intre 2800 mc/s (debit minim), 3500 mc/s (mediu) si 4500 mc/s (maxim), comparativ cu o valoare medie multianuala pentru luna noiembrie de 4650 mc/s.

    Debitul la intrarea in tara (sectiunea Bazias) în intervalul 29 – 30 septembrie a fost în scadere, la cca 3000 mc/s, sub media multianuala a lunii septembrie (3800 mc/s). In aval de Portile de Fier, debitele au fost în scadere pe sectorul Gruia-Isaccea si stationare la Tulcea.

    De asemenea, Administratia Nationala pentru Meteorologie a difuzat in aceasta saptamana o nota in care preciza ca se semnaleaza deficite de umiditate in sol, seceta pedologică fiind moderata, local puternică sau extrema in Oltenia, pe suprafete extinse din Dobrogea, Crisana, Banat, vestul Maramuresului, sud-vestul Munteniei si al Transilvaniei, local in estul si sudul Moldovei.

    In cultura neirigata de porumb, rezerva de umiditate pentru adancimea de sol 0-100 cm inregistreaza valori deosebit de scazute şi local scazute, seceta pedologica fiind semnalata in diferite grade (extrema, puternica, local moderata) la nivelul intregului teritoriu agricol al tarii. Estimarea ANM, valabila pana la inceputul lui octombrie, preciza ca seceta pedologica de diferite grade de intensitate (extrema, puternica si moderata) se va mentine în zonele din estul, sud-vestul si vestul teritoriului agricol al tarii.

  • România pierde 3 milioane de euro pentru că vasele de croazieră nu pot circula pe Dunăre din cauza secetei

    “Problema se pune în principal pe partea bulgară, între Turnu Măgurele şi Giurgiu, unde există un prag care se poate traversa foarte greu în momentul de faţă din cauza cotelor foarte mici, de aproximativ doi metri. Cei de la ministerul Transporturilor nu au ajuns la niciun rezultat cu bulgarii, care refuză să dragheze. Românii refuză şi ei, pentru că e obligaţia Bulgariei, şi toată lumea are de pierdut”, a declarat agenţiei MEDIAFAX Gheorghe Mărginean, proprietarul agenţiei Karpaten Turism, care acoperă peste 80% din serviciile la sol adresate turiştilor care vin în croazieră pe Dunăre în România.

    Mărginean estimează că în cel mult o săptămână, după prognoza meteo şi a cotelor apelor Dunării, navele cu turişti nu vor mai putea ajunge în Deltă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ce căi de navigaţie au fost blocate din cauza gheţii

    Sunt închise pentru navigaţie Canalul Poarta Albă – Midia Năvodari km 0-27 şi Dunărea la km 375-1075 şi km 91-97, din cauza gheţii sau a podurilor de gheaţă formate.

    Pod de gheaţă se semnalează şi la Cernavodă, km 285-330.

    Trecerea cu bacul este întreruptă în portul Călăraşi (Chiciu) la km 374, în portul Zimnicea la km 554 şi la Turnu-Măgurele km 596. Traficul cu bacul este întrerupt şi între Bechet – Oriahovo şi Calafat – Vidin.

    Braţul Chilia şi braţul Sf. Gheorghe sunt blocate de gheaţă. Au fost suspendate cursele de pasageri Crişan – Caraorman, Crişan – Mila 23, Tulcea – Sulina, Tulcea – Periprava, Tulcea – Sf. Gheorghe.

  • Prognoza hidrologica. Vom avea inundaţii dupa zapada?

    Formatiunile de gheata (predominant pod de gheata, gheata la maluri, curgeri de naboi si sloiuri, aglomerari de gheturi) prezente in prima jumatate a lunii februarie pe majoritatea raurilor vor intra intr-un proces de diminuare si restrangere in partea a doua a lunii si vor putea produce prin evolutia lor blocaje de gheturi pe unele sectoare de rau, cu variatii de niveluri, indeosebi pe unele rauri din bazinele hidrografice: Bistrita, Olt, Mures, Viseu, Iza si Somes.

    In luna martie, formatiunile de gheata (gheata la maluri, naboi, pod de gheata, zapoare) vor fi in diminuare, restrangere si chiar eliminare spre sfarsitul lunii, fiind posibile cresteri artificiale de niveluri si debite, mai semnificative pe unele rauri din nordul, centrul si estul tarii (in special pe Viseu, Iza, pe cursurile superioare si mijlocii ale Somesului, Muresului, Oltului, Bistritei si pe unii afluenti ai lor).

    Pentru luna februarie se estimeaza ca regimul hidrologic se va situa la valori cuprinse intre 30-50% din normalele lunare, mai mari (50-80%) pe Viseu, Iza, Tur, Lapus, Bistrita, Prahova si in bazinul superior al Oltului si mai mici (sub 30% din normalele lunare) pe Jiul mijlociu si inferior, pe afluentii Oltului inferior, pe Vedea, Rm.Sarat si Barlad.

    In luna martie, regimul hidrologic se va situa la valori intre 50-80% din mediile multianuale lunare, exceptand Crasna, Barcaul, Crisurile, Muresul, Cerna, Jiul, Vedea si afluentii Oltului inferior, unde vor avea valori cuprinse intre 30-50% din normalele lunare si Rm.Sarat si Barladul (10-30% din normalele lunare).

    In luna aprilie, regimul hidrologic se va situa la valori cuprinse intre 50-80% din mediile multianuale lunare, mai mari pe raurile din bazinele superioare ale Oltului, Argesului, Ialomitei, Buzaului (80-100%) si mai mici pe raurile din bazinul mijlociu si inferior al Jiului, pe afluentii Oltului inferior, pe Rm. Sarat, Barlad si pe raurile din Dobrogea (30-50% din normalele lunare).

    In privinta Dunarii, debitul mediu la intrarea in tara (sectiunea Bazias) este preconizat sa atinga in februarie 4.000 mc/s (comparativ cu o medie multianuala de 5.300), in martie 5.800 mc/s (fata de o medie multianuala de 6.700) si in aprilie 7.000 (fata de o medie multianuala de 7.900 mc/s). In prezent (11 februarie), debitul la intrarea in tara (sectiunea Bazias) este stationar (3.100 mc/s).

  • Prognoza hidrologica pentru weekend si saptamana viitoare. Ce rauri raman inghetate

    Formatiunile de gheata se vor mentine fara modificari importante, exceptand raurile din sudul tarii, unde vor fi in diminuare si usoara restrangere. Se va mentine curgerea de naboi (zapada inghetata in albie) pe: Ruscova, Somes si Mures. Pe Aries, la statia hidrometrica Arieseni si Bistrita Aurie la statia hidrometrica Frumosu se vor mentine aglomerarile de gheturi.

    Nivelurile pe rauri la statiile hidrometrice se vor situa sub cotele de atentie.

    Vineri si sambata, pe raurile din bazinele Viseu, Iza, Tur si cursurile inferioare ale Crisului Negru si Muresului s-au produs cresteri de debite si niveluri, datorita evolutiei formatiunilor de gheata si propagarii lor. Formatiuni de gheata (gheata la maluri, naboi, pod de gheata) s-au mentinut pe raurile din Dobrogea si bazinele Viseu, Iza, Tur, Somes, Crasna, Barcau, Crisuri, Mures, Bega, Timis, Barzava, Caras, Cerna, Jiu, Olt, Vedea, Arges, Ialomita, iar pe celelalte rauri au fost in usoara extindere si intensificare.

    Predomina podul de gheata pe raurile din bazinele hidrografice: Viseu, Iza, Tur, Somes, Crasna, Barcau, Crisul Repede, Crisul Negru, Aries, Tarnave, Strei, Bega Veche, Timis, Moravita, pe cursurile superioare ale Crisului Alb si Muresului si pe majoritatea raurilor din sudul si estul tarii.

    Curge naboi (zapada inghetata in albie) pe raurile la statiile hidrometrice: Ruscova-Ruscova, Somes-Ulmeni si Satu Mare, Mures sectorul Stanceni-Galaoaia, la Gelmar si Radna, Bega-Chizatau si Raul Targului-Piscani. S-au format aglomerari de gheturi (zapoare) pe Aries la Arieseni si Bistrita la Frumosu.

    Pe raul Bistrita se inregistreaza pod de gheata pe sectoarele Carlibaba-Brosteni si Straja-Frunzeni. Pe sectorul amonte de acumularea Izvorul Muntelui sunt aglomerari de gheturi pe o lungime totata de 11,2 km pe urmatoarele sectoare: viaduct Poiana Largului pana aval pod Ruseni, comuna Poiana Teiului (6,9 km), cu grosimea ghetii cuprinsa intre 0,2 si 2,5 m; pod Savinesti – amonte 300 m pod Frumosu, comuna Farcasa (4,3 km), cu grosimea ghetii cuprinsa intre 0,1 si 1 m.

    Pe parcursul saptamanii urmatoare, pana vineri, formatiunile de gheata vor fi in extindere si intensificare. Pe unele rauri din bazinele hidrografice Viseu, Iza, Somes, Mures, Aries si Bistrita Aurie este posibila aparitia aglomerarilor de gheturi, iar pe cursurile inferioare ale raurilor mari va continua fenomenul de naboi.

    In intervalul 4 februarie ora 07.00 – 11 februarie ora 07.00, debitul Dunarii la intrarea in tara (sectiunea Bazias) va fi in scadere pe toata durata intervalului de prognoza, situandu-se la valori cuprinse intre 4.000-3.200 mc/s, sub media multianuala a lunii februarie (5.300 mc/s).

    In aval de Portile de Fier, debitele vor fi in scadere, exceptand sectorul Harsova-Tulcea, unde vor fi in crestere in prima parte a intervalului de prognoza.

    Se vor mentine curgeri de sloiuri care vor acoperi 10-40% din suprafata apei pe sectorul Zimnicea-Calarasi si 60-90% pe sectorul aval Calarasi. Incepand cu data de 9.02.2012 exista posibilitatea formarii podului de gheata la Cernavoda si in alte sectiuni de pe bratul Dunarea Veche, precum si in Delta.

    Este posibila depasirea cotei de atentie la statia hidrometrica Isaccea, din cauza blocajelor de sloiuri din aval.

  • Bulgaria vinde o insulă pe Dunăre. Criza economică a dus la scăderea cu 15% a preţului

    Insula de pe Dunăre este situată la 50 de metri de ţărmul bulgăresc al Dunării, între oraşul Vidin şi satul Simeonovo, transmite Novinite. Anumite loturi de teren de pe insulă, pretabilă pentru turism sau case de vacanţă, au fost deja vândute unor cetăţeni polonezi şi britanici , a declarat Polina Stoikova, director la agenţia imobiliară Bulgarian Properties. Ea a precizat că terenurile au fost până acum cumpărate ca investiţii, în vederea vânzării după creşterea preţurilor. În privinţa Greciei, escaladarea crizei datoriilor şi scăderea preţurilor imobiliare au reaprins în ultima lună interesul unor cumpărători bogaţi pentru insulele elene.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Furtuna si vijelii in toata tara, de luni seara pana miercuri dimineata

    In intervalul mentionat, instabilitatea atmosferica se va
    accentua incepand din vestul tarii si va cuprinde treptat toate
    regiunile. Vor fi frecvente descarcari electrice, intensificari ale
    vantului ce vor lua trecator aspect de vijelie, averse izolat
    torentiale si caderi de grindina.

    Din punct de vedere hidrologic, nu se prevad evenimente deosebite.
    Institutul National de Hidrologie a comunicat in prognoza pentru
    perioada 11-12 iulie ca nivelurile pe rauri la statiile
    hidrometrice se vor situa sub cotele de atentie, debitul la
    intrarea in tara (sectiunea Bazias) va fi stationar (3.900 mc/s),
    iar in aval de Portile de Fier, debitele vor fi in scadere pe
    sectoarele Gruia-Tr. Magurele si Braila-Tulcea si in crestere pe
    sectorul Zimnicea-Vadu Oii.